3,350 matches
-
la noi în prăvălie! Vă oferim justificări pentru orice! Avem variante scurte și lungi, într-o nouă prezentare! Aceeași aromă și gust sublim. King size!”. Interludiu încheiat. Istoricește justificat! Așa că n-am mai plecat din oraș în 22 decembrie, cum plănuisem, mai ales că am aflat că cei de la CUG într-adevăr porniseră spre centru, unde noi îi așteptam, dar fuseseră și ei opriți de armată. Spre prânz eram într-un grup care mărșăluia spre sediul miliției municipale. Aproape toți aveau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
un etaj de scări). Am ascultat Colibri și Jean Moscopol, Codruț a fost revelația serii, stând și la Nick în brațe 20 de minute. Am vorbit ca niște vechi și buni prietenei, bucuroși că ne avem unii pe alții și plănuind Crăciunul și mai ales Thanksgiving-ul lor (Ziua Recunoștinței), o mare sărbătoare de familie! Spre deosebire de Halloween, de asta îmi pare rău că nu o avem: o sărbătoare a recunoștinței, în care copiii merg la părinți și mulțumesc împreună primilor aventurieri din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
pe Codruț cum se uită la mine ca la o chifteluță crocantă (mâncăcios ca și copilul Andrei). De aceea îmi e greu să mai scriu. America obiectivă se topește încet. Îi rămân urmele undeva, mult mai adânc decât am putut plănui vreodată, dar cu adevărat așa cum am intuit de la prima vedere de când mi-a căzut cu tronc Bloomingtonul, prin reprezentanții săi. Abstract de final M-am întors în vara asta (2004) la toate aceste povești trăite. Sigur, cele mai multe sunt de tipul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
și apoi, S-au mai învârtit puțin în jurul cozii și eu nu înțelegeam unde vor să ajungă, după aceea, mi-au comunicat, în sfârșit, marea lor idee, Și care e marea idee, Nici mai mult nici mai puțin decât că plănuiesc să-și vândă casa și să vină să locuiască cu noi, Cu noi, unde, În Centru, Am auzit bine, părinții tăi vor să locuiască în Centru, cu noi, Exact, Și tu ce le-ai spus, Le-am atras mai întâi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2116_a_3441]
-
mai întâi, păpușile trebuiau șlefuite, apoi netezite neregularitățile suprafeței, defectele de finisaj, apoi curățate de praf și, cum un necaz nu vine niciodată singur, și o uitare, în general, aduce aminte de altele, de asemenea nu le poate picta cum plănuise, trecând de la o culoare la alta, succesiv, fără întrerupere, până la ultima tușă. Își amintea pagina de manual, acolo unde se spunea clar că numai când va fi bine uscată o culoare, se va aplica următoarea, Acum, da, îmi prindea bine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2116_a_3441]
-
mă bântuiau. Trebuie să spun că, În epoca respectivă, familia mea tocmai plecase din Annapolis ca să se instaleze la Baltimore, unde se concentra, de acum Înainte, partea esențială a activităților tatălui meu, unde, Împreună cu doi din frații săi mai mici, plănuia să-și Întemeieze propria-i bancă. În ceea ce mă privea, preferasem să rămân În casa natală, Împreună cu bătrâna noastră bucătăreasă pe jumătate surdă, Într-un oraș În care număram foarte puțini prieteni apropiați. Și nu mă Îndoiesc de faptul că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
deschide un biblioraft uriaș intitulat NEW YORK. Nu mă mir că‑i atât de imens. Zilele trecute mi‑a zis că de trei ani încearcă să pună afacerea de la New York pe picioare. Trei ani! — Nu‑mi vine să cred că plănuiești asta de atâta timp și nu mi‑ai spus niciodată nimic, zic, privindu‑l cum scrie ceva repede pe un post‑it. — Îhm, spune Luke. Îmi strâng hârtiile mai bine în mână și respir adânc. E ceva ce vreau să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1997_a_3322]
-
Revoluției de la Județeană, Goncea care se mutase în garsoniera vecină și cu care până atunci nu mai schimbase nici un cuvânt, apăru și îl anunță: - Maestre, a sosit și momentul matale. În două-trei săptămâni, intri în scenă. A ieșit așa cum am plănuit noi. Vine acuma mutarea cu partidele istorice. Cum ți-am spus în discuția de mai luna trecută. Te-am pregătit doar, nu poți zice că nu ai fost pus în temă. Ai avut și timp de orientare, suficient, gândesc... Băcănel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
