4,664 matches
-
crengi verzi de răchită mlădioase, despărțea curtea de grădina cea mare. În grădina mare erau plantați pomi fructiferi, mai ales pruni, vișini, cireși, peri și nuci, (foarte rar, foarte puțini meriă, uneori viță de vie, (dar cei mai mulți gospodari aveau vie plantată la pământul arabil din afara satuluiă. Cel mai mult teren, din grădina din spatele casei, era rezervat pentru pepeni și legume. Se cultiva în grădină fasole oloagă și de harag, castraveți, varză, pepeni, ceapă, morcov, țelină, usturoi, praz și mărar. Pe lângă gard
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
fost numit de trecătorii spre Brăila, care veneau de la Racovița sau dela Gradișe „La trei vânturi”. în câțiva ani s-au mai mutat și alți gospodari, dar numărul celor stabiliți „La trei vînturi” n-a trecut de 20. Au fost plantați salcâmi, pomi fructiferi și viță de vie. S-au săpat fântâni și bucuria celor mutaț și aici în câmp a fost mare, pentru că fântânile au dat de apă cam la patru metri adâncime iar apa era dintre cele mai bune
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
-o din casa și din gospodăria ei. La vârsta de 65 de ani au făcut-o servitoare la școala din sat, au mutat-o în alt sat și a trebuit să-și facă altă gospodărie, altă casă, a trebuit să planteze altă vie, alți pomi roditori; a trebuit să-și facă altă fântână la noua ei locuință. Sunt cincisprezece ani de când a trecut pragul în veșnicie, dar eu am aminitrile proaspete, calde, încălzite de lacrimi care ard obrazul, și o văd
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
desprindere a alunecărilor, dezvoltate preponderent pe roci moi; culturi de sălcioară în zone cu exces de umiditate; culturi de cătină albă, pe terenurile cu frământare puternică sau pe suprafețele de desprindere dezvoltate în substrat predominat argilomarnos. Pe cornișe se vor planta salcâm și cătină albă, pe ravene se va planta cătina albă (pe taluze), iar pe fundul taluzelor anin negru și salcie. Pentru suprafețe cu alunecări de teren întinse sunt indicate înierbările, realizate prin însămânțări (cu genul-specii de Cynosurus cristatus, Bromus
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
de sălcioară în zone cu exces de umiditate; culturi de cătină albă, pe terenurile cu frământare puternică sau pe suprafețele de desprindere dezvoltate în substrat predominat argilomarnos. Pe cornișe se vor planta salcâm și cătină albă, pe ravene se va planta cătina albă (pe taluze), iar pe fundul taluzelor anin negru și salcie. Pentru suprafețe cu alunecări de teren întinse sunt indicate înierbările, realizate prin însămânțări (cu genul-specii de Cynosurus cristatus, Bromus inermis, Dactilis glomerata, Onobrychis viciifolia și Medicago falcata) și
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
calitativă a nivelului de produse realizate și evoluția principalelor structuri sociale. Toți acești factori s-au condiționat și s-au stimulat reciproc. De pildă, acumulările de cunoștințe privind cultivarea cerealelor au condus la realizarea de unelte tot mai eficiente pentru plantat, pentru secerat, pentru treierat, pentru măcinat, pentru depozitat, pentru copt sau fiert. Realizarea de unelte tot mai eficiente a impus creșterea nivelului tehnologic (unelte din fier în locul celor din bronz, unelte cu forme mai complexe, mai ascuțite, mai durabile, mai
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
putea să dactilografieze fără să-i degere mâinile). Seara, în jurul orei 22:00, când biblioteca se închidea, ieșeam cu bunul meu amic Z. Ornea în curtea spațioasă din fața Academiei Române, dar adeseori, când să trecem în Calea Victoriei, un securist dintre mulții plantați pe stradă ne întorcea cu o voce răstită: „Tovarăși, intrați în curte și stați cu spatele“. La ora aceea se întorceau în trombă de la Comitetul Cen tral, unde osteniseră pentru fericirea poporului, „tovarășa“ și „tova ră șul“, fiecare într-o
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
n-are alt beteșug decît bătrînețea. Spre rușinea lui, cred că-i țăran! Al doilea are albeață la ambii ochi. L-am întîlnit și în alte puncte ale orașului. Locuiește pe strada Eliberării, în casa unui fost avocat socialist. E „plantat” ici-colo de o femeie mai tînără decît el cu vreo douăzeci de ani: soție, soră, nepoată, străină? Am văzut-o odată cum îl chinuia ținîndu-l la ușă, în ger și înjurîndu-l că nu cîștigase îndeajuns în ziua respectivă. I-am
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
