6,839 matches
-
austro-germano-romînă ș. a. m. d. Dacă s-ar întîmpla ca noi românii să locuim în Peninsula Pireneilor sau în Insulele Britanice poate că am striga mai mult, dar ne-ar păsa mai puțin. În poziția geografică în care sîntem însă, ne pasă mult, deși vorbim puțin. Conservatori și în opoziție fiind, nu facem politică externă. N-o prea facem nici când sîntem la guvern; dar asta-i altă cestiune. Și ce politică exterioară am și avea de făcut? Principiul fundamental al politicei
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
dau un aer prea important, necum din punctul de vedere al unui prudent patriotism. {EminescuOpXI 312} Dar așa-i tagma patrioților reversibili. Piară țara, numai de ei să se vorbească. Dac-ar merge din rău în mai rău, puțin le pasă; cosmopoliți cum sânt neavând nici tradiții de păstrat, nici patrie de pierdut, foarte ușor și-ar regăsi cei mai mulți o patrie poate mai proprie undeva dincolo de Dunăre, unde ar începe a se gera în prooroci ca și la noi. Noi credem
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
contrariu al unei organizări bazate pe armonia intereselor claselor pozitive a societății, pe înaintarea lină dar sigură a meritului, pe dezvoltarea normală și gradată. Dar e schimbarea a treizeci și șaptea, dar e a patruzecea a firmei Brătianu? Ce ne pasă nouă de aceasta? Dar d. Boerescu sau d. Giani au intrat în minister? Ce folos pentru țară? Nici unul. Administrația va urma a fi o unealtă electorală, încurajarea nulităților va continua a fi la ordinea zilei, conducătorii României vor urma a
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
decât de la cine are dreptu a ne-o da, de la țară și de la încrederea Domnitorului. Alte pârghii de ridicare la putere pot fi bune pentru alții, pentru noi nu. Încolo lăsăm iarba să crească în voia ei, și puțin ne pasă dacă politica noastră de strictă conservare cu toate mijloacele a ceea ce avem de la strămoși se va numi sau nu o politică șchioapă, o politica de cumpănă, o politică ibridă. Șchioapă, neșchioapă, ea ne-a păstrat, și orice veleități de altă
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
casă precum și a meseriilor, reducerea românului la rolul de salahor agricol cine-o plătește? Tot românul; în cazul nostru o plătește pentru onoarea de-a fi fost prieten cu cinstitul Stroussberg și cu Ambron, făcătorul de minuni. Dar ce-i pasă d-lui Brătianu de țăran! D-nia lui știe de la descoperitorul melcilor simpatici că un conte de talia d-sale cată să fie om mare și limbi la cumpăna Europei. {EminescuOpXI 390} De aceea drumuri de fier în sus, drumuri de
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
și învață a calomnia și vei ajunge... director de bancă. Dar aceasta e în gradul cel mai mare inmoral? Nu face nimic. Dar un stat merge spre sigură disoluțiune pe calea aceasta? Nu face nimic. După noi potopul. Ce ne pasă de soarta generațiilor viitoare, ce de soarta celei actuale? Trăim de pe o zi pe alta, aruncăm praf în ochii lumei ba cu negustorie de vorbe, ba pretextând reforme, și încolo... o mai îngriji și Cel de sus de trebuințele reale
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
novitate dramatică originală demnă a rivaliza cu cele mai bune producțiuni străine de acest gen, iar de altă parte tinerii artiști cari au fost la Paris au studiat tocmai acele două roluri principale din Daniel Rochat. Publicului însă nu-i pasă de asemenea motive. El vine la teatru să guste deliciul curat al artei, astfel că sporadicele situațiuni gingașe, frumoase și bine esecutate nu-l pot despăgubi de tributul atențiunii încordate ce este silit să plătească unor controverse religioase trăgănite, nesărate
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
ruină? Că-i o sarcină viața? Că-i martiriu să trăiești? Ai știut tu cum că moartea e un caos de lumină, Ca la finea veciniciei te-aștept stelele cerești? De-a vieții grea enigmă ție-acuma nu-ți mai pasă, Căci problema ei cea mare la nimic o ai redus, Pe când nouă-ncă viața e o cifră nențeleasă Și-n zădar cătăm răspunsul la-ntrebarea ce ne-am pus. În zădar ne batem capul, triste firi vizionare, Să citim din
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
deosebește radical de ceilalți "gânditori" din dramele eminesciene prin aceea că este om al faptei, al luptei ("mișcarea" hegeliană pentru Eminescu). Fiu de regi daci ("nepot al lui Diurpaneu") el se oferă chezaș nu la cheremul unui rege ("Ce-mi pasă mie cum pe rege-1 cheamă / Dacă e mare Dacia?"), ci la temelia poporului său: "Dă-mi un popor cu care să mă laud, O țară dă-mi ca s-o ridic la cer" Deși om al spadei, mai degrabă decât
