2,931 matches
-
Piatra Neamț intitulat „"Monumentul Independenței"”. Bustul lui Mircea Vulcănescu pe care l-a făcut la începutul anilor 1990 împreună cu inginera metalurg Brenner, a fost donat fără pretenții de drept de autor Primăriei Sectorului 2 din București de către soțui ei, filozoful Ion Papuc. A realizat: Expoziții personale: Expoziții de grup (selectiv): Expoziția din 1987 a beneficiat de un catalog amplu, cu un text despre etapele operei, semnat de Ion Papuc. Revista ARTA (nr. 1 / 1988) i-a dedicat un grupaj cu reproduceri și
Valentina Boștină () [Corola-website/Science/325480_a_326809]
-
drept de autor Primăriei Sectorului 2 din București de către soțui ei, filozoful Ion Papuc. A realizat: Expoziții personale: Expoziții de grup (selectiv): Expoziția din 1987 a beneficiat de un catalog amplu, cu un text despre etapele operei, semnat de Ion Papuc. Revista ARTA (nr. 1 / 1988) i-a dedicat un grupaj cu reproduceri și texte de Dan Grigorescu și Gheorghe Vida.
Valentina Boștină () [Corola-website/Science/325480_a_326809]
-
Fraxinus"),carpen ("Carpinus betulus") sau arin ("Alunus glutinosa"); Arbusti: corn ("Cornus mas"), zmeur ("Rubus idaeus"), afin ("Vaccinum mytrillus L."), alun ("Corylus avellana"); Vegetație ierboasă (de pajiște și de stâncărie) constituită dintr-o mare varietate floristică de specii rare, dintre care: papucul doamnei ("Cypripedium calceolus"), floare de colț ("Leontopodium alpinum Cass."), sângele voinicului ("Nigritella rubra"), coșaci ("Astragalus romeri"), vulturică ("Hieracium pojoritense"), bulbuc de munte ("Trollius europaeus"), tulichină ("Daphne mezereum"), tămâioară ("Viola joói"), ciucușoară ("Alyssum saxatile"), păștiță ("Anemone nemorosa"), firuță ("Poa rehmannii"), piciorul
Masivul Hășmașul Mare, Piatra Singuratică - Hășmașul Negru () [Corola-website/Science/325479_a_326808]
-
alun ("Corylus avellana"), smârdar ("Rhododendron kotschyi"); La nivelul ierburilor și pe stâncării sunt întâlnite rarități floristice; dintre care unele protejate la nivel european prin aceeași "Directivă CE" 92/43/ CE din 21 mai 1992: floarea de colț ("Leontopodium alpinum Cass"), papucul doamnei ("Cypripedium calceolus"), iedera albă ("Daphne blagayana"), argințica ("Dryas octopetala"), sângele voinicului ("Nigritella rubra"), angelica ("Angelica archangelica"), mac galben ("Glaucium flavum"), limba cucului ("Botrychium lunaria"), iarbă roșioara ("Silene acaulis"), ghințura galbenă ("Gențiana lutea"), crucea voinicului ("Hepatică transsilvanica"), omag galben ("Aconitum
Abruptul prahovean Bucegi () [Corola-website/Science/325933_a_327262]
-
mort a fost găsit un carton pe care era scris "VV 341". Barker le-a spus detectivilor că Douglas verifica ferestrele în fiecare noapte, înainte de a merge la culcare. Cum stăpânul casei era îmbrăcat în halat și avea în picioare papuci de casă, detectivii locali au ajuns la concluzia că acesta fusese surprins de prezența criminalului. Criminalul se strecurase probabil în casă după ce se înserase (pe la 16,30) și înainte de ridicarea podului mobil (pe la 18) și se ascunsese în acea cameră
Valea terorii () [Corola-website/Science/324886_a_326215]
-