ciclul acesta de legende cu Chiru de la colectivizare, de la baraj și inundare, cu Chiru care-n Baltă stă și petrece și-și trimite oamenii lui să facă ordine chiar acuma, în zilele noastre, când nu merge treaba cum s-a plănuit. Adică, ce s-o mai scăldăm la întorsătură, e vorba că revoluția de la Județeană nu a ieșit așa cum a crezut poporul că trebuie să iasă o revoluție în zilele noastre. Sunt explicit? Tinerii chicoteau. Nu reuși să prindă ce-și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
o curiozitate patriotică. Mă râcâia problema de prin anii șaptezeci, când era cât pe ce să prind un schimb de artă cu Chișinăul. M-au lucrat însă câțiva de la Uniune și nu m-am mai ales. La Podul de flori plănuisem să merg cu maestrul Burtăncureanu, prozatorul nostru. Ați auzit de el, desigur, l-ați citit poate, că le dă gratis romanele lui la Bibliotecă. Dar am avut așa, amândoi, ca o ezitare și ne-am spus să mai așteptăm, să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
după care eu am căzut pe mormanul acela de perne și-am început să chicotesc în stilul meu inconfundabil... Barney, încercând să mă ajute, și-a pierdut echilibrul și, înainte să ne dezmeticim, am început să ne sărutăm. N-am plănuit asta, n-am vrut să ne „distrăm“. Și nici nu-mi amintesc să fi intenționat să mă răzbun pe Vanessa. Pur și simplu s-a întâmplat, în modul cel mai firesc cu putință. Îmi aduc aminte cum a trântit Barney
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
este trecerea trenurilor! îi spuse Prunilă lui Hagiu. Nilă se trezi din gropile tăcerii sale mustind de existențialism negru, ca urmare a înclinațiilor psihodepresive transmise ereditar de garniturile de trenuri-cisterne pline cu vodcă perfuzată de destin în venele strămoșilor și plănui, împreună cu apologetul strivirii omului sub șenilele vieții, Prunilă, un poem strălung închinat irefutabilului cauzal. Deși mirosea a zgură sau sulfurat de sodiu, poemele, de fapt, unul, singur, cu catrene care închideau o stare finalizată, ei bine, polipoemul, plăcu Profesorilor care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
regională, care alimentează orașul, trece pe la ultimul nivel al subsolului. E aceeași situație cu conducta provincială, care alimentează tot ce e în jurul orașului. Foarte bine, spuse Sergiu. Văd că ți-ai făcut temele, Corvium, zise Aneriu acuzator, să înțelegem că plănuiai o lovitură ca aceasta? Nu. Nu plănuiam o lovitură și în nici un caz o revoluție, precum cea în care ne aflăm acum. Pur și simplu am fost atent la ore. Amărâții ăștia ne-au învățat mult mai mult decât ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
nivel al subsolului. E aceeași situație cu conducta provincială, care alimentează tot ce e în jurul orașului. Foarte bine, spuse Sergiu. Văd că ți-ai făcut temele, Corvium, zise Aneriu acuzator, să înțelegem că plănuiai o lovitură ca aceasta? Nu. Nu plănuiam o lovitură și în nici un caz o revoluție, precum cea în care ne aflăm acum. Pur și simplu am fost atent la ore. Amărâții ăștia ne-au învățat mult mai mult decât ar fi trebuit, minții cu nonșalanță. Vor fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
de mine și care a fost în tabăra de instrucție. Etajul doi, totuși, e un coșmar! Coșmar, îți spun! Cu "C" mare! "C" capital! Și partea din spate a colegiului? întrebai eu. Ce-i cu ea? Grădina. A! Da. E plănuit s-o facem una cu pământul în zori, la propriu. Salut! Eu sunt Sergiu! zise el întinzând mâna dreaptă pe lângă mine pentru a fi unită cu o mână surprinzător de albă. Vladimir. Uitasem de el. De fapt, nici nu mi-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
nu voi mai visa? Era real? Peștera aia de care îmi era atât de frică chiar exista? Și cum, adică, nu va fi așa cum îmi doresc? Voi eșua în încercarea mea? Desigur că era o încercare disperată, dar după cum am plănuit-o, avea să dea roade minunate. Totul era minunat și mergea de minune până acum. Bătrânul ăla nu știe ce spune. E doar o plăsmuire a imaginației mele. Atât și nimic mai mult! Capitolul 9 M-am trezit după o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
Gardienii. Nu Poliția, nu Garda, nu Paznicii, ci Gardienii înșiși! Ar trebui slăviți și petrecuți zile întregi de acum încolo, dar cine avea să le satisfacă bucuria asta? Mai aveam încă multe de făcut și foarte multe de stabilit, de plănuit, de pus în practică. Mai aveam mult de mers pe drumul pe care-l apucasem. Mai aveam încă de ce ne teme. Armata! Deși nu a fost folosită de ani întregi, era totuși o forță redutabilă ce își avea punctele ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