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
bună comunicare, menținerea echilibrului și o oportunitate pozitivă de pregătire pentru a avea abilitatea de a conduce. Calitățile mediatorului: • imparțialitatea - să nu judeci; • să nu dai sfaturi; • empatie și obiectivitate - să fii în mod egal empatic; • confidențialitate; • arată că-ți pasă! Un bun mediator trebuie să aibă: • sensibilitate pentru semeni; • echilibru afectiv; • mobilitate în comportament; • capacitate de anticipare organizatorică, creatoare; 18 • perseverență, consecvență; • spirit de convingere și colaborare; • deschidere pentru schimbare; • receptivitate; • tact, tenacitate; • elasticitate, responsabilitate; • autocontrol; • stabilitate emotivă și umor
Medierea conflictelor by Lorena Bujor () [Corola-publishinghouse/Science/1597_a_3035]
-
sa. Ajungem în dreptul hotelului și-n loc de rămas bun, îl întreb de ce, totuși, nu se duce pe una din rivierele strălucitoare ale lumii. Ceeee? Rivieeere? Mie aici îmi place, domnule. Uite, mă plimb cu mîinile la spate, nu-mi pasă de nimic, nu mă-ntreabă nimeni nimic, ce riviere. La revedere. Mă-ntorc și mai fac un tur. La chioșcul din dreptul pieței, m-aș opri să iau un Patapievici. Mă și opresc. Cineva, înaintea mea, îl roagă pe vînzător
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
conștientă și acțiunea inconștientă într-"un anumit punct al spiritului" unde dualitățile "încetează să mai fie percepute în mod contradictoriu" sunt în cel mai bun caz frivole. Sursa profundă a neînțelegerii, scrie Sartre, rezidă în aceea că suprarealismului nu-i pasă de dictatura proletariatului și vede în revoluție, ca pură violență, sfîrșitul absolut, în vreme ce comunismul își propune ca țel preluarea puterii și justifică prin acest țel sîngele pe care îl va vărsa""5. Dacă Sartre gîndea asta despre Breton, ne putem
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
după care acțiunea va scădea în intensitate. 15. MÂNA ROȘIE Se formează un cerc și o persoană este aleasă a fi jucătorul "special" care va fi așezată în mijlocul cercului. În timp ce jucătorul "special" va sta cu ochii închiși, ceilalți jucători vor pasa un obiect mic (o bilă sau o piatrăă de la o persoană la alta. Cea mai „strecurativă” metodă de a pasa obiectul este de a ține bila într-o palmă, fiind orientată în jos, după care va fi lăsată să cadă
Micii năzdrăvani, conflictul şi jocul by Alina Nicoleta Bursuc () [Corola-publishinghouse/Science/1683_a_3100]
-
fi jucătorul "special" care va fi așezată în mijlocul cercului. În timp ce jucătorul "special" va sta cu ochii închiși, ceilalți jucători vor pasa un obiect mic (o bilă sau o piatrăă de la o persoană la alta. Cea mai „strecurativă” metodă de a pasa obiectul este de a ține bila într-o palmă, fiind orientată în jos, după care va fi lăsată să cadă în palma jucătorului de alături. Bila va fi dată dintr-o mâna în alta și cu puțină practică se va
Micii năzdrăvani, conflictul şi jocul by Alina Nicoleta Bursuc () [Corola-publishinghouse/Science/1683_a_3100]
-
îl va atinge pe mâini. Dacă mâinile celui vizat sunt goale, jucătorul „special” va continua acțiunea. În acest timp ceilalți continuă strecurarea bilei, dacă este posibil chiar sub nasul jucatorului „special” (parte integrantă a jocului sunt și acțiunile simulative). 16. PASEAZĂ MINGEA Jucătorii vor sta pe jos, asezați într-un cerc, cu picioarele întinse în față. Toată lumea se va strânge/aduna, în așa fel încât picioarele tuturor să se atingă. O minge de tenis va fi pusă între gleznele unui jucător
Micii năzdrăvani, conflictul şi jocul by Alina Nicoleta Bursuc () [Corola-publishinghouse/Science/1683_a_3100]
-
jos, asezați într-un cerc, cu picioarele întinse în față. Toată lumea se va strânge/aduna, în așa fel încât picioarele tuturor să se atingă. O minge de tenis va fi pusă între gleznele unui jucător. Obiectivul întrecerii este de a pasa mingea de la unul la altul fără ca jucătorii să se folosească de mâini. Dacă mingea atinge pamântul acțiunea va trebui reîncepută. Un bun exercițiu de răbdare! Acest joc poate fi jucat, cu jucătorii stând în linie, pe jos. 17. URIAȘA FIGURĂ
Micii năzdrăvani, conflictul şi jocul by Alina Nicoleta Bursuc () [Corola-publishinghouse/Science/1683_a_3100]
-
patronaj al lui Thomas Butts (care va dura pînă în 1810), pentru care Blake va realiza numeroase picturi, mai ales pe teme biblice. Într-o scrisoare adresată lui George Cumberland, Blake afirmă pe un ton optimist, arătînd că nu-i pasă de eșecurile sale financiare: "Rîd în fața Succesului și Merg mai departe mereu și mereu." ("I laugh at Fortune & Go on & on"). *1799 La 9-10 noiembrie are loc lovitură de stat a lui Napoleon; devine Prim Consul. ¶ Sînt scoase în afara legii