Populus tremula"), salcie albă ("Salix alba"), salcie căprească ("Salix caprea"), arin ("Alnus glutinosa"); Arbusti: jneapăn ("Pinus mugo"), corn ("Cornus mas"), alun ("Corylus avellana"), mur ("Rubus fruticosus L."), zmeur ("Robus idaeus"), afin ("Vaccinum myrtillus L."), liliac sălbatic ("Syringa vulgaris"); Specii ierboase: papucul doamnei ("Cypripedium calceolus"), clopoțel de munte ("Campanula alpina"), moșișoară ("Liparis loeselii"), darie ("Pedicularis comosa"), albăstriță ("Centaurea kotschyana"), garofiță de munte ("Dianthus tenuifolius"), roua cerului ("Drosera rotundifolia"), buruiana vântului ("Seseli rigidum"), gențiană (din specia "Gentiana clusii"), poroinic ("Orchis militaris"), angelică ("Angelica
Parcul Natural Apuseni () [Corola-website/Science/323660_a_324989]
-
nivelul ierburilor vegetează mai multe elemente floristice, printre care unele endemice pentru această zonă sau protejate prin "Directiva Consiliului Europei 92/43/CEE" din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică); astfel: papucul doamnei ("Cypripedium calceolus"), crinul de pădure ("Lilium martagon"), ghiocel ("Galanthus nivalis"), lăptucul oii ("Telekia speciosa"), veronică ("Veronica chamaedrys"), rostopască ("Chelidonium majus"), iederă ("Hedera helix"), păpădie ("Taraxacum officinale"), morcoveancă ("Pleurospermum austriacum"), pătlăgină ("Plantago gentianoides"), coada-calului ("Equisetum arvense"), ciuboțica cucului ("Primula veris
Lacul Ursu și arboretele de pe sărături () [Corola-website/Science/324215_a_325544]
-
a este denumirea generică a tuturor produselor care sunt confecționate special pentru acoperirea și protecția labei piciorului. În această categorie intră: ghetele, pantofii, cizmele, bocancii, papucii, sandalele, adidasii dar nu și ciorapii. Cea mai veche piese de încălțăminte a fost descoperită în Oregon, SUA și are o vechime de aproximativ 10. 000 de ani și este o sanda realizată din fibrele copacului Artemisia tridentata. În anul
Încălțăminte () [Corola-website/Science/324216_a_325545]
-
a fost găsit cea mai veche piesă de încălțăminte realizată din piele, cusută în formă de opincă. Este bine păstrată și are o vechime de 5500 ani. Acest obiect de încălțăminte este cu circa două sute de ani mai vechi ca papucul omului zăpezi Ötzi care a fost găsit în Alpi și care are o vechime de 5300 ani. Vechii egipteni foloseau ca încălțăminte un fel de papuci realizați din palmier sau scoarță de papirus. Grecii antici își realizau încălțămintea din plută
Încălțăminte () [Corola-website/Science/324216_a_325545]
-
ani. Acest obiect de încălțăminte este cu circa două sute de ani mai vechi ca papucul omului zăpezi Ötzi care a fost găsit în Alpi și care are o vechime de 5300 ani. Vechii egipteni foloseau ca încălțăminte un fel de papuci realizați din palmier sau scoarță de papirus. Grecii antici își realizau încălțămintea din plută care era legată de picior cu ajutorul unor șnururi din piele, încălțăminte care se numea "kothornos". Există o foarte mare diversitate de încălțări, dar se pot cataloga
Încălțăminte () [Corola-website/Science/324216_a_325545]
-
negri mititei îndrăgeau legea, nu teatrul Unul s-a făcut jurist și-au rămas doar patru. Patru negri mititei merg la mare, prichindeii Unul fu-necat din ei și-au rămas doar trei. Trei negri mititei merg la zoo-n papuci noi Pe-unul ursul l-a mâncat și-au rămas doar doi. Doi negri mititei căutau nebunul Unul s-a prăjit din ei și-a rămas doar unul. Un negru mititel trăia singur-singurel Într-o zi s-a spânzurat și
Zece negri mititei () [Corola-website/Science/325533_a_326862]
-
