139,437 matches
-
-ist al lui Crin Antonescu rostit cu ură de la tribuna Administrației prezidențiale", considerând că este inadmisibil ca, în calitate de președinte interimar al României, acesta să facă presiuni asupra CCR. Potrivit PDL, prin sesizarea transmisă CCR de către președinți celor două Camere ale Parlamentului, Valeriu Zgonea și Petru Filip, în numele USL, prin care se atrage atenția CCR că legea care trebuie aplicată în validarea referendumului este Ordonanța de Urgență nr. 41, premierul Victor Ponta l-a mințit, ”încă o dată”, pe președintele Comisiei Europene, Jose
PDL condamnă "discursul USL-ist" al lui Crin Antonescu () [Corola-journal/Journalistic/43212_a_44537]
-
președinte interimar al României, Crin Antonescu să fac presiuni asupra Curții Contituționale. Este regretabil că același Crin Antonescu a aruncat România în haos cerând demiterea președintelui ales pentru exprimarea unor puncte de vedere absolut constituționale în relația cu premierul și Parlamentul României. Este o dovadă de inconștiență și ipocrizie politică", a precizat Cristian Boureanu. ”PDL consideră că Crin Antonescu trebuie să se întoarcă la PNL”, și-a încheiat Cristian Boureanu, declarația de presă. Președintele interimar Crin Antonescu a declarat,marți seară
PDL condamnă "discursul USL-ist" al lui Crin Antonescu () [Corola-journal/Journalistic/43212_a_44537]
-
ora 14:00, pentru a luat o decizie privind cvorumul la referendumul din 29 iulie. "Cunoaștem faptul că Biroul Electoral Central a anunțat rezultatul referendumului de duminică, iar acum acesta trebuie confirmat de către Curtea Constituțională. Luna trecută, Curtea Constituțională și Parlamentul au stabilit reguli foarte clare privind desfășurarea referendumului. Acum, Curtea trebuie să decidă dacă aceste reguli au fost respectate. Curtea Constituțională trebuie lăsată să ia o decizie bazată pe principii, în mod independent, fără niciun amestec din afară", afirmă Ambasada
Ambasada SUA: CCR trebuie să ia o decizie fără presiuni externe () [Corola-journal/Journalistic/43219_a_44544]
-
Președinții celor două Camere ale Parlamentului au depus contestații privind boicotul PDL la referendum. Contestațiile au venit atât din partea lui Valeriu Zgonea, președintele Camerei Deputaților dar și Petru Filip, președintele Senatului. Sesizarea președinților două Camere solicită CCR să constate că baza legală în care a fost
USL solicită CCR să nu se ţină cont de pragul de 50 plus 1% () [Corola-journal/Journalistic/43215_a_44540]
-
au participat la referendum. "Acest punct de vedere este conform cu spiritul Deciziei nr. 420/2007 a Curții Constituționale, din care rezultă că dispozițiile aplicabile procedurii referendumului pentru demiterea Președintelui sunt cele în vigoare la data suspendării sale din funcție de către Parlament", susțin Zgonea și Filip. "La data declanșării procedurii referendumului pentru demiterea Președintelui României erau în vigoare dispozițiile Legii nr. 3/2000, așa cum au fost modificate prin OUG nr. 41/2012 și validarea rezultatelor referendumului trebuie să fie făcută conform acestui
USL solicită CCR să nu se ţină cont de pragul de 50 plus 1% () [Corola-journal/Journalistic/43215_a_44540]
-
de bune practici în materie de referendum elaborat de Comisia de la Veneția nu poate fi făcută decât aplicând procedurii referendumului normele în vigoare la data declanșării procedurii referendumului, adică OUG nr. 41/2012", mai arată președinții celor două Camere ale Parlamentului.
