3,006 matches
-
renașterea. Fondul este cinabru (cum se spune roșu în heraldică) simbolozând vitejia. Această stemă constituie elementul de bază al sigiliului Moldovei, al steagului Moldovei, al monedelor moldovenești. Există, încă din trecutul destul de îndepărtat, variante datorate unor confuzii : Cei mai veche pecete domnească cu stema Moldovei este cea atârnată de un document semnat de Petru Mușat la 1377. Legenda, ce înconjoară la margini sigiliul „"Petrus voivoda Moldaviensis"”. Aceeași stemă, cu capul de bour având coarnele recurbate în afară, apare și pe monedele
Stema Principatului Moldovei () [Corola-website/Science/312315_a_313644]
-
stemă, cu capul de bour având coarnele recurbate în afară, apare și pe monedele moldovenești emise de Petru I Mușat. Majoritatea sigiliilor domnești, conținând elementul constitutiv obligatoriu, au legenda în limba slavonă, de exemplu: „"Печать ио Романа воевода Земле Молдавской"” („pecetea voievodului Roman al Țării Moldovei”) atârnată de documentul din 30 martie 1392. Sigiliul atârnat de gramota semnată de Alexandru cel Bun are legenda: „"Печать Олександра воеводы, господарь Земли Молдавской"”. Începând din anul 1409, este modificată forma coarnelor bourului, acestea fiind
Stema Principatului Moldovei () [Corola-website/Science/312315_a_313644]
-
va păstra întocmai în toată evoluția istorică a stemei; tot atunci devine mai frecventă simplificarea soarelui până la înlocuirea sa printr-o stea cu cinci colțuri, roza plasată la stânga botului fiind redată cu petale, iar globularul semilună rămânând sub aceeași formă. Pecețile lui Ștefan cel Mare cuprinzând stema Moldovei au o legendă modestă, inspirând demnitate: „"Печать Ио Стефана воевода Земли Молдавской..."” : „pecetea voievodului Ștefan al Țării Moldovei”. Pentru prima dată, la 1563, sub domnia lui Despot Vodă, scutul apare sub o coroană
Stema Principatului Moldovei () [Corola-website/Science/312315_a_313644]
-
o stea cu cinci colțuri, roza plasată la stânga botului fiind redată cu petale, iar globularul semilună rămânând sub aceeași formă. Pecețile lui Ștefan cel Mare cuprinzând stema Moldovei au o legendă modestă, inspirând demnitate: „"Печать Ио Стефана воевода Земли Молдавской..."” : „pecetea voievodului Ștefan al Țării Moldovei”. Pentru prima dată, la 1563, sub domnia lui Despot Vodă, scutul apare sub o coroană princiară deschisă. În decursul secolelor al XV-lea și al XVI-lea, stema Moldovei rămâne aproape neschimbată, cele mai semnificative
Stema Principatului Moldovei () [Corola-website/Science/312315_a_313644]
-
biobibliografic al membrilor Uniunii Scriitorilor - Filiala Timișoara, Editura Marineasa, Timișoara, 2007; Livius Petru Bercea, Itinerar critic, Editura Hestia, Timișoara, 2007; Livius Petru Bercea, Scriitori și cărți, Editura Nagard, Lugoj, 2008; Ion Arieșanu, Printre înțelepți, Editura Eubeea, Timișoara, 2008; Lăcrămioara Ursa, Pecetea destinului. Creatori în Banat, Editura Eurovest, Timișoara, 2009; Boris Crăciun și Daniela Crăciun-Costin, Dicționarul scriitorilor români de azi, Editura Porțile Orientului, Iași, 2011: Iulian Chivu, Lecturi intermitente, Editura Tipo Moldova, 2013; Alina Kristinka, Literatura română. Dicționarul autorilor români contemporani, Editura
Olimpia Berca () [Corola-website/Science/310067_a_311396]
-
ei s-au făcut „sudiți” (supuși) englezi sau francezi, pentru a beneficia de protecția consulilor respectivi, ceilalți s-au adresat cu noi jalbe guvernatorilor ruși și, în același timp, au încălcat în masă poruncile Divanului, la începutul anului 1810 rupând pecețile puse pe buți și reîncepând vânzarea băuturilor. Autoritățile au încercat să aresteze pe Marin Brutarul și pe alți capi ai răzvrătiților, dar un mare număr de orășeni a sărit să-i apere, fiind prins numai Ion Bărbierul, care umbla pe