® este o marcă de încălțăminte și îmbrăcăminte deținută de compania americană Deckers Outdoor Corporation. Marca este renumită pentru cizmele din piele de oaie în stil clasic, dar gama include și pantofi, sandale, papuci, tricotaje, îmbrăcăminte pentru exterior și genți. Pielea de oaie folosită la confecționarea cizmelor UGG este cu față dublă, cu piele suede la exterior și căptușeală de lână pe interior. Faptul că blana este poroasă permite răcorirea picioarelor pe timpul verii și
UGG () [Corola-website/Science/325062_a_326391]
-
schimb ca inventator al pixului cu bilă, iar Marea Britanie a fost condusă de francezi timp de 200 ani în urma victoriei lui Napoleon Bonaparte la Waterloo. Îngrozit de vederea unei budinci tradiționale cu usturoi și a arhidiaconului Darling purtând hamleți și papuci de balet, Blackadder urcă înapoi în mașina timpului, strigând: "Trebuie să salvăm Marea Britanie!" Acest lucru este realizat prin încurajarea lui Shakespeare, măgulirea lui Robin Hood și prin prevenirea morții Ducelui de Wellington. Ei se întorc acasă pentru a colecta câștigurile
Blackadder: Back amp; Forth () [Corola-website/Science/324752_a_326081]
-
mugo"), ienupăr ("Juniperus communis"), păducel ("Crataegus monogyna"), șoc negru ("Sambucus nigra"), corn ("Cornus mas"), alun ("Corylus avellana"), mur ("Robus fruticosus"), zmeur ("Robus idaeus"), măceș ("Roșa canina") sau afin ("Vaccinum myrtillus L."). La nivelul ierburilor vegetează specii floristice cu exemplare de: papucul doamnei ("Cypripedium calceolus"), vârtejul-pământului ("Pedicularis verticillata"), ligularia ("Ligularia sibirica"), firuță-de-munte ("Poa granitica ssp. disparilis"), frigurele ("Cardaminopsis neglecta"), clopoțel de munte ( din specia "Campanula carpatica"), drețe ("Lysimachia nemorum"), galbinele ("Lysimachia punctata"), limba cucului ("Botrichium lunaria"), iarba-gâtului ("Tozzia carpathica"), iarbă-grasă ("Sedum sexangulare
Cornu Nedeii - Ciungii Bălăsinii () [Corola-website/Science/324785_a_326114]
-
afin ("Vaccinum myrtillus L."). Flori și ierburi La nivelul ierburilor sunt întâlnite mai multe rarități floristice de pajiște sau de stâncărie (relicte glaciare, endemice, vasculare) cu specii (dintre care unele protejate prin lege) de: floare de colț ("Leontopodium alpinum Cass"), papucul doamnei ("Cypripedium calceolus"), vârtejul-pământului ("Pedicularis verticillata"), curechiul de munte ("Ligularia sibirica"), firuță-de-munte ("Poa granitica ssp. disparilis"), iarba-gâtului ("Tozzia carpathica"). În arealul parcului sunt prezente mai multe specii de plante vasculare (carmofite) și endemice , astfel: gălbenuș ("Crepis jacquinii") frigurele ("Cardaminopsis neglecta
Parcul Natural Munții Maramureșului () [Corola-website/Science/324814_a_326143]
-
Munților Căpățânii. Flora rezervației este constituită din arbori specifici pădurilor de foiose (predominant fag din specia "Fagus sylvatica") și coniferelor (brad din specia "Abies alba"), specii de arbusti și plante erbacee. La nivelul ierburilor sunt întâlnite specii rare, printre care: papucul doamnei ("Cypripedium calceolus"), gălbinele ("Ligularia sibirica"), clopoțel de munte (din specia "Campanula serrata"), omag galben ("Aconitum anthora"), ciucușoară de munte (din specia "Alyssum montanum"), lăptișor ("Androsace Chamaejasme"), floarea paștilor ("Anemone ranunculoides"), păștiță ("Anemone nemerosa"), arnica ("Arnica montana"), unghia ciutei ("Asplenium