mă plimb. Ajuns pe lizieră, observ că pădurea nu intră uniform în toamnă. Chiar frunzele aceluiași copac se îngălbenesc diferit. Unele-s deja arămii, altele-s încă verzi. Contemplu minute în șir, cu entuziasm, un stejar. Cîtă vigoare, ce rectitudine! Plantați recent, parcă pentru contrast, nu departe de el, văd cîțiva arbori firavi. Involuntar, îmi amintesc vorbele lui ștefan din piesa lui Delavrancea: „Pădure tînără...” Tabloul mă ajută să intuiesc mai profund decît oricînd dimensiunea evocatoare a textului marelui orator. * Imediat ce
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
fraze bombastice și sloganuri, care nu mai țin nici în fața cursanților școlii de Partid. Ne-a vorbit de „curaj”, de „adevăr”, de „competență”, determinîndu-mă să mă întreb care sînt articolele sale, în cei aproape zece ani de cînd a fost plantat redactor șef, cu asemenea atribute. „Să se simtă în materialele noastre suflul maselor, suflul realității”, a mai îndemnat el. Colegii de la gazetă se prefăceau că-l ascultă, dar fiecare își urmărea propriile gînduri. Cînd, în fine, totul s-a terminat
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
amplă respirație”, în speță roman. Ce să facă? Genul lui e „proza scurtă” sau chiar foarte scurtă, în care s-a perfecționat. Răspunsul meu a fost: „în nici un caz nu trebuie să vă schimbați genul!” L-am sfătuit apoi să „planteze” volumul și la alte edituri („Dacia”, „Facla”, de pildă), iar pentru a le influența hotărîrile să ia legătura cu unii dintre criticii și scriitorii-factori de decizie care „au organ” pentru o astfel de literatură (Ov.S. Crohmălniceanu, Mircea Opriță ș. a.). Ultima
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
pregătim pentru o asemenea zi, ca să nu cădem dintr-o prostire în alta. Aproape de capătul dinspre parc al străzii Războieni e casa lui Grigore V. Coban, în care am fost de cîteva ori pe cînd el trăia. În jurul ei, probabil plantați de mîinile sale, sînt opt brazi și doi tei, iar în grădină e un alun cu cea mai groasă și mai înaltă tufă din cîte am văzut. De aceasta e legată o mică poveste, de care-mi amintesc, contrariat, ori
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
Cu tot dragul, Prof. V.G. Popa P.S. Mi-am adus aminte de ceva. Prin 1949-50, Labiș a prezentat la cenaclul literar din Fălticeni o poezie În care era vorba de o acțiune a utemiștilor de la liceul „Nicu Gane”. Fuseseră la plantat puieți pe coastele prăpăstioase ale Spătăreștilor. A fost și Labiș și apoi și-a pus În versuri de factură quasi folclorică, după cât Îmi aduc aminte, entuziasmul lui frumos. Poezia după ce a fost citită la Cenaclu a fost publicată În Zori
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
și năvălesc În casă. Câțiva dintre huligani o imobilizează pe Teea Iancu, o lovesc cu picioarele, cu pumnii, cu obiecte dure, alții smulg firul telefonului (ca să reteze orice apel la ajutor), alții deschid larg ușa (ca să năvălească forțele huliganice acolite, plantate În pragul apartamentului), alții, sub balcon, aprind un foc. Un câine și o pisică sunt capturați și aruncați În flăcări. Sunt aruncate În flăcări și o serie de obiecte (Îmbrăcăminte etc.) ale victimei. În timp ce victima este mai departe lovită, alți
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
sisteme de tortură, pentru cei condamnați și atâta deviere de la condiția umană pentru cei care erau puși să-i supravegheze, făcându-i din oameni, monștri. Totul părea o construcție a unei lumi supraumane, diabolice, făcută de însuși Satana, care îți planta în suflet întrebarea exprimată plastic de unul din cei ce au străbătut acest infern, Aurel Vișovan. O, Doamne, unde ești? Și astfel ajunge la concluzia că Dumnezeu nu vrea sau nu poate să ne ajute. Scrisoare în gând PITEȘTI Opriți
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
Poate că nu, am zis eu aruncând o privire prin încăpere. Dar l-au luat pe bunicul tău și el era mai prețios decât orice altceva pe lume. Din cauza asta, n-am cum să mai aflu acum ce mi-a plantat el în cap. Nu mai pot face nimic. Stai liniștit, zise fata cea durdulie. N-au pus ei mâna pe bunicul. Există aici o ieșire secretă. A întins-o pe-acolo, folosind dispozitivul de ținere la distanță a Întunegrilor. Ca
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
peisajul din jurul nostru. Nici unul din noi n-a scos o vorbă. Nu pentru că nu aveam ce ne spune, ci pentru că nu simțeam nevoia să zicem ceva. Am văzut petice de zăpadă înghețată, păsărele cu fructe roșii în ciocuri, porțiuni întinse plantate cu legume de iarnă, câteva copci în râu, coama dealului acoperită de zăpadă. Sufletul îmi era plin de frumusețea peisajului și îmi venea să-l absorb cu fiecare părticică din trupul meu. Până și cerul înnorat părea mult mai prietenos
