3,620 matches
-
prin care angrenează sectorul dințat, iar la partea interioară cu un locaș cilindric în care intră șurubul conducător. În interiorul pistonului se găsește și piulița de direcție montată cu ajutorul pioliței inelare. Tranformare mișcării de rotație a șurubului în mișcare axială a pistonului se face cu ajutorul bilelor și al piuliței. În carcasa, montată pe caseta de direcție se gasește mecanismul supapelor servodirecției, etanșat prin capacul interior și garniturile de etanșare. Acest mecanism este compus din blocul portsupape, supapele axului de antrenare și bara
Servomecanism hidraulic () [Corola-website/Science/313045_a_314374]
-
face corp comun cu șurubul conducător și conține, în plan transversal, doi cilindri (superior și inferior), corespunzător celor două supape. Supapele sunt de tip piston-sertăraș, cea de sus permițând trimiterea uleiului în spațiul dintre casetă de direcție și partea din dreapta pistonului, iar cea de jos trimiterea. Ea are rolul de a tramsmite momentul de răsucire de la axul volanului la șurubul conducător, precum și de a readuce în poziție neutră supapele-sertăraș, atunci când conducătorul automobilului nu mai acționează asupra volanului. Principiul de funcționare a
Servomecanism hidraulic () [Corola-website/Science/313045_a_314374]
-
a supapelor sertăraș. Pompa de înaltă presiune trimite uleiul în spațiul din jurul blocului supapelor prin conductă. De aici, o parte trece prin orificiul de debitare, deschis de spupapa superioară și prin canal intră în caseta de direcție în spațiul din dreapta pistonului. Datorită faptului că presiunea uleiului din ambele părți ale pistonului este aceeași, acesta rămine fix, iar angrenarea cu sectorul dințat se face în poziție mijlocie. Dupa umplerea spațiilor menționate uleiul debitat de pompă se întoarce în rezervorul de ulei direct
Servomecanism hidraulic () [Corola-website/Science/313045_a_314374]
-
spațiul din jurul blocului supapelor prin conductă. De aici, o parte trece prin orificiul de debitare, deschis de spupapa superioară și prin canal intră în caseta de direcție în spațiul din dreapta pistonului. Datorită faptului că presiunea uleiului din ambele părți ale pistonului este aceeași, acesta rămine fix, iar angrenarea cu sectorul dințat se face în poziție mijlocie. Dupa umplerea spațiilor menționate uleiul debitat de pompă se întoarce în rezervorul de ulei direct din canalele de debitare, prin orificii, canalul central al blocul
Servomecanism hidraulic () [Corola-website/Science/313045_a_314374]
-
trecere a orificiilor de debitare și de refulare: în același timp deplasează spre stânga supapa inferioară, închizând atât orificiile de debitare, cât și orificiul de refulare. În acest caz, uleiul sub presiune este trimis în caseta de direcție numai în dreapta pistonului prin orificiul și conductă, realizând deplasarea pistonului spre stânga și rotirea sectorului dințat, în consecință, virarea automobilui la dreapta. În timpul depalsării pistonului, uleiul aflat în partea stângă a acestuia este refulat către rezervorul de ulei prin conductă, orificiul de refulare
Servomecanism hidraulic () [Corola-website/Science/313045_a_314374]
-
refulare: în același timp deplasează spre stânga supapa inferioară, închizând atât orificiile de debitare, cât și orificiul de refulare. În acest caz, uleiul sub presiune este trimis în caseta de direcție numai în dreapta pistonului prin orificiul și conductă, realizând deplasarea pistonului spre stânga și rotirea sectorului dințat, în consecință, virarea automobilui la dreapta. În timpul depalsării pistonului, uleiul aflat în partea stângă a acestuia este refulat către rezervorul de ulei prin conductă, orificiul de refulare, canalul central al blocului supapelor și conductă
Servomecanism hidraulic () [Corola-website/Science/313045_a_314374]
-
