3,212 matches
-
mastocitelor în urma angajării FcεRI conduce la realizarea procesului numit degranulație, în cadrul căruia mastocitul eliberează molecule preformate, depozitate în granulele citoplasmei sale. Asemenea molecule sunt reprezentate de histamine, proteoglicani și serinproteaze. Mastocitele activate mai produc prostaglandine, leucotriene și factorul activator al plachetelor, precum și citokine (interleukina 1, interleukina 3, interleukina 4, interleukina 5, interleukina 6, interleukina 13, factorul alfa de necroză tumorală, GM-CSF) și numeroase chemokine. Acești mediatori contribuie la realizarea inflamației prin atragerea altor leucocite. Paraziții mari, precum viermele helmintic Schistosoma mansoni
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
patru subtipuri (A, B, C, D și E) cu transmitere AD și un subtip C cu transmitere autozomal recesivă (AR). Tot transmitere AR prezintă și tipul III. Factorul Willebrand (vWF) este o proteină complexă multimerică, întâlnită în plasma sanguină, în plachete și în țesutul conjunctiv subendotelial. Acest factor îndeplinește două funcții biologice fundamentale: el se leagă la receptori specifici de pe suprafața plachetelor și a regiunilor lezate ale unui vas de sânge. Factorul von Willebrand se leagă la factorul VIII de coagulare
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
transmitere AR prezintă și tipul III. Factorul Willebrand (vWF) este o proteină complexă multimerică, întâlnită în plasma sanguină, în plachete și în țesutul conjunctiv subendotelial. Acest factor îndeplinește două funcții biologice fundamentale: el se leagă la receptori specifici de pe suprafața plachetelor și a regiunilor lezate ale unui vas de sânge. Factorul von Willebrand se leagă la factorul VIII de coagulare pe care îl stabilizează. Deficiența vWF se asociază cu descreșterea sau absența procesului de aglutinare a plachetelor și la deficiența secundară
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
receptori specifici de pe suprafața plachetelor și a regiunilor lezate ale unui vas de sânge. Factorul von Willebrand se leagă la factorul VIII de coagulare pe care îl stabilizează. Deficiența vWF se asociază cu descreșterea sau absența procesului de aglutinare a plachetelor și la deficiența secundară a factorului VIII de coagulare, înregistrate în cazul sindromului von Willebrand-Jürgens. Deficiența von Willebrand poate simula dereglări în funcționarea plachetelor sangvine sau hemofilia. Ea este de mai multe tipuri, având determinism ereditar autozomal dominant (AD) sau
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
pe care îl stabilizează. Deficiența vWF se asociază cu descreșterea sau absența procesului de aglutinare a plachetelor și la deficiența secundară a factorului VIII de coagulare, înregistrate în cazul sindromului von Willebrand-Jürgens. Deficiența von Willebrand poate simula dereglări în funcționarea plachetelor sangvine sau hemofilia. Ea este de mai multe tipuri, având determinism ereditar autozomal dominant (AD) sau autozomal recesiv ( AR) (tabelul 16.9). Deficiența ereditară a vWF este cea mai comună dereglare de coagulare întâlnită la om, având o frecvență de
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
numit antigen II vW, desemnat vWAgII este îndepărtat. Formele mature ale vWF și vWAgII sunt depozitate în corpii Weibel-Palade din celulele epiteliale (Passarge, 2001). Subunitățile mature și vWAgII conțin situsuri de legare pentru factorul de coagulare VIII, heparină, colagen, ristocetină + plachete, precum și pentru plachete activate de trombină. 16.4. GENETICA GRUPELOR SANGUINE DIN SISTEMUL ABO ȘI Rh Dintre cele 30 de sisteme sangvine cunoscute la om, cele mai importante din punct de vedere medical sunt sistemul ABO și sistemul Rh. Încă
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