USL solicită CCR să nu se ţină cont de pragul de 50 plus 1% () [Corola-journal/Journalistic/43215_a_44540]
-
ar trebui să ofere o soluție tranșantă, dar în actuala componență este greu ca șase judecători din nouă să se pună de acord. Dacă CCR nu oferă o soluție tranșantă, intrăm într-un alt scenariu. Decizia va ajunge pe masa Parlamentului, dar acesta va fi pus în fața unui vid constituțional. Toni Greblă, președintele Comisiei Juridice din Senat, a explicat pentru DeCe News că Parlamentul nu îl poate demite pe Traian Băsescu. Toni Greblă a explicat că în cazul în care nu
Pârvulescu: Curtea Constituţională poate determina repetarea referendumului () [Corola-journal/Journalistic/43213_a_44538]
-
Dacă CCR nu oferă o soluție tranșantă, intrăm într-un alt scenariu. Decizia va ajunge pe masa Parlamentului, dar acesta va fi pus în fața unui vid constituțional. Toni Greblă, președintele Comisiei Juridice din Senat, a explicat pentru DeCe News că Parlamentul nu îl poate demite pe Traian Băsescu. Toni Greblă a explicat că în cazul în care nu avem parte de o decizie tranșantă din partea CCR, Parlamentul nu poate demite președintele, pentru că nu există prevederea în Constituție. În acest caz, referendumul
Pârvulescu: Curtea Constituţională poate determina repetarea referendumului () [Corola-journal/Journalistic/43213_a_44538]
-
constituțional. Toni Greblă, președintele Comisiei Juridice din Senat, a explicat pentru DeCe News că Parlamentul nu îl poate demite pe Traian Băsescu. Toni Greblă a explicat că în cazul în care nu avem parte de o decizie tranșantă din partea CCR, Parlamentul nu poate demite președintele, pentru că nu există prevederea în Constituție. În acest caz, referendumul ar putea fi reluat. Curtea Constituțională a recunoscut necesitatea unui Cod Electoral. Prin decizia de astăzi va forța adoptarea unei astfel de legi și va modifica
Pârvulescu: Curtea Constituţională poate determina repetarea referendumului () [Corola-journal/Journalistic/43213_a_44538]
-
referendumului și eliminarea cvorumului astfel încât să nu mai fie nevoie niciodată de o astfel de prevedere, la niicun tip de alegeri. Măsura ar fi aplicată inclusiv la alegerile locale. În aceste condiții s-ar putea reface referendumul, dar fără prag. Parlamentul ar urma să modifice legea, iar Curtea ar putea decide un nou referendum. Pentru a aplica o astfel de decizie a Curții ar fi nevoie doar de o lege și de un articol special. Practic, Parlamentul îl va mai suspenda
Pârvulescu: Curtea Constituţională poate determina repetarea referendumului () [Corola-journal/Journalistic/43213_a_44538]
-
referendumul, dar fără prag. Parlamentul ar urma să modifice legea, iar Curtea ar putea decide un nou referendum. Pentru a aplica o astfel de decizie a Curții ar fi nevoie doar de o lege și de un articol special. Practic, Parlamentul îl va mai suspenda odată pe Băsescu și în termen de o săptămână românii vor fi chemați din nou la urne la un nou referendum, dar fără cvorum. Ipoteza este susținută și de Cristian Pârvulescu de la Pro Democrația. El a
Pârvulescu: Curtea Constituţională poate determina repetarea referendumului () [Corola-journal/Journalistic/43213_a_44538]
-
în care datele recensămânutului din 2011 arată că sunt doar 16 milioane. Decizia CCR se va lua cu două treimi din numărul judecătorilor de la CCR. Practic, trebuie să decidă 6 judecători din 9, altfel decizia va fi lăsată în seama Parlamentului, care va "stabili calea de urmat".
