3,039 matches
-
cunoscute geografic sub numele de Podișul (sau Piemontul) Getic. Ea se întinde între Subcarpații Getici de la nord și Câmpia Română. În cadrul Regiunii viticole există un numar de 8 podgorii (Dealurile Buzăului, Dealu Mare, Ștefănești, Sâmburești, Drăgășani, Dealurile Craiovei, Severin și Plaiurile Drancei), în cuprinsul cărora se disting 32 de centre viticole din care trei centre viticole independente (Segarcea, Tg. Jiu și Poiana Crușetu). Producția de vinuri este destul de diversificata. Cu exceptia podgoriei Sâmburești, profilata preponderent pe producerea de vinuri roșii, toate celelalte
Viticultura în România () [Corola-website/Science/314490_a_315819]
-
serie de hărți rusești (1804, 1820, 1828, 1833, 1835, 1853). În 1872, apare harta intitulată „Harta României istorică, politică, comercială”, avându-l ca autor pe maiorul Dimitrie Pappasoglu, iar în 1882 apare o hartă a județului Prahova care cuprinde fiecare plai și plasă în parte, alcătuită în total din 7 foi, la scara 1: 200.000, hartă întocmită de ing. Crapelianu. Harta Prahovei apărută în 1900 este prima hartă pe care apare o împărțire în cercuri, comune, sate și cătune. Studiile
Comuna Vărbilău, Prahova () [Corola-website/Science/314608_a_315937]
-
apare „Dicționarul Geografic al județului Prahova”, ce îi avea ca autori pe: P. Brătescu I. Moruzi și C. Alexandrescu, lucrare unde sunt analizate fiecare sat, apă, munte, în parte. În această lucrare, se arată că Vărbilăul era o comună din plaiul cu același nume al județului Prahova, fiind formată doar din satul de reședință, cu 1699 de locuitori. În comună existau trei mori, o școală și două biserici. Aceeași lucrare arată că pe teritoriul actual al comunei era organizata și comuna
Comuna Vărbilău, Prahova () [Corola-website/Science/314608_a_315937]
-
râul Vărbilău, o școală mixtă cu 36 de elevi (dintre care 6 fete) și o biserică fondată la 1864 de locuitori. De asemenea, satul Coțofănești făcea parte din comuna Mălăești, iar Bughea de Sus făcea parte din comuna Bughiile din plaiul Teleajen al județului Prahova. În 1925 Anuarul Socec consemnează comunele Poiana Vărbilău și Vărbilău în aceeași plasă. Comuna Vărbilău avea 2229 de locuitori, iar Poiana Vărbilău avea 700. Comuna Livadea a fost temporar desființată, satele ei fiind transferate comunelor Ștefești
Comuna Vărbilău, Prahova () [Corola-website/Science/314608_a_315937]
-
asociației "Casa populară ruteană" din Cernăuți. Unicul sau volum de versuri "Pe Prut" în limba ucraineană, a apărut, precedat de prefața lui Ivan Franko, abia în anul 1901, cu doi ani înainte de a muri. În poeziile sale Vorobchievici a cântat plaiurile și oamenii Bucovinei („Patria”, „Aceasta e Bucovina mea”, „Pe Prut”, „Soartă de huțuli”). Cunoscute au devenit poeziile sale pentru copii - „Limba maternă” ("Movo ridni")(1869), care a fost inclusă mai târziu în abecedare, „Carpații noștri înalți și dragi”, „Pistrui”, „Toamna
Isidor Vorobchievici () [Corola-website/Science/313496_a_314825]
-
deși el se trage din părțile Făgărașului. Mihail Sadoveanu (1944, născut la Pașcani) - a fost consecvent în elogierea Vrancei: „Această Mioriță așa de suavă, așa de artistică, unică între cântecele popoarelor, prin ce misiune oare s-a născut pe aceste plaiuri (vrâncene)?” Simion Mehedinți 1946) avea însă motive suplimentare să liciteze pentru această zonă, deoarece s-a născut chiar la Soveja: „În Vrancea, unde s-a născut balada Miorița, un munte se cheamă și azi Răiuț, adică «raiul mic»”. Adrian Fochi
Obârșia Mioriței () [Corola-website/Science/314190_a_315519]
-
