155,605 matches
-
de-a se alege cu antipatia plină de resentiment a celor ce-au crezut în ei. Ca unul care mi-am pus speranțele și-am susținut deschis D.A.-ul și candidatura lui Traian Băsescu, am deja suficiente motive de suferință personală. Mi se pare inacceptabilă - cu șanse mari de-a deveni sinucigașă - căderea administrației în capcana comodității. Se știe, de când lumea, că incapabilii excelează la capitolul lingușeală și că marele lor talent constă în a se face utili șefilor direcți - dar
Curcile diplomate by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11992_a_13317]
-
cenzureze de la o jeluire publică. Cei ce-și adoră modelele, înțeleg cu greu astfel de devieri. Și suferă. Înțeleg cu greu sau deloc această împiedicare într-o lună, acest tip de spectacol revanșard, la vedere, în care se amestecă chestiuni personale, interne ale unei instituții - publicarea unei cereri a doamnei Catrinel Pleșu, o cerere de uz administrativ, intern, mi se pare un gest impardonabil, de oriunde ar fi privit - cu amarul unui tip de înfrîngere, altfel, destul de subiectivă. Omul este supus
Apel către modele by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/11956_a_13281]
-
literatura de ficțiune ? Literatura, ca și cinematograful, trebuie să fie martori ai timpului lor. Pe lîngă reflecții și amuzament, trebuie să fie martori ai timpului lor. Nu se poate scrie pornind de la nimic. Iar opusul nimicului este istoria, fie ea personală sau colectivă. De aceea, acestea sînt mereu prezente în cărțile mele. În țara mea, după franchism, s-a instaurat un pact al uitării pe care politicienii l-au crezut necesar pentru reconcilierea dintre spanioli și pe care au vrut să
Interviu cu Julio Llamazares - "Pentru mine poezia este fundamentală" by Dana Diaconu () [Corola-journal/Journalistic/11986_a_13311]
-
diferite, la problematica memoriei în cele două ipostaze complementare, individuală și colectivă. Memoria determină geneza, finalitatea, conținutul și perspectiva operelor sale; este, așadar, sursă de inspirație sau punct de pornire ("memoria populară" pentru romanul Luna de lobos- Luna lupilor, memoria personală pentru Escenas de cine mudo - Scene de film mut), "mesaj" (apel la neuitare a trecutului istoric și individual), substanță a tramei romanești (trecutul colectiv - Războiul Civil, emigrarea, dictatura - sau personal - perioada copilăriei), obiect al reflecției și explorării poetice, dar și
"Construirea" memoriei by Dana Diaconu () [Corola-journal/Journalistic/11987_a_13312]
-
valorifică ficțiunea pentru consolidarea memoriei în înfruntarea cu forța distrugătoare a trecerii timpului și își susțin pledoaria pentru memorie pe dezvăluirea semnificațiilor profunde și a ultimelor consecințe ale atitudinilor opuse, de acceptare și de respingere a unei experiențe colective sau personale cu rol decisiv în evoluția societății și individului.