Istoria Ploieștiului () [Corola-website/Science/310298_a_311627]
-
încântată / Care azi e-ntunecată... / De-unde ești revino iarăși, / Să fim singuri !» Este varianta definitivă, din 1 octombrie 1879, ivita după aproape un an de la „trăirea“ ei „dintâi“ în cadrul edenic din Câmpul Cerbului. Căci nu este text eminescian de sub pecetea tematica a "Naturii și Erosului", unde să nu se încerce "reeditarea perechii primordiale din raiul de dinaintea căderii în păcat, prin cuplul „protagonist“, El („poetul“) - Ea („iubita“)". Se pare ca Elenă Duțescu (Stoiculescu, după căsătoria cu un arendaș din Bulbuceni-Gorj) a
Câmpul Cerbului () [Corola-website/Science/310397_a_311726]
-
va lumina în cea mai limpede strălucire" ("Orationes theologicae" 5, 26, PG 36, 161 C). "Botezul este cel mai frumos și cel mai minunat dintre darurile lui Dumnezeu (...). Îl numim dar, har, ungere, luminare, haină de nestricăciune, baie a renașterii, pecete și tot ce poate fi mai scump. Este "dar", pentru că este oferit celor care nu aduc nimic, este "har", fiindcă este dăruit chiar și celor păcătoși; "botez", pentru că păcatul este îngropat în apă; "ungere", pentru că este sfânt și regesc (așa
Grigore de Nazianz () [Corola-website/Science/305040_a_306369]
-
har", fiindcă este dăruit chiar și celor păcătoși; "botez", pentru că păcatul este îngropat în apă; "ungere", pentru că este sfânt și regesc (așa sunt cei care sunt unși); "luminare", fiindcă este lumină strălucitoare; "haină", fiindcă acoperă ocara noastră; "baie", pentru că spală; "pecete", fiindcă ne ocrotește și fiindcă este semnul puterii lui Dumnezeu" ("Oratio" 40, 3-4; PG 36, 361 C). Înainte de a-i purifica pe alții, trebuie să începi prin a te purifica pe tine însuți; ca să poți învăța, trebuie să fii tu
Grigore de Nazianz () [Corola-website/Science/305040_a_306369]
-
pămînturi, multi ruși și ucraineni. Iar figură impunătoare a boierului i-a făcut să-l numească „oțet” adică tata, așa cum îl numea feciorii .Boierul, avea însă o patimă, de care nu se putea lăsa și care avea să-i pună pecetea neagră integrării sale familii.Boierului nu-i erau destul bogățiile sale și punea mîna pe bogățiile boierilor vecini, ba chiar și pe a țăranilor nevoiași.Cel mai rușinos a fost observat de ochiul neadormit al sătenilor și prin întunericul de la
Voroteț, Orhei () [Corola-website/Science/305237_a_306566]
-
ce prezenta „un adevărat ritual al claustrării, cu consecințe - psihice, moral-volitive, fizice” al unui tânăr (Gabriel Oseciuc) care a tipărit singur, izolat timp de câteva luni într-o încăpere zidită, ziarul clandestin "România liberă". Au urmat filmele "Buzduganul cu trei peceți" (1977), o versiune politizată a evenimentelor ce au condus în 1600 la unirea celor trei țări române, cu Victor Rebengiuc în rolul lui Mihai Viteazul, "Vacanța tragică" (1979), inspirat din romanul "Nada Florilor" de Mihail Sadoveanu, despre un conflict cu
Constantin Vaeni () [Corola-website/Science/306159_a_307488]
-
destinul omului). De un mare interes sunt lămuririle de ordin conceptual, studiul fiind și un dicționar „din mers” al conceptelor tragediei. I-a urmat "Civilizația elenistică", apărută la Editura enciclopedică română în 1974. „Trei secole de istorie mediteraneană au purtat pecetea personalității lui Alexandru cel Mare și deopotrivă pe cea a universalizării culturii grecești, ajunsă o dată cu trupele strălucitului macedonean până în inima Orientului. Două lumi, două moduri de viață, două concepții asupra omului, structural diferite, s-au înfruntat influențându-se reciproc, în vreme ce
Mihai Gramatopol () [Corola-website/Science/304856_a_306185]
-