au structurat într-un peisaj de excepțională măreție naturală și într-un mediu etnografic în care sinergia geniului poetic popular primitiv a fost unică (...). Mediul plăsmuirii originale de artă credem că a fost lumea păstoritului vrâncean, iar cadrul geografic erau plaiurile munților Vrancei, al căror pitoresc depășesc - după prozatorul ardelean Ioan Slavici - frumusețile munților din Transilvania și Muntenia” Profesor universitar în capitala Moldovei, Aron Densușianu (1895) nu uită nici o clipă zona sa de baștină (născut la Densuș, județul Făgăraș), motiv pentru
Obârșia Mioriței () [Corola-website/Science/314190_a_315519]
-
perspectivă imaginea anului pastoral este doar parțială, remarcându-se doar retragerea oilor de pe munte, spre câmpie, spre Dunăre, pentru iernat, pe vremea marilor procesiuni de transhumanță post-medievale. Astfel, sintagmele de genul „Pă plăiuțul dealului”, vor deveni „Pe-un picior de plai / Pe-o gură de rai”. Muntele nu este numai spațiul pășunilor alpine, prielnic păstoritului pe timpul verii, căci el este încărcat de o sacralitate ancestrală, statornicită anterior pătrunderii creștinismului în România. Romulus Vulcănescu (1987) este de părere că marii pontifi ai
Motivul urcării și coborârii oilor de la munte în „Miorița” () [Corola-website/Science/314200_a_315529]
-
slujbelor făcându-se „fie de un cioban bătrân, fie chiar de preot”. În acest spațiu încărcat de semnificații se vor instala cei trei păcurari mitici - spre diferență de ciobanii din baladă, care transhumează munții și văile, „pe-un picior de plai”, coborând „la vale”. Comentariul lui Vasile Alecsandri(1850) nu numai că a rămas memorabil, dar și-a pus amprenta, timp de mai bine de o jumătate de secol, asupra exegezelor mioritice construite pe tema transhumanței pastorale, deturnând discuțiile și interpretările
Motivul urcării și coborârii oilor de la munte în „Miorița” () [Corola-website/Science/314200_a_315529]
-
Mircea Eliade (1970) și Constantin Noica (1976). Sociologul H.H. Stahl (1938) consideră drept sterile interpretările filosofice și literare, afirmând că, în definitiv, urcarea ciobanilor la munte se explică prin împrejurări istorice și economice, nu prin tânjirea după spațiul ondulat al plaiului, ocupația pastorală nefiind efectul unui dor metafizic Dramaturgului Victor Eftimiu (1942) nu propune nici sensuri noi, nici interpretări originale, ci epurarea acestei creații folclorice. „...faimoasa baladă a Mioriței, pe care unii o socotesc cea mai frumoasă poezie românească și pe
Fatalismul mioritic () [Corola-website/Science/314189_a_315518]
-
Bocitoarele lui vor fi «oile cele cornute»” “Mi-aduc aminte ce-mi povestea un om singuratic din Maramureș, despre un om care a murit mai anii trecuți în munți. Seara, bătrânul s-a dus peste noapte să păzească oile pe plai. Și-a doua zi dimineața, oamenii din lăcașul acela, văzând că bătrânul nu se mai întoarce cu oile, s-au dus să-l caute. Pe plai au văzut oile adunate laolaltă, în jurul bătrânului, care peste noapte murise și oile toate
Motivul măicuței bătrâne în „Miorița” () [Corola-website/Science/314215_a_315544]
-
trecuți în munți. Seara, bătrânul s-a dus peste noapte să păzească oile pe plai. Și-a doua zi dimineața, oamenii din lăcașul acela, văzând că bătrânul nu se mai întoarce cu oile, s-au dus să-l caute. Pe plai au văzut oile adunate laolaltă, în jurul bătrânului, care peste noapte murise și oile toate stăteau lângă el, cu capetele proptite în trupul lui mort. E o întâmplare reală din Maramureș. Miorița nu este un basm, ci un adevăr care se
Motivul măicuței bătrâne în „Miorița” () [Corola-website/Science/314215_a_315544]
-
primește rolul ingrat de a-i aduce la cunoștință funesta sentință. Acest cântec, dacă ar fi avut șansa de a-și continua evoluția, ar fi fost deposedat treptat de clasicul incipit, al coborârii oilor de la munte, “pe-un picior de plai / pe-o gură de rai”; de asemenea, fârtații și implicit complotul lor ar fi dispărut din scenă - realizându-se astfel o închidere a cercului, adică o apropiere de variantele nord-transilvănene: spontan și neprovocat, un păstor discută despre moarte cu una