Muntele Stogu () [Corola-website/Science/326260_a_327589]
-
fost numit director creativ. Printre planurile acestei expansiuni se numărau deschideri de magazine în Londra, Milan și New York, precum și lansări ale parfumurilor Kingdome și My Queen. În 2005, McQueen a colaborat cu Puma pentru a crea o linie specială de papuci de sport. Un an mai târziu, designerul și-a lansat linia McQ. McQueen a devenit primul designeri care a participat în campania care lansa produse cosmetice create de designeri vestimentari. Colecția de cosmetice se asemăna mult cu cea de îmbrăcăminte
Alexander McQueen () [Corola-website/Science/322072_a_323401]
-
în componență specii de stejar ("Quercus robur"), frasin comun ("Fraxinus excelsior"), frasin de câmp ("Fraxinus angustifolia"), velniș ("Ulmus laevis") sau ulm de câmp ("Ulmus glabra"). La nivelul ierburilor vegetează mai multe rarități floristice (unele protejate la nivel european); printre care: papucul doamnei ("Cypripedium calceolus"), brânca-ursului ("Heracleum sphondylium"), pelinarița ("Artemisia vulgaris"), coada-calului, ("Equisetum arvense L."), pâștița ("Anemone nemorosa"), pochivnic ("Asarum europaeum"), rodul pământului ("Arum orientale"), ciucușoara-de-munte ("Alyssum repens"), cupă vacii ("Calystegia sepium"), barba-caprei ("Filipendula ulmaria"), firuța de pădure ("Brachypodium sylvaticum"), cătușa ("Ballota
Lunca Mircești (Vasile Alecsandri) () [Corola-website/Science/327629_a_328958]
-
inegalabilul decor al împărăției lui Roșu Împărat (Emil Botta), conceput în mod explicit ca o catacombă de tortură sado-maso populată de culturiști cu cagule roșii și legături de piele bătute-n ținte argintii în jurul șoldurilor, cărora notoria „Oaste a lui Papuc” le cântă „Când se duc oltenii-n piață / Ca la patru dimineață...”, într-un delir bizar-comic irezistibil.”". Analizând acest film criticul Ioan Lazăr remarcă "„modalitatea de a aborda basmul cu o familiaritate jucăușă”", basmul lui Creangă fiind parodiat cu ironie
De-aș fi... Harap Alb () [Corola-website/Science/327389_a_328718]
-
1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică) sau endemice pentru această zonă a Carpaților de Curbură. Specii de plante ocrotite semnalate în arealul sitului: clopoțelul de munte ("Campanula serrata"), churechiul de munte ("Ligularia sibirica"), papucul doamnei ("Cypripedium calceolus"), floare de colț ("Leontopodium alpinum Cass"), piciorul cocoșului de munte ("Ranunculus montanus, Ranunculus carpaticus"), iarba osului ("Helianthemum nummularium"), stânjenel mic de munte ("Iris ruthenica"), ochelariță ("Biscutella laevigata"), crucea voinicului ("Hepatica transsilvanica"), luntricică galbenă ("Oxytropis campestris"), cimbrișor de
Ciucaș (sit SCI) () [Corola-website/Science/331462_a_332791]
-
salcie albă ("Salix "), iova ("Salix caprea"), arin ("Alnus glutinosa"), jneapăn ("Pinus mugo"), corn ("Cornus mas"), alun ("Corylus avellana"), mur ("Rubus fruticosus L."), zmeur ("Robus idaeus") sau afin ("Vaccinum myrtillus L."). La nivelul ierburilor vegetează mai multe rarități floristice; printre care: papucul doamnei ("Cypripedium calceolus"), clopoțel de munte ("Campanula alpina"), darie ("Pedicularis comosa"), albăstrita ("Centaurea kotschyana"), garofița de munte ("Dianthus tenuifolius"), gențiana ("Gențiana clusii"), poroinic ("Orchis militaris"), angelica ("Angelica archangelica"), crucea voinicului ("Hepatică transsilvanica"), mlăștinița ("Epipactis palustris"), roua cerului ("Drosera rotundifolia"), lalea