și orificiul de refulare. În acest caz, uleiul sub presiune este trimis în caseta de direcție numai în dreapta pistonului prin orificiul și conductă, realizând deplasarea pistonului spre stânga și rotirea sectorului dințat, în consecință, virarea automobilui la dreapta. În timpul depalsării pistonului, uleiul aflat în partea stângă a acestuia este refulat către rezervorul de ulei prin conductă, orificiul de refulare, canalul central al blocului supapelor și conductă. Întreținerea servodirecției Întreținerea sistemului de direcție în: măsurarea jocului volanului, verificarea jocului din articulații, regalrea
Servomecanism hidraulic () [Corola-website/Science/313045_a_314374]
-
două decenii de dominație a aviației comerciale mondiale, prin modele precum DC-3 sau DC-6. Poziția de lider a făcut ca atitudinea companiei pentru viitor să fie una conservatoare, crezând că evoluția în segmentul comercial va fi una înceată, motoarele cu piston fiind întâi înlocuite cu motoare turbopropulsoare, și abia apoi cu turboreactoare. Astfel, pe când Boeing sau deHavilland anunțau modele cu reacție, Douglas rămânea pe poziții, oferind modele noi de avioane cu piston, precum DC-7. Cu toate acestea, nevoia Armatei SUA pentru
DC-8 () [Corola-website/Science/313179_a_314508]
-
în segmentul comercial va fi una înceată, motoarele cu piston fiind întâi înlocuite cu motoare turbopropulsoare, și abia apoi cu turboreactoare. Astfel, pe când Boeing sau deHavilland anunțau modele cu reacție, Douglas rămânea pe poziții, oferind modele noi de avioane cu piston, precum DC-7. Cu toate acestea, nevoia Armatei SUA pentru un nou model de avion-cisternă pentru realimentare aeriană (pentru care se cerea echiparea cu motoare cu reacție), a determinat compania să investească în noua tehnologie. Deși Boeing avea avantajul unei relații
DC-8 () [Corola-website/Science/313179_a_314508]
-
modelul concurent Boeing 707, determinând compania să investească masiv în cercetare și dezvoltare (inclusiv printr-o uriașă contribuție personală a președintelui companiei de 450 milioane dolari) pentru a putea reduce decalajul. Deși aviația comercială era încă dominată de avioane cu piston (singurul reactor în serviciu fusese ținut la sol din cauza unor probleme tehnice majore), și turbopropulsoarele de-abia își făceau apariția pe piață, tehnologia cu reacție anunța o posibilă revoluție din punctul de vedere a vitezei, confortului și capacității - dacă o
DC-8 () [Corola-website/Science/313179_a_314508]
-
costumul cu casca precum și de a asigura poziție corectă căștii. Plastronul este etanș atât la îmbinarea cu casca cât și la prinderea de costum. De plastron se prinde lestul de piept. Pig-Pinger - Dispozitiv de semnalizare acustică ultrasonor ce se atașează pistonului de curățare interioară a conductelor submarine servind la detectarea rapidă a acestuia în caz de blocare. Localizarea pingerului se face de către scafandru care ține în mână un aparat special numit ping-pointer. Pipă - Racord cotit cu care se cuplează furtunul de
Listă de termeni utilizați în scufundare () [Corola-website/Science/313566_a_314895]
-
ungere, fără ulei. Compresoarele pentru oxigen sau gaze pure (heliu, hidrogen) se utilizează la fabricarea amestecurilor respiratorii (Nitrox, Trimix) și în sistemele de recuperare a gazelor pure din amestecurile respiratorii folosite în scufundarea de mare adâncime. Pot fi angrenate de pistoane sau de o membrana specială, acestea numindu-se compresoare cu membrana. Pentru realizarea de amestecuri respiratorii sunt necesare la obținerea de aer comprimat sec, fără urme de ulei. Aceste compresoare se mai numesc și surpresoare și au numai un etaj
Compresor (scufundare) () [Corola-website/Science/313710_a_315039]
-