mantie. Mă ajunsese din urmă. De ce ești tulburat? N-aș ști să-ți spun, zise el neliniștit. Probabil din cauza incidentului cu elicopterul... nu-s sigur. Unde mergem? Am găsit o locație pe aici, pe undeva, care ne va ajuta să plănuim mai bine. Rămase confuz, așa că am continuat: Vezi tu... tocmai incidentul ăsta cu elicopterul mă neliniștește și pe mine. Îmi trebuie sfatul tău ca să facem paza mai bună și să ne organizăm mai eficient, pentru că, după cum vezi, eu n-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
care se scurge pe fundul fiecărui abis al conștiinței! Era atât de vag! Cu toate că abia îl auzeam, devenea din ce în ce mai puternic și mai tulburător cu fiecare secundă care trecea. Dar mă apropiam prea repede de torent! Ceva nu merge cum am plănuit! Să fi istovit bătrânul prea tare prin asaltul asupra minții sale? Dacă m-am condamnat astfel? El nu va îndrăzni să coboare atât de mult înspre viitură. Data trecută abia a avut putere să mă prindă! Oare... Nu! Da! Mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
la Bethesda. Nu se gândise să întrebe înainte numele copiilor. Întrebările lor erau prea în cunoștință de cauză, prea rapide. Oare vreunul dintre numeroșii lui inamici încerca să îl discrediteze, folosindu-se de acei copii? Oare întreaga rețea de televiziune plănuise să-i întindă o capcană, ca să-l facă să aibă o imagine proastă? Primul pas ca să-l elimine de la INS? Se aflau în era informației și așa se făceau acum lucrurile astea. Aranjai ca cineva să arate rău, să pară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
vreau să spun, urcă apa prin pereți, de jos, de la subsol, că acolo sunt niște țevi sparte, nu repară nimeni... (Tina era atât de adevărată, că-mi era și greu să-i spun doctorului că e nebună, că așa îmi plănuisem, domnule, e nebună, pune-o la punct, zi-i că nu are nimic, sigur vrea bani de la mine, toate vor bani, mă vor pe mine, dragul meu Tică, scoate-mă basma curată, am să ies eu și din asta, o să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
pentru nepotul lui; și după ce, datorită lui, a fost primit cu cinste de cetățenii din Fermo, Oliverotto s-a instalat în casa lui. Aici, după câteva zile, în care timp pregătise tot ceea ce îi trebuia pentru nelegiuirea pe care o plănuise, el a dat un mare ospăț, la care l-a poftit pe Giovanni Fogliani, împreună cu oamenii de frunte ai orașului. După ce sfârșiră de mâncat și după ce se încheiară toate jocurile și distracțiile care se obișnuiesc la asemenea ospețe, Oliverotto, într-
PRINCIPELE by NICCOLÒ MACHIAVELLI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/847_a_1586]
-
Spitalele sunt de altfel Într-o stare deplorabilă, mașinile de salvare Întârzie ore și ore. S-ar părea că făcuse de mai multe ori cerere să călătorească În Vest, dar... O iubești, pentru că n-a mai ajuns la Paris, așa cum plănuiați amândoi, ci a colindat orașul pentru lecții de pian particulare, cinci lei ora, și s-a Îngrijit de fata adoptată a vecinilor, arestați, amândoi, Într-o noapte, de vorbăreața... cum o chema? Clementina, parcă. O iubești pentru că degetele ei Îngroșate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]
-
o televiziune locală. Iar de la televiziunea locală s-ar muta la televiziunea prin cablu. Ar fi moderator. Ar prezenta știrile. Ce-i drept, la douăzeci și nouă de ani, cariera lui Ben nu a progresat chiar atât de repede pe cât plănuise el, dar la fel de adevărat e faptul că este pe făgaș, iar schimbările, cum bine bănuiește el, sunt pe cale să apară. Normal că nu i-a dezvăluit redactorului-șef de la Kilburn Herald vreunul din planurile lui, atunci când a venit la interviu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
-
la culcare rugându-mă la Dumnezeu să mai trimită un copil. Nu prea înțelegeam eu că fără un tată, șansele să se petreacă asta erau foarte mici, dacă nu chiar nule. Așa că, deși am dezvăluit deja mai mult decât am plănuit, asta ar fi prea mult, așa că trag aer în piept și spun vioi: ― Câteodată, dar nu prea des. Mi-era bine de una singură. ― Uite, spune Brad după ce l-am familiarizat cu cele mai profunde detalii ale copilăriei mele, în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]