8,224 matches
-
și mai târziu pe americani să vină și să ne izbăvească de talpa comuniștilor, nu?! îl întărâtă Patriarhul. -Norocul tău că mă dor oasele din cădere, că altfel ne luam la trântă! ripostă ursuz Papa. -Ba norocul tău, uiți că Patriarhul a făcut judo?! interveni Diplomatul. -Stați că judo a făcut abia peste cinci ani de-acum înainte, nu vine așa socoteala?! zise Babacul. În timpul ăsta, Solitarul o luase la dans pe Flower-Power și bolborosea în franceză... parcă deslușiră ceva despre
CAP.9 (PARTEA A II-A) de ANGELA DINA în ediţia nr. 1675 din 02 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372112_a_373441]
-
ne-ai schimbat al vieții curs și sorți,/ Suntem acum din nou copii fără putere... -S-ar cuveni ceva mai mult optimism, unde dai peste un așa noroc! inteveni Diplomatul. Și continuară să sporovăiască, adunați în jurul iepurașului. Flower-Power chicotea fericită când Patriarhul o alinta zână mică sau Solitarul o striga ma fleur; iar Papa și Babacul se amenințau cu voci în schimbare; Doc intervenea firoscos din când în când, iar Diplomatul încerca să-i împace pe toți, luând-o drept martoră la
CAP.9 (PARTEA A II-A) de ANGELA DINA în ediţia nr. 1675 din 02 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372112_a_373441]
-
Apoi, zâmbi în sine: ia uite, încep să o concurez pe Miramoț la capitolul veleități artistice! Merseră pe coridorul ce părea destul de înalt și lat, de încăpeau câte doi-trei umăr la umăr, călăuziți de lumina iepurașului. La un moment dat, Patriarhul exclamă: -Băieți, mi se pare că aud un susur de apă! Dacă-i așa, suntem salvați, înseamnă că în fața noastră e o ieșire spre afară! Încurajați de așa perspectivă, o porniră în pas mai alert. Și nu mare le fu
CAP.9 (PARTEA A II-A) de ANGELA DINA în ediţia nr. 1675 din 02 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372112_a_373441]
-
curgea, într-adevăr, un pârâiaș zglobiu. Dar, nedumerirea le fu augmentată când realizară că lumina ce cădea din tavanul peșterii avea o intensă nuanță albastră-liliachie, părând a proveni de la o sursă artificială. Înfricoșate umbre în mișcare străjuiau pereții mai îndepărtați. Patriarhul și Doc își dădură coate, mai mult spre întărâtarea lui Papa: -Ce-i cu umbrele astea? Ia te uită, par să fie niște cavaleri prinși într-o cavalcadă! zise cu voce fermă Patriarhul. -Ba, mai curând, niște hoți furișați... la vânătoare
CAP.9 (PARTEA A II-A) de ANGELA DINA în ediţia nr. 1675 din 02 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372112_a_373441]
-
Înfricoșate umbre în mișcare străjuiau pereții mai îndepărtați. Patriarhul și Doc își dădură coate, mai mult spre întărâtarea lui Papa: -Ce-i cu umbrele astea? Ia te uită, par să fie niște cavaleri prinși într-o cavalcadă! zise cu voce fermă Patriarhul. -Ba, mai curând, niște hoți furișați... la vânătoare de comori... plusă Doc, sensibilizat el însuși de evocare. Papa se-ntoarse și fața i se lungi, într-adevăr, de surpriză... Dar nu apucă să mai zică nimic, pentru că brusc, își dădură
CAP.9 (PARTEA A II-A) de ANGELA DINA în ediţia nr. 1675 din 02 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372112_a_373441]
-
o certitudine hilară, însă: toți purtau uniformele de liceu, sarafane bleumarin și bluze albe cu mâneci scurte - fetele, pantaloni și cămăși albe - băieții, tot cu mâneci din economie. Și frigul, și ultima descoperire îi făcură să le clănțăne dinții grozav. Patriarhul zise pipăindu-și mandibula: -Mai să fie! Cred că mi-au revenit și măselele de minte! De le-aș fi avut și aseară, n-aș mai fi lăsat purcelul nemâncat pe jumătate! Reacționară cam leșinat la glumă, căci o amețeală