"Construirea" memoriei by Dana Diaconu () [Corola-journal/Journalistic/11987_a_13312]
-
Cele noi și mai greu. • Mimarea adevărului pare adesea mai verosimila decât adevărul însuși (Andrei Strihan). • Întâmplător nimic nu e întâmplător... Dacă tot a luat foc casă, cel puțin să ne încălzim (italian). • Mulți au două adevăruri, unul pentru uz personal. • Cea mai mare capacitate de regenerare și proliferare o are prostia (Mircea Radu Iacoban). Când intri într-o mocirla este imposibil să nu te murdărești. Dr. Dorel SCHOR Duminică, 29 martie 2015 Țel Aviv, Israel Referință Bibliografica: Dorel SCHOR - ZICERI
PROVERBE COMBINATE & ÎNTÂMPLĂTOR de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1551 din 31 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382675_a_384004]
-
trăi cu tot ceea ce conține viața! http://confluente.ro/Valerian mihoc 1397247710.html O amintire cu cântăreața - eternă aș spune - pe care o stimez încă, chiar și acum când nu mai e deloc, Mihaela Runceanu, o amintire vie totuși, ce prin farmec personal și talentul prin care cu pasiune cânta, mă fascinase deosebit de tare în adolescență, putând a mă lăuda măcar cu o minimă simpatie din partea dânsei într-o localitate unde nu exista ideea de autograf în acel timp. Impresionat de ea mai
CE E FEMEIA? ..DAR, FRUMUSEŢEA (FARMECUL) EI? de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1551 din 31 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382663_a_383992]
-
în fața problemelor existențiale toți suntem egali, indiferent de sex, religie, cultură sau naționalitate. Dar, flerul de a depista existența sau lipsa acestei pudori psihice, ele sunt răspunzătoare de toate diferențele.. sta doar în puterea fiecăruia de a ne crea frumusețea personală. Ori nu ar avea legătură cu frumusețea? Amintind de ‘’mitul fecioarei’’(C.G.Jung) ce sălășluiește în sufletul oricărui bărbat (anima, fecioara), femeia având corespondentul pentru un el prin ‘’animus’’. Dacă s-ar urmări anumite aprecieri la adresa unei femei frumoase, tot
CE E FEMEIA? ..DAR, FRUMUSEŢEA (FARMECUL) EI? de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1551 din 31 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382663_a_383992]
-
la telefon, că vă dau afară pentru totdeauna din liceul meu! „Liceul ei?” gândi Sonia. „Ce l-a primit de la mama sa, care vindea semințe la colț de stradă, ca moștenire, să se comporte în el, ca pe tarlaua proprietate personală?” Nu era însă Chiștoroaia singura care considera că instituția de stat este cadoul acordat directorilor prin lege, odată cu numirea în post. Apoi auzi din nou, formula adresată în prima zi de directoare elevului din Republica Moldova. - Chem duba noastră, să te
LICEUL „HORROR” AL CHIŞTOROAIEI de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1787 din 22 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382638_a_383967]
-
poartă prin viață, îi întrețin amintirea, îl reintroduc în realitate și, în baza lor, revine: „Dar îmi lipsește puterea,/ Credința-i prea slabă în sufletul meu,/ Deși resimt mângâierea/ Divină, ce-n viață simțit-am mereu...” Decomprimarea tumultului interior, drama personală, fac din romanticul vizionar, poetul-adevăr, care se închipuie pe sine într-un joc al tainicelor duble-oglinzi. Se privește, își dorește, se închipuie pe fațeta onirică, apoi revine vertebral, real, pe fațeta vieții, având în față pe cel care știe că
DIALOG MUT...& DIALOG SACRU ... de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1526 din 06 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382711_a_384040]
-
acționează în egală măsură și ziua. În al patrulea rând, doar Curtea Constituțională se poate pronunța, în deplină cunoștință de cauză, asupra legalității unui act, nu strada. Prin urmare, nu există niciun motiv care să justifice nemulțumirea cuiva, în afară de nemulțumirile personale ale Președintelui sau a instituțiilor de forță, amenințate cu pierderea privilegiilor și puterii. Ordonanța aceasta a fost un pretext! - S-a vorbit și despre lipsa „ urgenței”? - Hotărârile Curții Constituționale sunt obligatorii, prin urmare și urgente. Menținerea unor acte normative cenzurate
DRUMUL APELOR, 18 ( ROMAN ) de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2236 din 13 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382751_a_384080]
-
