8,430 matches
-
aștepte 12 sau 14 ani pentru raționamente sau dimensiuni abstracte. Însă chiar dacă am ajuns la vârsta rațiunii, suntem cu desăvârșire logici? Cercetări recente induc îndoiala în legătură cu logica umană! Unul dintre cele mai studiate teste din cadrul cercetării asupra raționamentului uman este paradigma de selecție a lui Wason. Subiectului i se arată o colecție de cărți care au pe o parte o cifră, iar pe alta o literă; apoi acestea sunt ascunse, lăsând pe masă doar două cărți cu o literă și două
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
de tendința autorilor contemporani de a denunța mecanismele imitației și arbitrarul semnului poetic) apare acompaniată, în contrapondere, de posibilitatea de a testa permanent un construct sau altul de realitate prin evidențierea implicațiilor sale asupra practicilor noastre. Cu alte cuvinte, noutatea paradigmei postmoderniste ar consta tocmai în această simultaneitate și interferență a lumii „reale” cu lumile posibile și chiar cu cele imposibile. Dacă o asemenea perspectivă nu atrage în mod necesar după sine „domesticirea” sau ordonarea acelui „peisaj ontologic”, pluralist și anarhic
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
a fi mai puțin aceea de a oferi o clasificare riguroasă a artefactelor literare și mai curând o tentativă de a investiga polimorfismul acestora din urmă, în funcție de criteriile verosimilității sau, după caz, ale necesității 2. 1.3 Mimesis-ul denaturalizat. Critica paradigmei mimetice. Aporiile convenționalismului. Artă vs științătc "1.3 Mimesis‑ul denaturalizat. Critica paradigmei mimetice. Aporiile convenționalismului. Artă vs știință" Denaturalizarea mimesis-ului, conceptul propus de Antoine Compagnon în 19983, desemnează, în linii mari acea tendință de alunecare dinspre paradigma hard a
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
literare și mai curând o tentativă de a investiga polimorfismul acestora din urmă, în funcție de criteriile verosimilității sau, după caz, ale necesității 2. 1.3 Mimesis-ul denaturalizat. Critica paradigmei mimetice. Aporiile convenționalismului. Artă vs științătc "1.3 Mimesis‑ul denaturalizat. Critica paradigmei mimetice. Aporiile convenționalismului. Artă vs știință" Denaturalizarea mimesis-ului, conceptul propus de Antoine Compagnon în 19983, desemnează, în linii mari acea tendință de alunecare dinspre paradigma hard a verosimilului (å?êüò), către paradigma soft (verosimilul în sens cultural, având ca punct
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
denaturalizat. Critica paradigmei mimetice. Aporiile convenționalismului. Artă vs științătc "1.3 Mimesis‑ul denaturalizat. Critica paradigmei mimetice. Aporiile convenționalismului. Artă vs știință" Denaturalizarea mimesis-ului, conceptul propus de Antoine Compagnon în 19983, desemnează, în linii mari acea tendință de alunecare dinspre paradigma hard a verosimilului (å?êüò), către paradigma soft (verosimilul în sens cultural, având ca punct de referință doxa, opinia comună). Criticul francez analizează pe larg metamorfozele pe care le-a suferit mimesis-ul în decursul secolului XX, când, revendicată ca moștenire
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
vs științătc "1.3 Mimesis‑ul denaturalizat. Critica paradigmei mimetice. Aporiile convenționalismului. Artă vs știință" Denaturalizarea mimesis-ului, conceptul propus de Antoine Compagnon în 19983, desemnează, în linii mari acea tendință de alunecare dinspre paradigma hard a verosimilului (å?êüò), către paradigma soft (verosimilul în sens cultural, având ca punct de referință doxa, opinia comună). Criticul francez analizează pe larg metamorfozele pe care le-a suferit mimesis-ul în decursul secolului XX, când, revendicată ca moștenire de teoreticienii autoreflexivității, Poetica lui Aristotel a
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