CAP.9 (PARTEA A II-A) de ANGELA DINA în ediţia nr. 1675 din 02 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372112_a_373441]
-
tăcerea adâncă ce se lăsase după micul discurs al Americanului. -Da, da, să pornim degrabă, întări și Papa, furișând priviri peste umăr spre jocul de neînțeles al umbrelor peșterii, dar neînstare să atragă atenția și celorlalți asupra temerilor sale. Doar Patriarhul și Doc îi țineau isonul prin gesturi așijderea, în răstimpuri. Înfrigurați și înfricoșați, versiunile întinerite ale camarazilor cutezători porniră în șir de-a lungul apei clipocitoare. În aceeași ordine în care își începuseră urcușul pe munte, dar într-o liniște
CAP.9 (PARTEA A II-A) de ANGELA DINA în ediţia nr. 1675 din 02 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372112_a_373441]
-
15 august se prăznuiește Adormirea Maicii Domnului, tainic și deosebit de important eveniment în religia creștină, despre care nu găsim date cercetând Biblia. În schimb, avem tot ceea ce ne interesează în tradiția bisericii. Despre acest miracol au scris patru părinți orientali: Patriarhul Modest al Ierusalimului, Andrei Criteanul, Gherman al Constantinopolului și Sfântul Ioan Damaschin. Studiind aceste scrieri, a căror veridicitate nu este pusă la îndoială, veți înțelege că Maica Domnului a trecut dintr-un mod de existență - viața pe pământ - în alt
ADORMIREA MAICII DOMNULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1322 din 14 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/372178_a_373507]
-
Nu cer nimic altceva decât un pic de trezvie. Dumnezeu nu-i supărat pe noi atât de mult pentru anumite greșeli, pe cât este de supărat că suntem nepăsători. Să nu amânăm trezirea duhovnicească. În ierarhia din Biserică nu împăratul sau patriarhul este cel mai mare. Cine este mai smerit, aceia este mai mare în Biserică, în Împărăția cerurilor. Să știți că smerenia este singura cale de salvare. S.G. - Vă rugăm să ne tălmăciți mai mult citatul din Sfântul Teodor Studitul. P.
TREBUIE SĂ ŞTII SĂ MORI ŞI SĂ ÎNVIEZI ÎN FIECARE ZI. PENTRU CĂ VIAŢĂ ÎNSEAMNĂ MOARTE CONTINUĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 10 din 10 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/372136_a_373465]
-
care este ceva obligatoriu și indispensabil mântuirii. 3.-Mai vedeți, astăzi, o raportare personală și autentică a credincioșilor la Sfânta Euharistie, cu alte cuvinte la Sfânta Liturghie ca fiind „Taina tainelor”?!... - În anul 1986, cu prilejul vizitei sale în România, Patriarhul Ierusalimului - Diodor, după participarea sa la mai multe Sfinte Liturghii a concluzionat că este impresionat de numarul mare de credincioși participanți, dar că este foarte trist pentru faptul că a văzut foarte puțini s-au nu a văzut nici un credincios
ÎMPĂRTĂŞANIA ÎNSEAMNĂ CÂŞTIGAREA ÎMPĂRĂŢIEI LUI DUMNEZEU!... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 10 din 10 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/372269_a_373598]
-
GEORGEL RUSU Autor: Pompiliu Comsa Publicat în: Ediția nr. 1717 din 13 septembrie 2015 Toate Articolele Autorului Georgel RUSU Col. dr. ing., conf. univ. la Universitatea Apollonia din Iași. Autor a mai multor cărți și studii de management. Nepot al Patriarhului Teoctist. Într-o lume tot mai mărginită de globalizare și cu oameni tot mai avizi după cele materiale, puțini sunt aceia care se poziționează pe baricadele umanismului și ale valorilor perene. Unul dintre aceștia este, fără îndoială, Academicianul Solomon Marcus