vW, desemnat vWAgII este îndepărtat. Formele mature ale vWF și vWAgII sunt depozitate în corpii Weibel-Palade din celulele epiteliale (Passarge, 2001). Subunitățile mature și vWAgII conțin situsuri de legare pentru factorul de coagulare VIII, heparină, colagen, ristocetină + plachete, precum și pentru plachete activate de trombină. 16.4. GENETICA GRUPELOR SANGUINE DIN SISTEMUL ABO ȘI Rh Dintre cele 30 de sisteme sangvine cunoscute la om, cele mai importante din punct de vedere medical sunt sistemul ABO și sistemul Rh. Încă din anul 1900
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
Herescu și Ion Pillat revista „pentru poezie și artă” „Pleiada” (1934). Scrie permanent în „Gândirea”, din 1927 fiind unul din stâlpii grupării din jurul revistei, devine și unul din principalii colaboratori ai „Revistei Fundațiilor Regale”. Editorial a debutat în 1916 cu placheta Poezii; peste doi ani îi apare culegerea Din Țara Zimbrului și alte poezii (Premiul Academiei Române). Din 1920 este membru al Societății Scriitorilor Români. În primul deceniu interbelic i se tipăresc cărțile Pârgă (1921) și Poeme cu îngeri (1927; Premiul Societății
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290623_a_291952]
-
Acum poezia parcurge o adevărată renaștere, în sensul de întoarcere la păgânătate. Senzuale încă din Destin, eroticele devin cu timpul adevărate explozii de patimă, și niciodată în lirica românească de neoavangardă nu au răsunat „strigări” mai „trupești” (nici chiar în placheta astfel intitulată a lui Camil Baltazar) ca în Cântec pentru dezbrăcare, Fericitul gâde sau ca în postuma Plugărie. O fuziune de extaz și senzualitate spiritualizată e poezia din Ultimele sonete închipuite ale lui Shakespeare... . Ferecând o confesiune de iubire aparent
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290623_a_291952]
-
periodicele „Graiul nostru” (Bârlad), „Câmpina”, „Universul literar”, „Datina”, „Crainicul” (Turnu Severin), „Muguri” (Ploiești), „Provincia literară” (Sibiu), „Abecedar” (Brad), „Raza literară”, „Litere”, „Poșta informativă”, „Suflet românesc”, „Poșta nouă”, „Bucovina”, Bucovina literară”, „Revista Bucovinei” ș.a. Mai toate poeziile publicate sunt adunate în plachetele Vestigii (1933), Irizări (1937) și Imagini muzicale (1938). Prezența în numeroase reviste literare îi aduce lui B. o anume notorietate, astfel încât Vestigii nu trece neobservată. Dar în raport cu debutul, poezia lui nu a evoluat. Trăirile vagi de coloratură simbolistă, sugestia unui
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285814_a_287143]
-
frecvent e așteptarea zadarnică a iubitei, prilej de reiterare a trecutului, din care nu subzistă decât „vestigii”, „relicve”, „imagini decolorate”. Ecouri din M. Eminescu, D. Anghel și G. Bacovia sunt lesne de recunoscut. Aceleași stări lirice formează substanța celorlalte două plachete, în care se apelează mai mult la valențele melodice ale cuvintelor (poeziile se intitulează Preludiu, Intermezzo, Ton minor etc.) și la un sincretism mai larg (Imagini muzicale). La acestea se adaugă și câteva metafore și tablouri insolite, chiar șocante, dar
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285814_a_287143]
-
eventual de romancieri și, mai ales, de publiciști dacoromâni. Ea este mult mai bogată. Are chiar și... politologi, critici, teoreticieni, comparatiști etc. Sigur: sfera lor de acțiune este, inevitabil, mai restrânsă. Dar o cultură care s-ar reduce doar la plachete de poezii (și este inimaginabil cât de numeroase sunt astfel de apariții în perioada actuală) rămâne o cultură minoră. O cultură majoră își pune însă în limbajul său toate problemele universale ale omului și ale momentului istoric specific. Iar formularea
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