piatră și-a avut sediul Episcopia Română a Maramureșului. Mănăstirea purta pe vremea voievozilor Dragoșești hramul Sfântul Arhanghel Mihail. La Săpânța-Peri au fost traduse și copiate în română pentru prima dată „Psaltirea”, „Evanghelia”, „Legenda duminicii”, „Codicele Voroțean” și „Faptele Apostolilor”. Pecetea timpului a dus la distrugerea mănăstirii în anul 1783. Mănăstirea Săpânța Peri a fost înființată în anul 1997, în hotarul satului Săpânța, din dorința de a reînnoda tradiția istorică a vechii Mănăstiri Sfântul Arhanghel Mihail, din Peri, Maramureș, astăzi pe
Mănăstirea Săpânța-Peri () [Corola-website/Science/306358_a_307687]
-
sate Răsăpeni și Izvoare din alte moșii Miclăușeni, Bocșa și Cucueți, lea primit prin moștenire de la maicăsa, iar Chipercenii i-a luat că zestre. Pentru origine a prezentat un raport cu iscălitura Mitropolitului Moldovei și a Boierilor Divanului, întărit cu pecetea Domnitorului Alexandru Moruzi în 1805 cu privire la moșia Cucueți în care se vorbește despre mama sa și rangul tatălui său. În anul 1839 este înscris în partea I a cărții nobilimii. Într-un dosar sub nr. 601 al f. 6 inv
Cucuieții Vechi, Rîșcani () [Corola-website/Science/305240_a_306569]
-
șarpe, iar Mahavira prin leu. Deși majoritatea simbolurilor tirthankarașilor sunt alese din sfera faunei, există și excepții ca lotusul (pentru Padmaprabha), luna (Chandraprabha), vasul (Mallinath), etc. Dintre toate aceste semne cel mai sacru este svastica, care își depășește condiția de pecete a celui de-al șaptelea tirthankara, Suparshvanath, și devine un simbol foarte uzitat de jainiști. Fiecare templu sau carte sacră trebuie să conțină o svastică, iar la începutul și la sfârșitul ceremoniilor de venerație acest semn este creat din boabe
Jainism () [Corola-website/Science/303397_a_304726]
-
trecut munții pe la mijlocul secolului al XVII-lea pentru a a scăpa de persecuțiile autorităților Transilvaniei de la cea dată. Unele studii mai recente au arătat că, într'adevăr, strămoșii ardeleni ai celor stabiliți în Oltenia dețineau proprietăți și aveau dreptul la pecete proprie, ceea ce ar duce la ideea că unul din acești strămoși ar fost înnobilat pentru faptele sale de arme. Din nefericire, diploma de înnobilare, precum și alte acte care să detalieze această problemă nu s-au mai păstrat. Unii istorici presupun
Familia Magheru () [Corola-website/Science/301472_a_302801]
-
Așezarea satului Racovița, la confluența a două zone etnografice distincte, Țara Oltului și Mărginimea Sibiului, și-a pus pecetea și asupra artei populare, deosebit de bogată atât în formă cât și în conținut. Cu excepția arhitecturii populare, astăzi nu sunt cunoscute componentele manifestărilor artistice ale localnicilor, anterioare înființării graniței militare. Expulzarea localnicilor în 1765 și popularea satului pe parcursul a mai multor
Arta populară a comunei Racovița () [Corola-website/Science/313186_a_314515]
-
doi fii crescuți în secret și intenționa să îl pună pe tron pe unul dintre ei. Știind că descoperirea complotului său este o chestiune de timp, amantul reginei-mame, a făcut o încercare disperată de a dobândi puterea. El a furat pecețile regale, dobândind astfel autoritatea de a mobiliza trupe. Forțele districtuale, sub comanda lui Lao Ai au mărșăluit asupra palatului regal. Securitatea palatului era responsabilitatea primului ministru Lu Buwei care descoperise complotul și pregătise o capcană în care forțele lui Lao
Dinastia Qin () [Corola-website/Science/313181_a_314510]
-
ecou, menționată în izvoarele din regatul Capetienilor, peninsula Scandinavei, Flandra și din Italia. Încoronarea să de crăciun în anul 1066 ca regele Wilhelm Cuceritorul la Westminster a marcat începutul epocii normande în Anglia. Organizarea normandă a regatului englez a purtat pecetea structurilor continentale, specifice celor ducatului normanzilor. Normanzii au conservat vechea împărțire administrativă anglo-saxonă, sistemul de relații sociale în vigoare, transplantând o concepție autoritata a puterii, aplicată cu succes pe continent, în cadrul ducatului și în raporturile cu regii Capetieni. Politică energică