de a regândi, în termeni flexibili, raporturile dintre literatură și lume. O etapă obligatorie în acest demers este demantelarea venerabilelor opoziții natură/convenție, respectiv subiect/obiect. În privința celei dintâi, o soluție de compromis ar putea reprezenta trecerea - deja amintită - de la paradigma hard, la cea soft (de-naturalizarea mimesis-ului), o alunecare, adică, dinspre å?küs către äü?a. Sofismul pe care ea îl implică nu poate trece însă neobservat. De altfel, Antoine Compagnon nu ezită să sublinieze faptul că, în fond, această
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
de forțe dintre cunoașterea artistică și cea științifică, cu inevitabila introducere în dezbatere a principiului autorității. Să amintim, de pildă, în acest sens, poziția lui Mihai Spăriosu care observa că în ultima perioadă mimesis-ul a devenit dintr-un instrument subordonat paradigmei hard (în speță, cunoașterii științifice) un mijloc eficace de a o aservi pe aceasta din urmă paradigmei soft a artei (cu alte cuvinte, ludicului și ficțiunii): În termenii teoriei mele, conform căreia mimesis-ul și jocul constituie deopotrivă instrumente ale unui
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
amintim, de pildă, în acest sens, poziția lui Mihai Spăriosu care observa că în ultima perioadă mimesis-ul a devenit dintr-un instrument subordonat paradigmei hard (în speță, cunoașterii științifice) un mijloc eficace de a o aservi pe aceasta din urmă paradigmei soft a artei (cu alte cuvinte, ludicului și ficțiunii): În termenii teoriei mele, conform căreia mimesis-ul și jocul constituie deopotrivă instrumente ale unui principiu de putere în cultura occidentală, această schemă descrie în fond deplasarea din interiorul filosofiei și științei
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
tradiție a Poeticii aristotelice conform căreia - ne amintim - activitatea mimetică nu avea în vedere altceva decât arta de a construi povestiri. Ceea ce ar putea părea la prima vedere o privilegiere a mythos-ului - construirea intrigii reprezintă un model de concordanță, o paradigmă a ordinii, fiind caracterizată prin atribute ca stabilitate, capacitate de totalizare, desăvârșire - nu reprezintă în fond altceva decât o manieră indirectă de elogiere a inteligenței mimetice și mitice, care este în primul rând recunoaștere, „o recunoaștere care iese din cadrul intrigii
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
să demonstrăm prin invocarea argumentelor de mai sus, aducerea în prim-plan a unor concepte ca anagnorisis și dianoia, a contribuit în mod evident la reabilitarea mimesis-ului, repus astfel în legătură cu interpretarea și, implicit, cu lumea. 1.7 Mimesis-ul ca urmă. Paradigma indiciară. „Studium”, „punctum” și recunoașterea ca reveniretc "1.7 Mimesis‑ul ca urmă. Paradigma indiciară. „Studium”, „punctum” și recunoașterea ca revenire" Dacă modelele teoretice propuse de Northrop Frye și Paul Ricoeur „păcătuiesc” printr-o prea mare permisivitate (conducând, așa cum le
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
concepte ca anagnorisis și dianoia, a contribuit în mod evident la reabilitarea mimesis-ului, repus astfel în legătură cu interpretarea și, implicit, cu lumea. 1.7 Mimesis-ul ca urmă. Paradigma indiciară. „Studium”, „punctum” și recunoașterea ca reveniretc "1.7 Mimesis‑ul ca urmă. Paradigma indiciară. „Studium”, „punctum” și recunoașterea ca revenire" Dacă modelele teoretice propuse de Northrop Frye și Paul Ricoeur „păcătuiesc” printr-o prea mare permisivitate (conducând, așa cum le reproșa Compagnon, la sineze adeseori slabe între etică și poetică 110), un ajutor considerabil
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
amintirea și să exorcizeze, deopotrivă, trauma experienței parcurse. Așadar, preluând de la Aristotel conceptul de acțiune cu recunoaștere, la finele căreia eroul devine conștient de propria-i identitate, Terence Cave pledează pentru eliberarea mimesis-ului de modelul pictural, propunând înlocuirea acestuia cu paradigma cinegetică: Construit în mod corespunzător, mythos-ul tragic mimează o ordine inteligibilă, iar anagnorisis devine în această împrejurare criteriul însuși al inteligibilității 114. După cum menționam, sugestia acestei apropieri dintre semnul recunoașterii în ficțiune și acea „modalitate de cunoaștere prin descifrarea urmelor