în sensul larg, a poeziei și publicisticii. Știm foarte bine că o astfel de constatare este profund nepopulară. Dar ea trebuie făcută, pentru a ne explica un întreg mecanism în plină desfășurare. Apar un număr neverosimil de mare de volume, plachete, culegeri de poezii și versuri (noțiunile nu trebuie, firește, confundate) și, bineînțeles, reviste de Poezie, precum și extrem de multe publicații, mai mult sau mai puțin efemere. Ele cuprind incredibil de multe materiale publicistice, de orice categorie și să mai adăugăm? extrem de
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
revista „Rândunica” din Iași (1893). Datinele și credințele poporului român adunate și așezate în ordine mitologică (1903) este o culegere de material folcloric și va fi urmată de două volume intitulate Studii în folclor (1908-1912). N.-V. este și autoarea plachetei Poezii (1935), conținând în majoritate versuri patriotice, unele în stil popular. A semnat și cu pseudonimul Veronea. Lucrarea Datinile și credințele poporului român... poate fi apreciată drept una dintre cele mai importante monografii regionale realizate la sfârșitul secolului al XIX
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288457_a_289786]
-
versuri de George Baiculescu, Sergiu N. Duiculescu, Emil Bărbulescu ș.a. G. Zagoriț scrie articolul Poetul Barbu Paris Mumuleanu - bard al anului 1821 (2/1921), același număr conținând și poemul La țară al Adei Negri, tradus de Al. Vlahuță. Se semnalează plachete de versuri semnate de Emil Bărbulescu, L. Leoneanu, Lucian Costin, Ion Buzdugan. Emil Bărbulescu recenzează romanul lui N. Batzaria Sărmana Léila și volumul de schițe și nuvele Chipuri de ceară de Ion Agârbiceanu. Este prezentată și o carte a lui
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287186_a_288515]
-
din 1959 susține cronica literară în „La Nation roumaine”, preluând mai apoi conducerea efectivă a gazetei, până în 1973, când aceasta își încetează apariția. Tot în 1951 îl vizitează la Freiburg pe Martin Heidegger, căruia îi traduce în limba română o plachetă, sub titlul Drumul de țară. Alături de N. Neculce, Mihai Cismărescu, M. Korne, G. Filiti, D. Damian și D. C. Amzăr, participă cu un studiu substanțial, Starea d-întâi (introducere la o schiță de tipologie metafizică a poporului român), la realizarea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285314_a_286643]
-
vreme, prin grija lui Arșavir Acterian, în „Steaua”, „Studii și cercetări de istoria artei”, „Apostrof”, „Litere, arte, idei”, „Echidistanțe”. În afara câtorva articole (despre muzică, artele plastice, literatură), A. manifestă la început o înclinare pentru poezie. Volumul Agonia (1929), ca și placheta Urmare (1936) sunt semnate cu pseudonimul Mihail. Este o poezie de atmosferă mistică, înstelată de o simbolistică pur creștină. Între fervoarea credinței și îndoiala crispantă, între chemarea iubirii și semnele premonitorii ale morții, se consumă trăirile unui spirit mereu supus
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285156_a_286485]
-
membru corespondent al Societății de Numismatică Română, efectuează cercetări arheologice la Cetatea Șcheia și Cetatea de Scaun, donând colecția sa muzeistică statului român. Este autor al volumelor: Muzeul orașului Suceava, Contribuții la istoria Sucevei și a împrejurimii, Bucovinesia. Catalogul medaliilor, plachetelor, insignelor din Bucovina, Suceava muzicală de altă dată ș.a. 36. Constatin Gafițescu (1907-1980), învățător, culegător de folclor, colaborează la Izvorașul, Poporul românesc. Este autor al unor consemnări ale obiceiurilor din Dumbrăveni, Suceava, în Arhiva de folclor, alcătuind și o monografie
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