Munții Apuseni - Vlădeasa (sit SPA) () [Corola-website/Science/333506_a_334835]
-
Rosa canina"), afin ("Vaccinum myrtillus L."). La baza desemnării sitului se află patru specii floristice (protejate prin aceeași "Directivă" 92/43/ CE din 21 mai 1992, a "Consiliului European", anexa I-a): clopoțelul de munte ("Campanula serrata"), iarba-gâtului ("Tozzia carpathica"), papucul doamnei ("Cypripedium calceolus") și stânjenelul sălbatic ("Iris aphylla ssp. hungarica"; care vegetează alături de: floare de colț ("Leontopodium alpinum"), angelică ("Angelica archangelica"), coada șoricelului ("Achillea schurii"), omag (din speciile: "Aconitum moldavicum" și "Aconitum toxicum"), orhidee (din speciile: "Coeloglossum viride, Dactylorhiza incarnata
Creasta Nemirei () [Corola-website/Science/331228_a_332557]
-
câmp ("Ulmus minor"), plop tremurător ("Populus tremula"), măr pădureț ("Malus sylvestris"), par pădureț ("Pyrus pyraster"), alun ("Corylus avellana"), lemnul câinelui ("Ligustrum vulgare"), sânger ("Cornus sanguinea"), corn ("Cornus mas"), mur ("Rubus fruticosus"), măceș ("Roșa canina"), zmeur ("Rubus idaeus"); Flori și ierburi: papucul doamnei ("Cypripedium calceolus"), poroinic ("Dactylorhiza maculata, Orchis purpurea"), breabăn ("Cardamine glanduligera"), brândușa de munte ("Crocus heuffelianus"), căpșuniță ("Cephalanthera damasonium"), iedera ("Hedera helix"), orhidee ("Orchis purpurea"), mlăștinița ("Epipactis helleborine"), ghiocel ("Galanthus nivalis"), somnoroasa ("Cerinthe minor"), sor-cu-frate ("Melampyrum bihariense"), stupinița ("Platanthera bifolia
Dealul Mare - Hârlău () [Corola-website/Science/334203_a_335532]
-
arbuști: stejar ("Quercus robur"), fag ("Fagus sylvatica"), carpen ("Carpinus betulus"), jugastru ("Acer campestre"), cireș sălbatic ("Cerasus avium"), tei pucios ("Tilia cordata"), tei argintiu ("Tilia tomentosa"), sorb ("Sorbus torminalis"), clocotiș ("Staphylea pinata"), alun ("Corilus avellana"), păducel ("Crataegus monogyna"); Flori și ierburi: papucul doamnei ("Cypripedium calceolus"), crinul galben de pădure ("Lilium carniolicum ssp. jankae"), narcisa ("Narcissus stellaris"), sânziana albă ("Galium rotundifolium"), sânziana de pădure ("Galium vernum"), mărarul porcului ("Peucedanum rochelianum"), cucuta de baltă ("Circaea lutețiana"), floarea „Paștilor” ("Anemone ranunculoides"), sănișoara ("Saniculea europaea"), dalac
Strei - Hațeg () [Corola-website/Science/334220_a_335549]
-
betulus"), arțar tătăresc ("Acer tataricum"), migdal pitic (din speciile Prunus tenella și "Amygdalus nana"), vișinel (Prunus fruticosa), scumpie ("Cotinus coggygria"); Ierburi și flori: stânjenel sălbatic de stepă ("Iris aphylla ssp. hungarica"), capul-șarpelui ("Echium russicum"), garofiță ("Dianthus capitatus"), căpșuniță ("Cephalanthera damasonium"), papucul doamnei ("Cypripedium calceolus"), gălbinare ("Serratula radiata"), rușcuță de primăvară ("Adonis vernalis"), centaurea ("Centaurea orientallis"), veronică ("Veronica spicata"), piciorul cocoșului ("Ranunculus repens L."), rodul pământului ("Arum orientale"), inul galben ("Linum flavum"), brândușă de stepă ("Crocus reticulatus"), barba boierului ("Ajuga laxmannii"), măcriș
Pădurea Ciornohal (sit SCI) () [Corola-website/Science/334450_a_335779]