cai. În 1769, francezul Nicholas Cugnot construiește un vehicul cu aburi. Englezul Thomas Newcomen construiește un motor cu aburi (dezvoltând invenția lui Thomas Slavery patentată în 1698) la care presiunea aburului se opunea celei atmosferice, rezultând astfel mișcarea cilindrului în piston. În 1712, motorul construit de Newcomen, în colaborare cu John Calley, era utilizat pentru a scoate apa dintr-o mină. Inventatorul scoțian James Watt (considerat pe drept cuvânt "părintele mașinii cu abur") îmbunătățește modelul ineficient al lui Thomas Newcomen de
Istoria tranSportului feroviar () [Corola-website/Science/313702_a_315031]
-
perioade, marcate de o adevărată revoluție tehnică. În Marea Britanie are loc o extindere a acestora, urmată de apariția liniei subterane metropolitane în Londra. Primul motor de locomotivă de înaltă presiune a fost creat de Richard Trevithick în 1802. Pentru ca funcționarea pistonului să fie uniformă, acesta introduce volantul. Această locomotivă a fost utilizată în Merthyr Tydfil, în sudul Țării Galilor. Ulterior, Trevithick realizează o cale ferată în circuit pentru testări. Aici demonstrează eficacitatea locomotivei "Catch-Me-Who-Can", experiment care a rămas însă fără urmări, fie
Istoria tranSportului feroviar () [Corola-website/Science/313702_a_315031]
-
fi de mai multe tipuri. Clasificarea lor se poate face după mai multe criterii după cum urmează: Tipuri de etaj I Detentorul cu două etaje separate poate avea trei tipuri de etaj I : un tip cu membrană și două tipuri cu piston clapet. Este prevăzut cu o membrană realizată dintr-un cauciuc flexibil. Pe fața exterioară a membranei aflată în contact cu apa din exterior, apasă un arc tarat astfel încât să mențină membrana nedeformată pentru o presiune a aerului pe fața interioară
Detentor () [Corola-website/Science/313717_a_315046]
-
compensa acțiunea arcului tarat, membrana revine la poziția de echilibru permițând clapetului să se reînchidă sub acțiunea arcului de revenire, oprind debitarea aerului către camera și circuitul de joasă presiune, deci către etajul II. Are în componență, în loc de membrană, un piston solidar cu clapetul. Principiul de funcționare Atunci când scafandrul inspiră, presiunea din camera de joasă presiune scade și deci, presiunea de pe una din fețele pistonului scade și acesta, sub acțiunea combinată a presiunii apei și a arcului tarat corespunzător unei presiuni
Detentor () [Corola-website/Science/313717_a_315046]
-
camera și circuitul de joasă presiune, deci către etajul II. Are în componență, în loc de membrană, un piston solidar cu clapetul. Principiul de funcționare Atunci când scafandrul inspiră, presiunea din camera de joasă presiune scade și deci, presiunea de pe una din fețele pistonului scade și acesta, sub acțiunea combinată a presiunii apei și a arcului tarat corespunzător unei presiuni cu 8 ... 12 bar peste presiunea ambiantă, se va deplasa. Pistonul fiind solidar cu clapetul, acesta din urmă va deschide admisia aerului din butelii
Detentor () [Corola-website/Science/313717_a_315046]
-
din camera de joasă presiune scade și deci, presiunea de pe una din fețele pistonului scade și acesta, sub acțiunea combinată a presiunii apei și a arcului tarat corespunzător unei presiuni cu 8 ... 12 bar peste presiunea ambiantă, se va deplasa. Pistonul fiind solidar cu clapetul, acesta din urmă va deschide admisia aerului din butelii, asigurând debitarea aerului respirator către circuitul de joasă presiune, deci către etajul II al detentorului. Atunci când presiunea de pe circuitul de joasă presiune devine suficient de mare pentru
Detentor () [Corola-website/Science/313717_a_315046]
-