Național și în Congresul general al Bucovinei. Lucrări publicate în interbelic: Principiile reformei învățământului, 1925, Din istoricul Liceului Ștefan cel Mare din Suceava, 1935. 64. Ion Roșca (1908-1933), poet, publicist, debutează în revista rădăuțeană Muguri. Îi apare post-mortem, în 1936, placheta Semne-n scuturi, la Editura Bucovina. 65. Gavril Rotică (1881-1952), poet, învățător la Câmpulung Moldovenesc, colaborează la diferite reviste literare cu creații lirice. Autor al volumelor: Cântarea suferinței (1916-1917), 1920, Paharul blestemat, 1924. 66. Filimon Rusu (1882-1957), istoric, memorialist, folclorist
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
ceea ce constituia un act de nesupunere și sfidare a suzeranității otomane). Secolul al XIX-lea marchează apariția, ce e drept la distanțe de câțiva ani - 1811, 1814, 1833 - a unor medalii referitoare la viața Bucureștilor (medalia școlilor grecești din București, placheta Teatrum Valachicum Bucharestini, medalia dedicată generalului Kiseleff, de către Colegiul medicilor bucureșteni) . Iașul, oraș aflat la confluența marilor evenimente ale istoriei neamului nostru, va constitui de timpuriu obiect de reflectare în medalia românească. De la 1713, anul când Brâncoveanu „bate” piesele pentru
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
40 de ani de la abdicarea lui Cuza, 1906, lui Carol I la aniversarea a 40 de ani de domnie - avers Carol rege, revers Carol principe (este și variantă având pe avers efigia regelui Carol, iar pe revers efigia lui Cuza), placheta romboidală comuna Iași la aniversarea Dinastiei și Regatului, 30 de ani de la cucerirea redutei Grivița, 1907, 20 de ani de la moartea lui Eminescu, 1909, cincizeci de ani de la Unirea Principatelor, 1909 aniversarea Universității din Iași, 1910 aniversarea Academiei Mihăilene și
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
acele opinii conform cărora vreunul dintre frații Șaraga poate fi considerat gravor (artist-medalier) sau „vestitul gravor Șaraga din Iași”, cum se exprimă cineva. Părerea respectivă are la bază doar faptul că o serie din lucrările enumerate mai sus (medalii sau plachete) au gravat pe ele Șaraga, ȘaragaJassy sau F. Șaraga-Jassy (ceea ce înseamnă Frații Șaraga și, după 1905, Regina Șaraga sau Fany Șaraga). Documentele de arhivă din perioada respectivă probează clar că frații Șaraga sunt editori de medalii și nu artiști medalieri
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
angajatul firmei străine la care se comanda baterea medaliilor. Nu putem exclude însă posibilitatea ca gravorul să fi fost și un sculptor local, mai ales că într-o listă de subscripții, din 1906, a Librăriei „Autorii Români”, citim „Alegoria (de pe placheta Comunei Iași, din 1906, reprodusă în fig. 82rv n.n.) lucrată cu multă artă după macheta originală a unuia din cei mai valoroși artiști români, subliniază în mod fericit, printr-un car triumfal ideea cuceririi dacilor de către Traian” . Placheta la care
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
Alegoria (de pe placheta Comunei Iași, din 1906, reprodusă în fig. 82rv n.n.) lucrată cu multă artă după macheta originală a unuia din cei mai valoroși artiști români, subliniază în mod fericit, printr-un car triumfal ideea cuceririi dacilor de către Traian” . Placheta la care face referire citatul de mai sus, cunoscută de noi într-un exemplar din argint, are formă romboidală cu latura de 33mm este realizată de COMUNA IAȘI ÎN AMINTIREA / JUBILEULUI DE 40 DE ANI / DE DOMNIE A GLORIOSULUI / DOMN
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
un medalion cu două efigii acolate (de la urcarea pe tronul României și din anul jubiliar). În spațiile rămase libere, pe direcția punctelor cardinale, sunt plasate: la Nord-scut cu stema ținutului, la Sud-17 AUGUST, la Vest-1866, la Est 1906. Pe reversul plachetei (fig. 9rv), o cvadrigă flancată de anii 1061906 și având deasupra capul împăratului Traian, ne comunică faptul că în anul jubiliar respectiv s-au împlinit și 1850 DE ANI DE LA CUCERIREA / DACIEI / DE CĂTRE TRAIAN, așa cum se consemnează și în inscripția
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]