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
greu jos coborînd, călăuzit de-a să Ureche Și de-al său glob de foc, pe Valea lui Urthona coborî 295 Printre imenșii muri de fier zidiți de-ntunecatul Spectru. Globu-i se-ntunecắ împurpurîndu-se cu cețuri, și toată înaintea caii sale, Pasînd peste îngustă vale, Umbră lui Urthona Vastă năluca se ivi, care-n picioarele cu șolzi de fier Călcat-a stîncile-ntărite în așteptarea necunoscutului rătăcitor 300 Pe care il văzuse rătăcind prin lumea să de jos cînd încă era departe foarte
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
îmbătați de fumegîndu-l sînge închegat, iar nu de vinul hrănitor?" Veșnicul Om șezu pe Stînci și-astfel strigắ cu-ngrozitoare voce: "O Prințe al Luminii, unde ești? Nu te privesc precum cîndva 125 În cîmpurile-acelea Veșnice, în nori ai dimineții pasînd nainte Cu harfe și cu cîntec cînd înaintea fetei tale cîntă Ahania cea luminoasă Și toți fiii și fiicele tale se-adunau în jurul mesei mele largi. Au nu vezi caosul acesta nimicitor și furios? Vino din somnuri ale-nghețatei tale-abstracții
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
care de fapt se dovedește a fi în mod evident foarte crud. Multe din personajele operei sunt aproape enigmatice și nu reușesc să câștige simpatia publicului spectator. Chiar si in scenele dramatice de care opera abundă, practic nimănui nu-i pasă de ce se întâmplă cu ele pe scenă. Toate acestea sunt carențe ale libretului care nu se ridică la nivelul muzicii compuse de Verdi. Libretul operei Gerusalemme reprezintă traducerea în limba italiană de către Calisto Bassi a libretului francez al operei Jérusaleme
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
din opera Giovanna d’Arco Aria Sotto una quercia parvemi din Prolog, scena 1 Rezumat : Carlo declară că lupta de la Orléans trebuie oprită și că un emisar va fi trimis oponenților englezi pentru a cere încetarea luptelor. Lui nu-i pasă dacă moare și de fapt dorește ca Dumnezeu să se răzbune pe el, iar nu pe poporul său. Apoi povestește despre un vis al său în care se făcea că se află sub un stejar pe care era pictată o
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
la Teatro Grande de la Trieste Acțiunea Operei Locul acțiunii: o insulă în Marea Egee și orașul turcesc Coron la începutul secolului 19 Personaje: Corrado, un căpitan de pirați (tenor); Medora, iubita să (soprana); Gulnara, sclava favorită a lui Seid (soprana); Seid, Pasă din Coron (bariton); Giovanni, un pirat (baș); Selimo un aga (tenor); un eunuc (tenor); un sclav (tenor); corsari, gărzi, turci, odalisce, sclave. Actul I Tabloul 1. O insulă din Marea Egee. Un grup de corsari cântă despre libertate, despre viața glorioasa
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
Gulnara, sclava favorită a Pasei Seid, tânjește după libertatea pierdută și își exprimă ură pe care o nutrește în secret pentru Pasă Seid ( Vola talor dal carcere.... Ah conforto è sol la speme ). Sosește un emisar care îi comunica că Pasă Seid dorește să o aibă alături pe timpul festivităților din cursul nopții. Gulnara accepta, dar insistă ca să fie însoțită de servitoarele ei. În final ea își exprimă speranța că Cerul va pune capăt captivității ei. Tabloul 2. Portul din Coron. Între
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
ca să fie însoțită de servitoarele ei. În final ea își exprimă speranța că Cerul va pune capăt captivității ei. Tabloul 2. Portul din Coron. Între timp flotă turcească este reunită în portul Coron, gata să pornească la lupta împotriva corsarilor. Pasă Seid este convins de superioritatea să și înaltă un imn de slavă lui Allah. (Salve, Allah! tutta quanta). Unul din sclavii săi îi prezintă un derviș care tocmai a scăpat din mâinile corsarilor. Este Corrado care deghizat într-un derviș
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
Seid că în curând va anihila și restul atacatorilor. Dar Seid este fericit că a prins căpetenia corsarilor. El îl amenință pe Corrado cu cele mai sofisticate torturi, dar acesta îi desfide cruzimea (Ancor minacci, o perfido?... Perfido a me?) . Pasă Seid îl osândește la moarte în ciuda faptului că atât Gulnara, cât și celelalte odalisce îl implora pe Seid să-l cruțe deoarece el le salvase viețile în incendiul din harem. Actul III Tabloul 1. Fortăreața lui Seid. Seid se află
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]