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
baza unor indicii discrete, marginale, recrutate dintr-o zonă periferică, situată la marginea percepției. Nu suntem departe de ipoteza lui Mihai Spăriosu, conform căreia mimesis-ul s-ar apropia din nou, în perioada contemporană, de statutul mitului. Dintr-un instrument subordonat paradigmei hard (în speță, cunoașterii științifice) acesta a redevenit permeabil la imperativele sensului comun, dar și la cele ale unei cunoașteri mai puțin raționale. Într-un mod mai marcat polemic, Susan Sontag a avansat chiar ipoteza potrivit căreia interpretarea în general
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
argumente solide, între memorie și imaginație, atunci când face recurs la categoria similitudinii, esențială în elucidarea „enigmei prezenței absentului, enigmă comună imaginației și memoriei”121. În plus, Ricoeur pare și el conștient de avantajele pe care le poate aduce apelul la paradigma cinegetică sau indiciară 122 pe care o analizezează pe larg în capitolul consacrat „Arhivei”. Pornind de la întrebarea firească dacă într-adevăr există utilizări ale indiciului cărora convergența să le permită regruparea într-o paradigmă unică, Ricoeur găsește răspunsul chiar în
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
care le poate aduce apelul la paradigma cinegetică sau indiciară 122 pe care o analizezează pe larg în capitolul consacrat „Arhivei”. Pornind de la întrebarea firească dacă într-adevăr există utilizări ale indiciului cărora convergența să le permită regruparea într-o paradigmă unică, Ricoeur găsește răspunsul chiar în textul lui Ginzburg: evocarea unui amator de artă - faimosul Morelli de la care se reclamă Freud în studiul său Moise de Michelangelo - care a recurs la examinarea unor detalii aparent neglijabile (conturul lobului urechii) pentru
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
merită să zăbovim în acest capitol consacrat anticipărilor modelului (meta)tranzitiv în poezia românească este cel al lui George Bacovia. În general, criticii și poeții generației ’80 sunt cei care au încercat să facă din autorul Stanțelor... un precursor al paradigmei postmoderne, insistând asupra acelor poeme care dau câștig de cauză notației prozaice în raport cu aspirația literaturizării. Întrebarea ce se ivește, firesc, este în ce măsură și prin care elemente ale creației sale aparține Bacovia categoriei mari a poeziei moderniste - o poezie a sugestiei
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
fel de excese metaforizante. În cazul lui A.E. Baconsky, poet cu un traseu interesant, a cărui evoluție poate fi înscrisă între un model postsimbolist și unul expresionist (fără a mai pune la socoteală derapajele realist-socialiste din anii ’50), anticiparea paradigmei (meta)tranzitive este precumpănitor teoretică. Chiar dacă, în practica literară, Baconsky a mizat din plin pe decorativism și nu a respins nicidecum mecanismele poetizării emfatice, trebuie să amintim totuși, la acest capitol, unul dintre textele sale teoretice care a reușit, la
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
motive să surprindă, ba chiar să șocheze, dat fiind că a apărut în spațiul nostru cultural tocmai în momentul dezmărginirii imaginației și al întoacerii la metaforism. Dacă, în ceea ce îl privește pe autorul Cadavrelor în vid, această neașteptată anticipare a paradigmei metatranzitive a rămas, după cum precizam, mai curând la nivelul teoriei, i-a revenit unui alt reprezentant al grupului din jurul revistei Steaua meritul de a o pune în practică. Este vorba de Petre Stoica, autor la care interesul pentru real, fascinația
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