Regatul Angliei () [Corola-website/Science/313693_a_315022]
-
Vasile Pârvan, “apostoli” ai originismului literar românesc. Ideea “originismului”, care s-a configurat la Artur Silveștri în perioada consacrării ca scriitor, a căpătat un cuprins teoretic în anul 2005, odată cu apariția celor două cărți ale sale “Pentagramma” și “Semne și peceți. Șapte lecții despre originism”. În aceste lucrări, modul de a înțelege cultură și universul valorilor devine treptat o varietate a răspunsului ortodox deși autorul susține că reprezintă spiritul getic anterior creștinismului, scriitorul însuși afirmând că “este ortodox fiindcă este get
Artur Silvestri () [Corola-website/Science/314111_a_315440]
-
20 cm și sunt compuse din două segmente: partea inferioară este asemănătoare unui postament de formă paralelipipedică sau trunchi de piramidă pe care e incizat un înscris religios - IC-XC-NI-KA sau IS-NS-NI-KA, semnificând „victoria lui Iisus Hristos asupra morții”; prescurele poartă pecetea literelor sacre, într-un gest ritualic „între rugăciune și munca sfințită de bucuria pecetluirii pâinii” (Ion Iuga, 1993); partea superioară se grupează în două tipuri distincte: „cele cu motive ornamentale și forme legate de ritul creștin” - troițe sau ideea răstignirii
Pecetar () [Corola-website/Science/314168_a_315497]
-
fost supranumit „"Cel mai pacatos om din lume"”. Printre pasiunile lui s-au mai numărat și șahul, pictura, astrologia. Se știe de asemenea că era bisexual - el însuși recunoscând acest fapt: A experimentat consumul de droguri, toate acestea stând sub pecetea hedonismului și căutării spirituale. s-a născut în Leamington Spa, Warwickshire, Anglia, între 11:00pm și miezul nopții, pe 12 octombrie 1875. Tatăl lui era inginer, însă nu a profesat niciodată. Atunci când s-a născut Aleister, ieșise deja la pensie
Aleister Crowley () [Corola-website/Science/314175_a_315504]
-
față de stăpân. După "saltul din colind în baladă", o mioară precum cea salvată de Costea devine unul dintre personajele principale, capătă glas și se străduiește să-și avertizeze stăpânul și eventual să-l salveze de la moarte. Dar păstorul poartă deja pecetea destinului, devenit tragic numai din pricina modificărilor survenite pe parcurs în cadrul epic inițial al cântecului. Valorificarea perseverentă a acestui episod în "versiunea-baladă" a determinat schimbări majore în structura epică a cântecului. În loc ca fârtații să-i comunice ori să-i sugereze
Motivul mioarei năzdrăvane în „Miorița” () [Corola-website/Science/314213_a_315542]
-
îngerii își doresc ca Apocalipsa să aibă loc pentru a reconstrui Paradisul pe Pământ. Cu ajutorul lui Castiel, Dean scăpa de ceilalți îngeri și încearcă să-l oprească pe Șam după ce a aflat că moartea lui Lilith este, de fapt, ultima pecete, dar Șam o ucide între timp, dând drumul lui Lucifer pe Pământ. Ruby își dezvăluie adevăratele intenții, fiind de fapt un demon loial lui Lucifer și Dean o ucide. Sezonul se încheie în timp ce cușcă lui Lucifer se deschide și iese
Supernatural () [Corola-website/Science/314383_a_315712]
-
localitatea albaneză Korcea (de unde se trag și strămoșii lui Ion Caramitru, George Vraca și Victor Eftimiu) și a ajuns în România în anul 1910. Actorul își amintea că toate casele ce existau în fostul oraș Movilă (actualul Eforie Sud) purtau pecetea muncii tatălui său. Mama actorului, Ecaterina, era grecoaică din Ianina și sosise în Constanța în 1913-1914, pentru a studia la Școala Greacă din localitate - considerată pe atunci cea mai bună instituție de învățămînt din Balcani cu predare în limba greacă
Nicu Constantin () [Corola-website/Science/315969_a_317298]