MODEL DE VIAŢĂ DE GEORGEL RUSU de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1717 din 13 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376222_a_377551]
-
expoziție, de-a lungul tuturor anilor de studii. -Și, desigur, a reușit și-a obținut și bursa! se entuziasmă Flower-Power. -Dar tu de unde știi? se băgă iar Papa. -Așa e ea, gândește pozitiv, nu ca tine! îl puse la punct Patriarhul căruia Solitarul îi mulțumi din ochi înainte de a continua. -Da. A fost admis, a fost reținut, în toți anii de studiu obținând calificative maxime și fiind încurajat, adică sponsorizat, cum se zice azi, să expună periodic. -Ce mai, îl recomanda
CAP.4 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1633 din 21 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379700_a_381029]
-
-Se mai numește și sindromul Florența. Numele a fost pus de psihiatrii sugestionați fiind de mărturia lui Stendhal, care, pe la 1817, vizitând orașul italian, spunea că aproape leșinase în fața frumuseților văzute acolo. -Și asta i-a inspirat pe medici? zâmbi Patriarhul. -Da, căci vizualizarea în exces a frumosului ori a urâtului, a orice în cantitate exagerată, se poate manifesta identic: palpitații, vertijuri, amnezie, de nu mai știi cine ești, unde ești, iar, în final, creează panică, leșin, pe termen lung - depresie
CAP.4 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1633 din 21 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379700_a_381029]
-
portretele de fumători, multe ale unor figuri celebre din toate domeniile, cine știe?! Ba mai mult, din varii motive să se fi lăsat de fumat și... -Aha! Pofta și interdicția la care era supus i-au provocat răul, nu? punctă Patriarhul. Vezi, d-aia militez eu pentru o viață fără opreliști! râse vesel. -Pesemne. Asta este o formă - o variantă modernă a maladiei amintite, cred. Altfel cum s-ar justifica numele? La scurtă vreme de la întâlnirea din expoziție, frate-meu era
CAP.4 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1633 din 21 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379700_a_381029]
-
Ca artist, odată cu așternerea pe pânză a simptomatologiei celor ce-l inspirau, le lua și suferința! încheie apoteotic Solitarul. -Deci, până la urmă, a ajuns la statul de zeu... cugetă molcom Americanul. -Lăsând pentru alții pe cel de fiară, interveni și Patriarhul. Ce, Papa, nu-nțelegi?! -Eee, înțeleg, numai că mi se pare imposibil! zise nemulțumit Papa. -Toma trebuia să te numești! Iată un fapt ce se impunea determinat, dar a fost o eroare: stabilirea numelui tău! râse Patriarhul. Miramoț închise cu
CAP.4 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1633 din 21 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379700_a_381029]
-
fiară, interveni și Patriarhul. Ce, Papa, nu-nțelegi?! -Eee, înțeleg, numai că mi se pare imposibil! zise nemulțumit Papa. -Toma trebuia să te numești! Iată un fapt ce se impunea determinat, dar a fost o eroare: stabilirea numelui tău! râse Patriarhul. Miramoț închise cu tact episodul: -Papa, prietenii noștri l-au citat pe Aristotel: Omul este zeu sau fiară... Rumoarea stârnită de strâmbăturile lui Papa și de polemica deschisă de celebra zicere îl izolă pe Diplomat. În timp ce toți erau preocupați să
CAP.4 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1633 din 21 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379700_a_381029]