Motivul mioarei năzdrăvane în „Miorița” () [Corola-website/Science/314213_a_315542]
-
Din strunguța oilor...” - Desești, 1920; vs. “Să spui lui vrâncean / Și lui ungurean / Ca să mă îngroape / Aice pe-aproape, / În strunga de oi / Să fiu tot cu voi...” - "varianta Alecsandri") definește spațiul consacrat din "Miorița-colind", Muntele și elementele sale adiacente (plaiul, platoul alpin, vârful și pădurea). "Versiunea-baladă", în incipitul căreia ciobanii coboară la vale, declanșează, din acest punct de vedere, un paradox, din pricina faptului că tânărul ciobănel își menține această dorință în ciuda schimbării decorului epic. În culegerea sa de folclor, Tit
Locul înhumării în „Miorița” () [Corola-website/Science/314216_a_315545]
-
nu opțional), anulează orice paradox și toate interpretările de o altă factură. Vasile Latiș (1980) demonstrează că această cutumă, severă prin excelență, nu e deloc gratuită: “Altădată, la fel ca acum, cel ce moare în munte este înmormântat acolo. Pe plai. Se ține acest gând: dacă ar aduce mortul peste câmpii, în sat, florile s-ar veșteji, iarba s-ar usca, apele ar seca, focul s-ar stinge” Ideea e reluată în lucrarea sa de doctorat: “...se crede (în Maramureș) că
Locul înhumării în „Miorița” () [Corola-website/Science/314216_a_315545]
-
cercetările de teren efectuate de V. Latiș în Munții Maramureșului: “Se înmormânteză în strunga oilor (Fața Zâmbroslavului, Prelucile Curnadeilor - informatorul a auzit și ar dori să fie el însuși astfel înmormântat, dacă i s-ar întâmpla moartea); se înmormânta în plaiul muntelui (Jupanea Bălăsânii); se înmormântează în locul în care a murit (Munceii Albi); se înmormântează nu departe de stână, fără altă precizare a locului (Strungi, Nădad, Munceluș)”
Locul înhumării în „Miorița” () [Corola-website/Science/314216_a_315545]
-
singur, fiind îngropat cu suita sa de curtezane sacrificate și mesteșugarii și constructorii mormântului blocați în interior pentru a menține secret locul mormântului, păzit de o extraordinară forță de 8000 de soldați de teracota, fiecare soldat având trăsături unice. Pe plaiurile elene, epoca fierului va deschide o noua epocă în istoria umanității- cetățeni ce își exercitau puterea prin vot și soldați pregătiți să-și apere micile orașe-stat. Doua state de câteva mii de km² aveau să înfrunte un imperiu de 8
Istoria lumii () [Corola-website/Science/314038_a_315367]
-
t. 1977]); Chindia (dans simfonic); Sârba ciobănițelor - dans simfonic (B.S.M.M.); Pe ogoarele patriei - rapsodie (B.S.M.M. [t. 1980]); Cinstim eroii patriei - poem simfonic (B.S.M.M.& B.U.C.M.R.); Glorie zilelor noastre - uvertură (B.S.M.M.& B.U.C.M.R. [1983]); Poemul marilor victorii (1988); Pe plaiuri românești - rapsodie (nr. 3; B.U.C.M.R. [1988]); Te cântăm, Românie, (B.S.M.M.); U, iu, iu - suită tinerească (B.S.M.M.); Suită românească (B.S.M.M.); Hora concertantă în stil popular (B.S.M.M.& B.U.C.M.R.); Uvertura concertantă (B.U.C.M.R. [1990]); Când eram pe Ialomița
Gheorghe Sîrghie () [Corola-website/Science/313407_a_314736]
-
și parcurilor naturale și constituirea administrațiilor acestora), urmează să se restabilească limitele și suprafața acestuia. Administrația parcului se află în comuna Moroeni, județul Dâmbovița. În arealul parcului sunt incluse rezervațiile naturale: Abruptul Bucșoiu - Mălăiești - Gaura (1.634 ha), Locul fosilifer Plaiul Hoților (arie protejată de tip paleontologic întinsă pe o suprafață de 6 ha, cu formațiuni de flișuri cretacice stratificate alcătuite din roci argilo-marnoase, conglomerate tilloide, blocuri de calcare și șisturi marno-argiloase cu inserții de calcit; cu bogate depozite de faună
Parcul Natural Bucegi () [Corola-website/Science/313455_a_314784]