cântările Triodului, din Duminica a treia a postului, spune că Sfânta Cruce "revarsă razele cele luminoase ale Învierii lui Iisus Hristos". Care este relația dintre Cruce și Înviere și cum trebuie să înțelegem această relație, astfel încât să facem din crucea personală drum spre învierea noastră? Sărbătoarea Cinstitului Lemn pe care a fost răstignit Domnul nostru Iisus Hristos, Împăratul veacurilor, este așezată în inima postului, în a treia duminică a Postului Mare, pentru a arăta că această perioadă de înfrânare este o
DESPRE SFÂNTA CRUCE ŞI POSTUL ORTODOX – CU FOLOASELE, CU ROADELE ŞI CU BINECUVÂNTĂRILE LOR... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1530 din 10 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382702_a_384031]
-
diploma l-a sunat pe Mircea să-i dea vestea. L-a întrebat dacă mai este valabilă propunerea lui de a-i găsi post la Galați sau prin împrejurimi. Ezitarea lui a îngândurat-o. Nu își rezolvase nici problemele sale personale referitor la post, dar să se mai gândească la ale altcuiva. Nu a avut curajul să abordeze discuția cu această temă destul de explozivă, cu părinții săi. A tot amânat cât mai aproape de începerea anului școlar. Acum, când a dat din
CAP. XV de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1548 din 28 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382698_a_384027]
-
care le are de plătit. Prin urmare, disputa politică degenerează în bătălie pe viață și pe moarte (firește, condimentată cu amenințări, insulte și înjurături), mai mereu penibilă și totdeauna contraproductivă, astfel că instituțiile statului se transformă în teatre de răfuieli personale ori de partid, iar mulțimea tot mai pauperă a spectatorilor/telespectatorilor aplaudă pe unii dintre ei și-i înjură pe ceilalți, fără fidelitate în simpatii, că doar e democrație, în vreme ce bogăția națională intră atât în buzunarele fără fund ale aleșilor
CARE PE CARE SAU ANGOASA ROMÂNILOR de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1516 din 24 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382728_a_384057]
-
de lege, și imune la microbul corupției. Dar ce te faci când corupția este atât de înfloritoare, încât parlamentari, miniștri, primari, judecători, procurori și polițiști, individual sau în rețele de tip mafiot, eludează tot acuși-acuși legile întru atingerea unor interese personale sau de grup (clan), nu de puține ori la comandă politică? În asemenea condiții cum poate fi impusă autoritatea legilor și cum poate fi cultivat respectul față de semeni, instituții și ordinea socială? S-a ajuns pe la noi ca escrocul de
CARE PE CARE SAU ANGOASA ROMÂNILOR de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1516 din 24 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382728_a_384057]
-
contemporani evenimentelor și datelor istoriei naționale. Faptul se datorează schimbării conceptului de poezie. De mai bine de o sută de ani prin poezie nu se mai înțelege versificația și cu atît mai puțin aceea pe teme patriotice, dar lirismul, subiectiv, personal și intim, în care problemele eului sînt singurele esențiale și, încă, nu în ceea ce ele ar putea avea în comun (temele obștești au totul în comun!), ci în ceea ce au ele unic, ireductibil și chiar necomunicabil. Dacă e să-i
V. Alecsandri - 180, 182, 183 by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16026_a_17351]
-
XIX ca pe aceea a secolului XX, Alecsandri nu trebuie desprins de epoca sa. Este o eroare să-i căutăm exclusiv sîmburii lirici într-o producție care acoperă toate speciile de poezie sau să-i accentuăm sensibilitatea, cîtă este, absolut personală, în vreme ce el încerca, tocmai dimpotrivă, să se așeze pe aceeași lungime de undă cu tovarășii săi de acțiune politică și de literatură. De la Ion Pillat la Ion Negoițescu destui critici l-au citit ca pe un contemporan al lor. Dar
V. Alecsandri - 180, 182, 183 by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16026_a_17351]
-
cartea. Miza ei o alcătuiește o viziune critică ilustrată: "În plan creator orice antologie este o operă de ficțiune. Ea decupează dintr-un conglomerat (poezia unei perioade) fragmente disparate pe care le amalgamează după principii ce țin de o retorică personală și de o viziune dedusă din materialul parcurs". Aidoma oricărei scrieri critice, antologia în cauză include jocul selectiv, pariul preferințelor. Ea se întemeiază pe vocația de-a priza poezia dintr-un anume unghi, ca și pe o concepție estetică ce