-
arhimandritul Grigorie Georgescu. Aici a îndeplinit cu râvnă mai multe ascultări, printre care cea de paracliser. La vârsta de 18 ani a susținut examenul de admitere la Seminarul Teologic de la Mănăstirea Cernica, având colegi apropiați pe monahul Teoctist Arăpașu, viitor patriarh al României, și pe monahul Sofian Boghiu, viitor stareț al Mănăstirii Antim din București. După absolvirea Seminarului Teologic a urmat cursurile Facultății de Teologie din București, înscriindu-se apoi și la cursurile de doctorat. Fiind înzestrat cu o voce deosebită
ŞAPTE ANI DE LA SĂVÂRŞIREA DIN ACEASTĂ VIAŢĂ A PREACUVIOSULUI PĂRINTE ARHIMANDRIT GRIGORIE BĂBUŞ (1915 – 2008)... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1498 din 06 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374732_a_376061]
-
de doctorat. Fiind înzestrat cu o voce deosebită, a devenit, pe rând, cântăreț și ierodiacon la Catedrala patriarhală din București, iar apoi, la data de 22 februarie 1948, ieromonah. Mai târziu a fost numit stareț al Mănăstirii Cheia - Prahova, până când Patriarhul Justinian l-a readus la București, unde o vreme a fost duhovnic al studenților Facultății de Teologie, iar în anul 1950 a fost hirotesit protosinghel de către Episcopul Vicar Patriarhal Teoctist Botoșăneanul. Patriarhul Justinian i-a încredințat misiunea de a se
ŞAPTE ANI DE LA SĂVÂRŞIREA DIN ACEASTĂ VIAŢĂ A PREACUVIOSULUI PĂRINTE ARHIMANDRIT GRIGORIE BĂBUŞ (1915 – 2008)... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1498 din 06 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374732_a_376061]
-
fost numit stareț al Mănăstirii Cheia - Prahova, până când Patriarhul Justinian l-a readus la București, unde o vreme a fost duhovnic al studenților Facultății de Teologie, iar în anul 1950 a fost hirotesit protosinghel de către Episcopul Vicar Patriarhal Teoctist Botoșăneanul. Patriarhul Justinian i-a încredințat misiunea de a se ocupa de organizarea Bibliotecii Sfântului Sinod din incinta Mănăstirii Antim, unde a lucrat împreună cu prietenul său arhimandritul Bartolomeu Anania. În data de 25 martie 1956, de Buna Vestire, a fost hirotesit arhimandrit
ŞAPTE ANI DE LA SĂVÂRŞIREA DIN ACEASTĂ VIAŢĂ A PREACUVIOSULUI PĂRINTE ARHIMANDRIT GRIGORIE BĂBUŞ (1915 – 2008)... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1498 din 06 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374732_a_376061]
-
a încredințat misiunea de a se ocupa de organizarea Bibliotecii Sfântului Sinod din incinta Mănăstirii Antim, unde a lucrat împreună cu prietenul său arhimandritul Bartolomeu Anania. În data de 25 martie 1956, de Buna Vestire, a fost hirotesit arhimandrit de către însuși Patriarhul Justinian. În anul 1959, la 13 martie, noaptea, a fost arestat de securitate, care i-a confiscat și puținele lucruri pe care le avea. A fost închis vreme de câțiva ani împreună cu părintele profesor Dumitru Stăniloae, profesorul Teodor M. Popescu
ŞAPTE ANI DE LA SĂVÂRŞIREA DIN ACEASTĂ VIAŢĂ A PREACUVIOSULUI PĂRINTE ARHIMANDRIT GRIGORIE BĂBUŞ (1915 – 2008)... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1498 din 06 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374732_a_376061]
-