din urmă va deschide admisia aerului din butelii, asigurând debitarea aerului respirator către circuitul de joasă presiune, deci către etajul II al detentorului. Atunci când presiunea de pe circuitul de joasă presiune devine suficient de mare pentru a învinge rezistența arcului tarat, pistonul revine la poziția de echilibru, clapetul închizând astfel debitarea aerului din butelii către etajul II al detentorului. Cele două categorii de etaj I prezentate mai sus sunt de tip neechilibrat datorită faptului că în poziție „închis“ numai o față a
Detentor () [Corola-website/Science/313717_a_315046]
-
se află în contact cu aerul de înaltă presiune din butelie, cealaltă față fiind în contact cu aerul din circuitul de joasă presiune, aceasta conducând la o deschidere mai dificilă a clapetului ce este compensată prin mărirea suprafeței membranei sau pistonului și prin creșterea forței arcului tarat. Acest tip de etaj I neechilibrat este în general mai voluminos și poate conduce la o ușoară scădere a confortului respirator, în special către sfârșitul scufundării. Tipurile de etaj I neechilibrat sunt în prezent
Detentor () [Corola-website/Science/313717_a_315046]
-
și presiunea apei din exterior. Din acest motiv confortul respirator al scafandrului rămâne constant chiar și la presiune scăzută a aerului comprimat din butelie, aproape de încheierea scufundării. Funcționarea acestui tip de etaj I este asemănătoare cu cea a detentorului cu piston clapet, de tip neechilibrat. La toate detentoarele cu două etaje, etajul I este de obicei prevăzut cu două racorduri de ieșire: un racord de presiune joasă pentru etajul II principal și un racord de presiune joasă pentru etajul II de
Detentor () [Corola-website/Science/313717_a_315046]
-
au o acțiune de perforare și pot fi: Sculele cu care se execută percutarea se numesc șpițuri și pot avea diferite forme și dimensiuni. Mișcarea percutantă sau rotopercutantă este dată de aerul comprimat care pătrunde într-o carcasă acționând un piston care vibrează și pune în mișcare unealta. Pistonul se deplaseaza în jos, trece de o supapă de evacuare lasând aerul să iasă în exterior, apoi se deplasează înapoi în sus, în carcasă. Uneltele pneumatice percutante sunt de dimensiuni mai mari
Unelte subacvatice () [Corola-website/Science/314049_a_315378]
-
Sculele cu care se execută percutarea se numesc șpițuri și pot avea diferite forme și dimensiuni. Mișcarea percutantă sau rotopercutantă este dată de aerul comprimat care pătrunde într-o carcasă acționând un piston care vibrează și pune în mișcare unealta. Pistonul se deplaseaza în jos, trece de o supapă de evacuare lasând aerul să iasă în exterior, apoi se deplasează înapoi în sus, în carcasă. Uneltele pneumatice percutante sunt de dimensiuni mai mari și mai grele, necesitând un efort mai mare
Unelte subacvatice () [Corola-website/Science/314049_a_315378]
-
III). În rezumat, introducerea unui corp mic într-o incintă reflectătoare conținând radiație poate să o modifice în mod radical; din contra, îndepărtarea lui după stabilirea echilibrului se poate face cu efecte neglijabile. Fie o astfel de încăpere cu un piston (tot complet reflectător) unde se comprimă radiația adiabatic și indefinit de lent, de la volumul inițial "V" și temperatura "T" la un volum "V", păstrând corpul mic absorbant în interior; în acest proces, entropia totală a radiației este constantă (vezi articolul
Legile de deplasare ale lui Wien () [Corola-website/Science/314157_a_315486]
-
finală a energiei după lungimile de undă este identică cu cea în prezența lui (adică cu cea inițială). Pentru aceasta, se evaluează lucrul mecanic efectuat la comprimare și destindere: în timpul procesului de comprimare, radiația rămâne izotropă și deci presiunea asupra pistonului este p = u/3 ; cantitatea de energie necesară pentru schimbarea temperaturii corpului absorbant poate fi făcută oricât de mică. La destindere, dacă radiația rămâne izotropă (vezi mai jos), cu același argument din articolul citat, presiunea este tot u/3. Deci
Legile de deplasare ale lui Wien () [Corola-website/Science/314157_a_315486]