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
vedea cu ce anume. — Când am timp, mai defrișez câte puțin teren. Îmi place să fac lucrurile cu mâna mea, deși nu reușesc prea multe, fiind singur. Trebuie să ocolesc copacii mari și să lucrez petece mai puțin dificile. Primăvara plantez zarzavaturi. Ați venit să vedeți ce se întâmplă pe-aici? Cam așa ceva, am zis. — În primul rând, aici nu locuiește nici un orășean. Nimeni nu intră în pădure, cu excepția celui care mă aprovizionează o dată pe săptămână cu mâncare și lucrurile strict
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
și persoane care locuiesc în pădure? întrebă bibliotecara. A rămas puțin pe gânduri și pe urmă a dat din cap de câteva ori. — Știu că mai sunt câțiva, dar ei trăiesc mult mai departe de aici. Scot cărbuni, curăță pădurea, plantează terenul defrișat... Eu n-am văzut decât foarte puțini și n-am prea vorbit cu ei. Nu mă agreează. Cred că sunt totuși destul de mulți, dar ei locuiesc în inima pădurii, eu la intrarea în pădure... Eu nu merg mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
din pădure, zise el. Le usuc toată vara și iarna le folosesc. Sunt foarte sănătoase și mă mai încălzesc și eu cu ceaiul cald. — E foarte bun, zise ea. Avea un miros plăcut și era puțin dulceag. — Cum se numește planta? am întrebat. — Nu-i știu numele. Crește în pădure, miroase bine, așa că-mi fac ceai din ea. Are tulpina verde, nu e prea înaltă și înflorește prin iulie. Îi culeg frunzele când sunt încă fragede și le pun la uscat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
2001). A fost numit Cavaler al Meritului Republicii Italiene (1978) și Comandor al Meritului Republicii Polone (1999). Nuvelistica și reportajul literar reprezintă în scrierile lui G. două direcții relativ distincte, cu toate că o serie de caracteristici le sunt comune (caracterologia convențională, plantată pe corpul unei anecdotici colorate sumar, perspectivarea etică în funcție de dezideratele ideologice ale momentului). Oricum, cert e că notorietatea autorului derivă din reportaje. Reporterul a cutreierat planeta și pe baza acestei ocupații de observator activ și mobil a produs nenumărate relatări
GRIGORESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287357_a_288686]
-
în societate, poate fi considerat ca marele precursor al „umaniștilor” de mai târziu. În medicină, joncțiunea greco-romană a fost magistral realizată de Galen, cel care s-a format la școlile medicale hipocratice și alexandrine, luând întreaga experiență pentru a o planta în fertilul sol al Romei începutului de mileniu (129-199 d.Ch.), în timpul domniei „împăratului filosof” al cărui medic personal a fost. La Roma a practicat o vreme medicina și Aretaeus. Totuși, prima versiune latină a operelor lui Hipocrate a apărut la
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]
-
considera „un scrântit derbedeu olandez”. Și totuși, multe dintre experimentele sale, care vizau împăcarea dintre spirit (archaeus) și materie, erau ingenioase. A pus, de exemplu, 200 pounds de pământ uscat într-un vas de ceramică, l-a udat și a plantat în el o salcie cântărind 5 pounds. A adăugat zilnic apă timp de 5 ani, după care salcia a cântărit 169 pounds, în timp ce pământul a pierdut o cantitate neglijabilă. De aici a tras concluzia că plantele sunt compuse numai din
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]
-
acesta. în țara noastră, defrișările masive au sporit riscul, frecvența și gravitatea inundațiilor. în urmă cu doi ani însă, un program a fost inițiat cu sprijinul unor televiziuni 2 și a unor organizații internaționale, prin care zone întinse au fost plantate cu puieți de copaci care vor acoperi în viitor coastele dealurilor defrișate. Nu este vorba însă doar de acțiunea cu efect benefic în timp, de faptul că s-a învățat din evenimentul traumatic cauzat de inundații, ci și de faptul
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
de apă erau separate de diguri mai mici, iar caraliul mergea pe digul ăla care despărțea parcelele și cu o prăjină pur și simplu îți crăpa spatele dacă încercai să te ridici, pentru că nu puteai sta toată ziua aplecat să plantezi orez. Cine cunoaște aceste aspecte? Eu nu cred și nu pot să cred că ordinele de sus erau așa. Se dădeau, de bună seamă, ordine care aveau duritatea lor dar ordinele care se primeau erau înzecite. Nu i-am înțeles
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]