2006, petrecând ultimii ani în rugăciune și nevoințe, primind adesea vizita fiilor duhovnicești. A trecut la cele veșnice în 7 februarie 2008, dată care coincide cu ziua de naștere a colegului său de școală și prietenului său de o viață, Patriarhul Teoctist (7 februarie 1915), și a fost înmormântat sâmbătă - 09.02.2008 orele 11, 00 la mănăstirea sa de metanie din județul Prahova, de către un sobor de preoți și diaconi în frunte cu Î.P.S. Părinte Teodosie Petrescu - Arhiepiscopul Tomisului
ŞAPTE ANI DE LA SĂVÂRŞIREA DIN ACEASTĂ VIAŢĂ A PREACUVIOSULUI PĂRINTE ARHIMANDRIT GRIGORIE BĂBUŞ (1915 – 2008)... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1498 din 06 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374732_a_376061]
-
întâlnirile pe care le-au avut cu Părintele au constituit momente de mare înălțare duhovnicească și mângăiere sufletească, datorită sfaturilor bune, foarte competente și pertinente, pe care le-a dat!... Cu acest prilej a transmis mesaj de condoleanțe (și) P.F.P. Patriarh Daniel - care a mărturisit că a avut întotdeauna, în persoana părintelui un foarte apropiat și sincer sfetnic, slujitor și colaborator, dispus oricând a da o mână de ajutor la rezolvarea diferitelor probleme bisericești, mai cu seamă a celor pastorale unde
ŞAPTE ANI DE LA SĂVÂRŞIREA DIN ACEASTĂ VIAŢĂ A PREACUVIOSULUI PĂRINTE ARHIMANDRIT GRIGORIE BĂBUŞ (1915 – 2008)... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1498 din 06 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374732_a_376061]
-
și postbelică, cum ar fi părinții: Ioil Gheorghiu, Ioanichie Moroi, Arsenie Papacioc, Paisie Olaru și îndeosebi marele său și al nostru îndrumător duhovnicesc - Ilie Cleopa; la demnitarii și slujitorii bisericești pe care i-a cunoscut și cu care a colaborat: - Patriarhii Iustinian, Iustin, Teoctist - și el trecut cu doar câteva luni în urmă, și care l-a evocat de multe ori deoarece l-a apreciat foarte mult, de asemenea nu în ultimul rând, actualul întâistătător al bisericii noastre - în persoana P.F.P.
PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT IOANICHIE BĂLAN... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1417 din 17 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371663_a_372992]
-
Acasa > Eveniment > Comemorari > PRO MEMORIA - PATRIARHUL BISERICII ORTODOXE ROMÂNE IUSTINIAN MARINA - ACUM LA ÎMPLINIREA A PATRUZECI DE ANI DE LA MUTAREA DIN LUMEA ACEASTA, PĂMÂNTEASCĂ (1901 - 1977)... Autor: Stelian Gomboș Publicat în: Ediția nr. 2275 din 24 martie 2017 Toate Articolele Autorului Pro Memoria - Patriarhul Bisericii Ortodoxe
PATRIARHUL BISERICII ORTODOXE ROMÂNE IUSTINIAN MARINA – ACUM LA ÎMPLINIREA A PATRUZECI DE ANI DE LA MUTAREA DIN LUMEA ACEASTA, PĂMÂNTEASCĂ (1901 – 1977)... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2275 din 24 [Corola-blog/BlogPost/375675_a_377004]
-
PRO MEMORIA - PATRIARHUL BISERICII ORTODOXE ROMÂNE IUSTINIAN MARINA - ACUM LA ÎMPLINIREA A PATRUZECI DE ANI DE LA MUTAREA DIN LUMEA ACEASTA, PĂMÂNTEASCĂ (1901 - 1977)... Autor: Stelian Gomboș Publicat în: Ediția nr. 2275 din 24 martie 2017 Toate Articolele Autorului Pro Memoria - Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române Iustinian Marina - Un apostol neînfricat, un apologet neînfrânt, un propovăduitor dinamic, un mărturisitor neînduplecat, un apărător nemitarnic, un slujitor vrednic, harnic și darnic precum și un părinte bun, milostiv și autentic - acum la împlinirea a patruzeci de ani
PATRIARHUL BISERICII ORTODOXE ROMÂNE IUSTINIAN MARINA – ACUM LA ÎMPLINIREA A PATRUZECI DE ANI DE LA MUTAREA DIN LUMEA ACEASTA, PĂMÂNTEASCĂ (1901 – 1977)... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2275 din 24 [Corola-blog/BlogPost/375675_a_377004]