BEC: Prezenţa la vot- 46,24%. Pentru demitere au votat 87,5% () [Corola-journal/Journalistic/43222_a_44547]
-
comună", mai prevede legea. Așa cum prevede legea, decizia CCR privind valabilitatea referendumului trebuie luată cu 6 voturi din 9, plenul Curții fiind format din 9 judecători. În condițiile în care CCR stabilește că nu au fost îndeplinite condițiile de valabilitate, Parlamentul va decide asupra procedurii de urmat. "În situația în care Curtea Constituțională va stabili că nu au fost îndeplinite condițiile de valabilitate stabilite de lege, Parlamentul României va lua act de hotărârea acesteia și va decide asupra procedurii de urmat
CCR se întruneşte, miercuri, pentru analizarea referendumului () [Corola-journal/Journalistic/43216_a_44541]
-
În condițiile în care CCR stabilește că nu au fost îndeplinite condițiile de valabilitate, Parlamentul va decide asupra procedurii de urmat. "În situația în care Curtea Constituțională va stabili că nu au fost îndeplinite condițiile de valabilitate stabilite de lege, Parlamentul României va lua act de hotărârea acesteia și va decide asupra procedurii de urmat", prevede Hotărârea Parlamentului nr. 34 din 6 iulie (art.3).
CCR se întruneşte, miercuri, pentru analizarea referendumului () [Corola-journal/Journalistic/43216_a_44541]
-
asupra procedurii de urmat. "În situația în care Curtea Constituțională va stabili că nu au fost îndeplinite condițiile de valabilitate stabilite de lege, Parlamentul României va lua act de hotărârea acesteia și va decide asupra procedurii de urmat", prevede Hotărârea Parlamentului nr. 34 din 6 iulie (art.3).
CCR se întruneşte, miercuri, pentru analizarea referendumului () [Corola-journal/Journalistic/43216_a_44541]
-
Ministrul pentru Relația cu Parlamentul, Mircea Dușa, a precizat, miercuri, la RFI, că politicienii nu ar trebui să pună presiune pe judecătorii Curții Constituționale, însă faptul că se pun date și documente la dispoziția CCR, ”ca la orice instanță”, nu este, în opinia sa, o
Mircea Dușa: A pune la dispoziție informații CCR nu este o greșeală () [Corola-journal/Journalistic/43220_a_44545]
-
punct de vedere al realizării listelor electorale. Indiferent care va fi decizia Curții Constituționale, Guvernul și membrii Guvernului, instituțiile statului vor respecta această decizie", menționând că "lista electorală permanentă trebuie ținută la zi, ceas de ceas". Ministrul pentru Relația cu Parlamentul a informat că USL va ”pune la dispoziția Curții Constituționale toate aceste date, iar Curtea va analiza cu rigurozitate documentele și va lua o decizie", arătând că reprezentanții Uniunii ar dori ca judecătorii CCR să țină cont în procesul de
Mircea Dușa: A pune la dispoziție informații CCR nu este o greșeală () [Corola-journal/Journalistic/43220_a_44545]
-
Cred că de acum încolo, trebuie să fie învățătură de minte că lista electorală permanentă, așa cum prevede legea, trebuie ținută la zi, zi de zi și ceas de ceas", a declarat, miercuri, Mircea Dușa. În opinia ministrului pentru Relația cu Parlamentul, "politicienii nu trebuie să facă presiuni asupra Curții Constituționale, dar nu putem să stăm nici indiferenți la ceea ce se întâmplă". Mircea Dușa a mai susținut că nu este faptul că la Curte se depun documente și date pentru informarea corectă
Mircea Dușa: A pune la dispoziție informații CCR nu este o greșeală () [Corola-journal/Journalistic/43220_a_44545]
-
Dacă la această distincție a textului de lege, judecătorii CCR analizează și celelalte aspecte tehnice și politice sesizate de USL (boicot, populație cu drept de vot mai mică de 18 milioane), CCR are posibilitatea de a pasa rezolvarea problemei către Parlament de vreme ce a admis drept constituțională formula "Parlamentul decide calea de urmat". Referitor la referendumul din 2007, întrucât rezultatele nu au fost contestate decât de PRM, invocându-se exclusiv chestiuni de corectitudine a votului, iar existența pragului de prezență nu era