-
țăranii din partea locului, de la care, fiind o fire ageră și iscoditoare, sorbea vorbele înțelepte, participând la munca lor neprecupețită, pătrunzându-se de cumsecădenia, ospitalitatea, integritatea lor, savurând pitorescul inconfundabil al naturii, frumusețea și necuprinsul holdelor, bogăția florei și a faunei plaiului natal. Toate acestea i s-au întipărit adânc în suflet, servindu-i drept permanentă sursă de inspirație în opera sa de o viață. Scriitoarea face parte din generația lui Ion Druță, a Ariadnei Șalari, a Verei Malev, a lui Ion
Ana Lupan () [Corola-website/Science/318412_a_319741]
-
călca pe urmele mentorului său și va pleca să-și susțină teza de doctorat la aceiași instituție și în același domeniu științific, intuind procesele negative din știința autohtonă și dificultățile de care se vor lovi criminologii în timpul apropiat . La îndemnul plaiului natal către feciorii ei de a reveni la baștină, decide să se întoarcă acasă, fiindu-i acceptat raportul prin care cerea să i se permită continuarea serviciului în cadrul organelor afacerilor interne moldovenești. Este repartizat ca lector la Academia Națională de
Valeriu Bujor () [Corola-website/Science/323403_a_324732]
-
aici sub sinonimul de Plăvana) constituiau aproape jumătate din întreaga suprafață cultivată cu viță de vie. De aceea, poate, fiind aproape de „țara Vrancei”, vinurile de Plăvaie, alături de cele de Galbenă de Odobești, au catalizat inspirația autorilor anonimi, creând pe aceste plaiuri mioritice adevărate comori ale folclorului românesc. Soiul Plăvaie a beneficiat de multe sinonime. Dintre care amintim: Plăvana, Bălana, Bălaia, Poama plăvaie etc. Datorită calităților pe care le are, Plăvaie se întâlnește cultivat în multe alte țări: Ucraina, Kazahstan, Kârgâzstan, Slovacia
Plăvaie () [Corola-website/Science/315955_a_317284]
-
apărarea de mal din gabioane pe DC Peciște, sat Pojorâta, pe │ │ │ │ │3 m*3 m*2 m Refacere suprastructură din balast DC Izvor, sat Pojorâta, pe L - 80 m* 2 m l*0,15 h Refacere suprastructură din balast DC Plaiul Tătarilor, sat Pojorâta, pe │ │ │ │ │L - 700 m* 2 m l*0,2 h Refacere suprastructură din balast DC Podirei, sat Pojorâta, pe L - 700 m* 2 m l*0,1 h Refacere suprastructură din balast DC Ulița Prașca, sat Pojorâta
HOTĂRÂRE nr. 468 din 6 iulie 2016 (*actualizată*) privind alocarea unei sume din Fondul de intervenţie la dispoziţia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2016, pentru unele unităţi administrativ-teritoriale afectate de calamităţi naturale produse de inundaţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273298_a_274627]
-
de convertire forțată și expulzări în masă, legislații restrictive și discriminatorii împotriva evreilor. Autoritățile religioase și laice ale popoarelor majoritare au impus evreilor un statut inferior, uneori exercitând presiuni asupra lor ca să-i determine să se asimileze sau să părăsească plaiurile natale . Guvernanții i-au exploatat pe evrei economic (impozite suplimentare) și le-au interzis exercitarea mai multor meserii, împingându-i spre îndeletniciri și meserii cu statut social inferior sau interzise enoriașilor religiei populației majoritare (de exemplu cămătăria). Statutul discriminatoriu impus
Evrei () [Corola-website/Science/297257_a_298586]
-
oi") și va întârzia la cină ("Cina-n masă s-a răci, / Apa-n vasă s-a-ncălzi, / Eu la mama n-oi zini / Batăr cît m-ar agodi"). Trei ciobani coboară cu oile la vale ("Pe-un picior de plai, / Pe-o gură de rai") - tema "transhumanței". Fiecare dintre ei este reprezentatul unei regiuni istorice românești : "Unu-i moldovan, / Unu-i ungurean ("transilvănean") / Și unu-i vrâncean (sau "muntean")". Doi dintre ei se sfătuiesc să îl omoare pe al treilea
Miorița () [Corola-website/Science/297301_a_298630]