O antologie recuperatoare (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16031_a_17356]
-
întemeiază pe vocația de-a priza poezia dintr-un anume unghi, ca și pe o concepție estetică ce examinează, triază și-și îngăduie a formula ipoteze, a tranșa materia oferită cu un țel meliorist. Fiecărui poet i se dibuie esența personală, ireductibilul mult-puțin care l-ar putea evidenția. Am căutat poeziile personale ale fiecărui autor, declară C. Abăluță, cele în care să se vadă firescul inventat al lui și numai al lui, lucruri văzute, simțite, gîndite numai de el: viul, neprevăzutul
O antologie recuperatoare (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16031_a_17356]
-
ca și pe o concepție estetică ce examinează, triază și-și îngăduie a formula ipoteze, a tranșa materia oferită cu un țel meliorist. Fiecărui poet i se dibuie esența personală, ireductibilul mult-puțin care l-ar putea evidenția. Am căutat poeziile personale ale fiecărui autor, declară C. Abăluță, cele în care să se vadă firescul inventat al lui și numai al lui, lucruri văzute, simțite, gîndite numai de el: viul, neprevăzutul, insolitul lirismului, nu decorativul cuminte, leneș-impersonal". Acest "leneș-impersonal", produs al modei
O antologie recuperatoare (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16031_a_17356]
-
poeți au început cu o anumită originalitate pe care au abandonat-o pe parcurs ca pe un lest, în favoarea poncifului frumos rotunjit, cîntător, înșelător, vetust. Probabil că și corul de osanale critice ce se adresau uneori mai mult funcțiilor, șarmului personal, relațiilor, nu creatorului propriu-zis să fie întrucîtva responsabile de această situație. Oricum, poetul n-are nici o scuză, intuiția ar fi trebuit să-l avertizeze, iar cultura estetică să-i dea reperele necesare". De unde rezultă "metoda" de-a realcătui selectiv opera
O antologie recuperatoare (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16031_a_17356]
-
unei liberalizări. Indiscutabil, valoarea acestor poeți se va clarifica numai prin înlocuirea exegezei encomiastice cu care au fost obișnuiți printr-una a normalității. În întîmpinarea unui asemenea discurs al autoreglării conștiinței critice, Constantin Abăluță vine cu un punct de vedere personal, interpretabil la rîndul său, însă cu atît mai demn de interes. Astfel despre Ioan Alexandru aflăm că "toate aceste excese nu țin de estetica urîtului (căci bubele nu sînt exaltate pentru voluptățile lor intrinseci), ci mai curînd de ideea fixă
O antologie recuperatoare (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16031_a_17356]
-
sa pur literară, oglindind coerența unei sensibilități și a unui gust, ca și prin intenția reparatoare ce o animă, antologia lui Constantin Abăluță e cea mai însemnată din cîte au apărut, în domeniul lirismului românesc, în perioada postbelică. Satisfacția noastră personală este, la lectura ei, de-a ne vedea confirmat în numeroase din propozițiile pe care le-am emis de-a lungul mai multor decenii, criticul străduindu-se a fi - nu-i așa? - dincolo de inevitabilele-i precarități, și un "oracol" estetic
O antologie recuperatoare (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16031_a_17356]
-
în România, cam așa ne integrăm în Europa! Ar fi timpul ca oamenii care mai gândesc în țara asta (mai nădăjduiesc în luciditatea d-lui Răzvan Theodorescu!) să-și facă atent socotelile și să înceapă să opereze distincția între interesele personale și de mărunt grup de presiune și cele care vizează cu adevărat interesul țării. Dacă se va opta la nesfârșit pentru finanțarea de la bugetul statului a unor instituții clientelare care nu produc altceva decât mediocritate și nu fac decât să
Svejk, precursorul lui Iliescu by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16027_a_17352]
-
era ploieștean, absolvent al Liceului "Sfinții Petru și Pavel" în 1899, pe unde trecuseră și Caragiale, Tocilescu, P.P. Negulescu, George Ranetti și Ion Manolescu, toți în același veac XIX. După ce a studiat la München, Iser și-a deschis prima expoziție personală la Ploiești, în 1905. Dl Tătaru a descoperit în Vocea Prahovei și primele ecouri critice. Iser i-a portretizat pe mulți dintre contemporanii săi de seamă. Din grafica lui strălucită, continuă să ne privească Delavrancea, Coșbuc, Șt. O. Iosif, Minulescu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16042_a_17367]