CCR nu decide validarea sau invalidarea referendumului () [Corola-journal/Journalistic/43217_a_44542]
-
lege, judecătorii CCR analizează și celelalte aspecte tehnice și politice sesizate de USL (boicot, populație cu drept de vot mai mică de 18 milioane), CCR are posibilitatea de a pasa rezolvarea problemei către Parlament de vreme ce a admis drept constituțională formula "Parlamentul decide calea de urmat". Referitor la referendumul din 2007, întrucât rezultatele nu au fost contestate decât de PRM, invocându-se exclusiv chestiuni de corectitudine a votului, iar existența pragului de prezență nu era prevăzută în lege, CCR a avut o
CCR nu decide validarea sau invalidarea referendumului () [Corola-journal/Journalistic/43217_a_44542]
-
duce la o concluzie riscantă pentru societatea românească, în care România reală să nu se simtă reprezentată prin datele care întemeiază această decizie", a subliniat Vosganian. Potrivit lui Vosganian, USL apreciază că decizia CC și procedurile pe care le va urma Parlamentul pentru aplicarea acestei decizii trebuie să ducă pe de o parte la o soluție juridică privind referendumul, dar, pe de altă parte, trebuie să ofere auspicii favorabile pentru încheierea crizei politice. "Orice soluție care nu pune de acord România statistică
USL: CC trebuie să decidă asupra referendumului după armonizarea datelor INS și MAI () [Corola-journal/Journalistic/43237_a_44562]
-
sesizării încalcă dispozițiile constituționale ale art.2 potrivit cărora suveranitatea națională se exercită prin organele reprezentative ale statului român și prin referendum, întrucât nu respectă voința cetățenilor români exprimată la referendumul din 22 noiembrie 2009 în sensul trecerii la un Parlament unicameral și a reducerii numărului de parlamentari la maximum 300 de persoane. În opinia acestora, prin modul de atribuire a mandatelor, legea aduce un plus de parlamentari față de numărul în vigoare la data organizării referendumului, ignorând art.62 alin.(3
Curtea Constituţională recunoaşte că suntem doar 16 milioane () [Corola-journal/Journalistic/43228_a_44553]
-
de secetă. Președintele suspendat a spus că dacă se va trece la revizuirea Constituției și reducerea mandatului de patru ani va face ce trebuie pentru suprapunerea mandatelor de la următoarea procedură. Dar rezultatul referendumului din 2009 prin care românii au cerut parlament unicameral și 300 de parlamentari să fie introduse în Constituția revizuită.
Băsescu cere schimbarea de atitudine a politicienilor, inclusiv a sa () [Corola-journal/Journalistic/43232_a_44557]
-
2: Băsescu a obținut 5,1 milioane voturi Prezidențiale 2009 - tur 1: Băsescu, Geoană și Antonescu au obținut împreună 8 milioane voturi - tur 2: Băsescu a obținut 5,2 milioane voturi Parlamentare 2008: Toate partidele politice care au intrat în Parlament (PSD+PC, PDL, PNL, UDMR) au obținut împreună 6,2 milioane voturi. Europarlamentare 2007: Toate partidele care au intrat în Parlamentul European (PD, PSD, PNL, PLD, UDMR) au obținut împreună 4 milioane voturi. Europarlamentare 2009: Toate partidele care au intrat
Cifrele care îl distrug pe Băsescu. Recordul referendumului din 29 iulie () [Corola-journal/Journalistic/43250_a_44575]
-
voturi - tur 2: Băsescu a obținut 5,2 milioane voturi Parlamentare 2008: Toate partidele politice care au intrat în Parlament (PSD+PC, PDL, PNL, UDMR) au obținut împreună 6,2 milioane voturi. Europarlamentare 2007: Toate partidele care au intrat în Parlamentul European (PD, PSD, PNL, PLD, UDMR) au obținut împreună 4 milioane voturi. Europarlamentare 2009: Toate partidele care au intrat în Parlamentul European (PSD+PC, PDL, PNL, UDMR, PRM) plus Elena Băsescu au obținut împreună 4,6 milioane voturi.
Cifrele care îl distrug pe Băsescu. Recordul referendumului din 29 iulie () [Corola-journal/Journalistic/43250_a_44575]