cercetători ai fenomenului, ca Matei Călinescu, de pildă - că „adevărata deosebire dintre literatura contemporană și literatura modernistă nu trebuie să fie dependentă de dramatica dezmembrare a esteticii moderniste”422. Sintetizând, prezentul studiu dorește să propună și o confruntare între diferite paradigme culturale, fără a absolutiza prioritatea uneia sau alteia dintre ele. Căci nu putem ignora împrejurarea că, postmodernismul însuși rămâne, în fond, o față a modernității, iar practica literară și formulele personale ale poeților se sustrag, foarte adesea, încorsetării în căsuțe
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
Emil Botta, Editura Alfa-Paideia, București, 1996. 134. Manolescu, Nicolae, Literatura română postbelică. Poezia (I), Editura Aula, Brașov, 2001. 135. Marcus, Solomon, Poetica matematică, Editura Academiei, București, 1970. 136. Marcus, Solomon, Întâlnirea extremelor, Editura Paralela 45, Pitești, 2005. 137. Marcus, Solomon, Paradigme universale, Editura Paralela 45, Pitești, 2005. 138. Marino, Adrian, Modern, modernism, modernitate, E.P.L.U., București, 1969. 139. Martin, Mircea, Carlos Bousoño ți legile poeziei, prefață la Carlos Bousono, Teoria expresiei poetice, Editura Univers, București, 1975. 140. Martin, Mircea, Aspecte ale
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
București, 1990. 153. Mușat, Carmen, Strategiile subversiunii. Descriere și narațiune în proza postmodernă românească, Editura Paralela 45, Pitești, 2002. 154. Mușina, Alexandru, Le postmodernisme aux portes de l’Orient, Euresis. Cahiers roumains d’études littéraires, 1-2, 1995. 155. Mușina, Alexandru, Paradigma poeziei moderne, Editura Aula, Brașov, 2004. 156. Negoițescu, Ion, În cunoștință de cauză (texte politice), Editura Dacia, Cluj Napoca, 1990. 157. Negoițescu, Ion, Scriitori contemporani, Editura Paralela 45, Pitești, 2000. 158. Negrici, Eugen, Figura spiritului creator, Editura Cartea Românească, București, 1978
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
social total Înseamnă a Împrumuta premisele individualismului metodologic, „alterând” astfel analiza sistemică a organizațiilor. Problema nu este Însă doar metodologică. P. Drucker (1993) argumentează că emergența organizațiilor În domeniul de studiu al științelor sociale a echivalat cu o „schimbare de paradigmă” În cadrul acestora. Organizațiile sunt surse și forme ale schimbării sau inovării sociale. Din punct de vedere ideologic, studiul organizațiilor devine o preocupare a sociologiei radicale, asociat mai degrabă schimbării sociale decât statu-quoului. Organizațiile sunt, spre deosebire de instituțiile sociale, vectori ai schimbării
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
dezvoltării sociale și economice. Problema cooperării (instituționale) a fost analizată, din perspective diferite, dar, considerăm convergente, de către economiști și sociologi. Atât unii cât și ceilalți acordă o importanță crescândă problematicii formelor de manifestare a cooperării În cadrul domeniilor de studiu și paradigmelor specifice. Tradițional, clivajul dintre paradigma economică neoclasică și paradigma sociologică Însemna că există o diviziune a domeniului de studiu asociat economiei și, respectiv, sociologiei, dar și a abordărilor lor; economiștii ar fi interesați de relațiile de schimb economice și de
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
cooperării (instituționale) a fost analizată, din perspective diferite, dar, considerăm convergente, de către economiști și sociologi. Atât unii cât și ceilalți acordă o importanță crescândă problematicii formelor de manifestare a cooperării În cadrul domeniilor de studiu și paradigmelor specifice. Tradițional, clivajul dintre paradigma economică neoclasică și paradigma sociologică Însemna că există o diviziune a domeniului de studiu asociat economiei și, respectiv, sociologiei, dar și a abordărilor lor; economiștii ar fi interesați de relațiile de schimb economice și de acțiunea economică, rațională, utilitaristă, În cadrul
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]