31,059 matches
-
genealogic al creatorilor de geniu din cultura universală ("La Creatique ou la novatique"). în 1951 obținuse un premiu la Cannes pentru un film realizat cu Barrault, Cendrars, Cocteau ș.a., iar în 1976 i se organizează o expoziție cu lucrările sale plastice. O bibliografie impresionantă însoțește viața acestui neliniștit artist, despre care a scris la noi, mai atent, Florin Manolescu, iar Georges Astalos l-a inclus în antologia Heritage lyrique (Ed. Societății Române de Radiodifuziune, 2002). Este ușor a spune că Isou
Isidore Isou (1925-2007) by Boris Marian () [Corola-journal/Journalistic/9344_a_10669]
-
și derivatele lor legitime. Pe fonduri în general negre sau gri, perfect neutre și ușor exasperante - în ultimă instanță, o ipostază geometrică a neantului -, înfloresc orbitor tonurile crude ale cîte unui roșu, galben citron sau albastru. Cursul introductiv în limbajul plastic ar fi tentat să ne avertizeze că ne găsim la lecția despre contraste - de cantitate, de complementaritate ș.a.m.d. -, la cea despre compoziție și culoare ori chiar la aceea despre linia statică, linia activă și linia dimanică, dar gravitatea
Despre Arta concretă (o rememorare) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9366_a_10691]
-
burgheze interbelice, beneficiaseră de o instrucție temeinică (inclusiv de stagii în instituții de învățământ occidentale), călătoriseră prin Europa, știau limbi străine, își rafinaseră gustul estetic fiind la curent cu cele mai valoroase produse literare, lucrări simfonice sau capodopere ale artelor plastice. Nu deranjau pe nimeni, viața lor părea fixată definitiv pe niște fundamente ale normalității, sensibilității și bunului gust, într-o armonie familială pe cât de solidă, pe atât de predictibilă. Au întâmpinat cu entuziasm sfârșitul războiului, convinși că lumea va reveni
Comunismul, așa cum a fost by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9393_a_10718]
-
și, pînă la un anumit punct, o cale de acces către substanța unui proiect și către unul dintre nivelurile de interpretare a lucrărilor. Pentru că Gheorghe Marcu, spre deosebire de colegii săi de generație și de colegii săi în general, urmărește, în afara discursului plastic propriu-zis, și o anume ordine conceptuală care în mod imperativ cere o desfășurare epică. Și titlul expoziției este, în acest caz, tocmai sinteza severă a unei fabulații ideatice mereu prezente în vecinătatea formelor. De fapt, întreaga expunere nici nu era
Gheorghe Marcu, sau despre tehnici, forme și idei by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9411_a_10736]
-
coexistă, aproape demonstrativ, cu cele prin eliminare, iar formele parietale, derivate direct din civilizația reliefului sînt simultane cu cele tridimensionale, adică deplin autonome în spațiu. Aceste niveluri ale proiectului lansat de Gheorghe Marcu se referă strict la natura formală și plastică a lucrărilor, la problemele nemijlocite ale construcției și ale reprezentării. Însă dincolo de planul tehnic și de cel formal, sculptorul țintește unul mult mai larg, în care ideile narative sînt prelungite într-o evidentă perspectivă spirituală. Așa cum la nivelul ei perceptibil
Gheorghe Marcu, sau despre tehnici, forme și idei by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9411_a_10736]
-
spirituală. Așa cum la nivelul ei perceptibil expoziția poate fi socotită o demonstrație privind succesiunea și simultaneitatea formelor și a tehnicilor, în substrat ea este o încercare de a ordona sugestii de natură existențială și morală. într-o definiție sumară, propunerea plastică a lui Marcu este un eseu despre animalitate și spirit, despre forțele htonice și tentativa ieșirii din captivitatea materiei, despre puterea instinctului și despre mîntuirea prin ordinea rațiunii. Imaginea cîinelui, a animalității în sens larg, introduce ideea terestrului, a irepresibilelor
Gheorghe Marcu, sau despre tehnici, forme și idei by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9411_a_10736]
-
Motivul era simplu: peștele nu putea fi transportat, din cauza lipsei drumurilor și a mijloacelor de transport adecvate, „astăzi, ca și acum o mie de ani”. Scriitorul comentează pe scurt: „Asta era: țară bogată, prost alcătuită și rău guvernată”. Sau, mai plastic, se poate face apel la vorba populară: Bună țară, rea tocmeală Hât-o-n cur de rânduială! Așadar, resursele naturale, fie ele și bogate, nu sunt suficiente. (Voi reveni ulterior la această idee: una dintre cele mai importante caracteristici ale aranjamentelor instituționale
Aranjamente instituţionale alternative de guvernare a bunurilor comune. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1759]
-
transport de greutăți 1. Mers ghemuit cu susținerea unei mingi medicinale pe cap, până la un punct fix, ocolire, întoarcere în alergare cu mingea în brațe, predarea ei la următorul care continuă acțiunea. 2. Mers fandat cu menținerea unor mingi de plastic pe fiecare palmă, brațele întinse lateral, ocolirea punctului fix, alergare înapoi cu mingea sub brațe, predarea lor la următorul care continuă acțiunea. 3. Patru grupe așezate câte două față în față, în fiecare grupă fiind grupați câte patru. Primii patru
JOCUL SPORTIV – MIJLOC DE RELAXARE ŞI FORTIFICARE by MOCANU ALINA () [Corola-publishinghouse/Administrative/1301_a_2051]
-
Caraș Severin învățătorul George Catană(1865-1944)este de remarcat, acesta slujind în acea perioadă școala cu multă pricepere. Pictorii Nicolae Popescu(1835-1877)și Ion Zaicu(1868-1914), dar și sculptorul Alexandru Liuba(1875-1906) au lucrări care au intrat în patrimoniul artei plastice românești. Dintre cunoscuții satului Pojejena, în anul 1918 erau notarul Antoniu Kiss și învățătorul Maxim Moldovan. Un personaj important al orașului Moldova Nouă a fost Alexandru Moisi, un învățător ce a scris Monografia Clisurii. El însuși spunea: ,,Îmi Țin de
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
turcoaicelor. Nunta- Cortegiul de nuntă este unul poetic: mirii, nașul, nașa, cumnatul , nuntașii etc.Ceremonia căsătoriei se realizează într-un loc special amenajat, de către preot. Simbolic se servește masa, se cinstesc, după care cel desemnat anunță darurile. Exprimate în cuvinte plastice, ele arată cam ce le-ar fi de trebuință tinerilor însurăței[ ex. Nașii dăruiesc tinerilor 100 gălbiori și un ghem cu ață, făcându-se aluzie la faptul că mireasa nu fusese castă sau ca dar o funie de cânepă pentru
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
Omenie Nu toate ființele cu chip de om poartă omenia în suflet. Pețitori La codana frumoasă și bogată dau năvală pețitorii chiar dacă are poalele și mintea la fel de scurte. Kitsch Amatorismul în creația literară este asemănător cu kitsch-ul în arta plastică. Atenție! Nu-ți clădi statuie de mare scriitor pe baza propriilor păreri și a laudelor amabile. Scriitori Mari scriitori nu sunt neapărat cei ce scriu multe cărți, ci cei ce creează opere nemuritoare, chiar dacă acestea sunt puține. A scrie Cel
Gânduri diamantine - Aforisme, cugetări, gânduri by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1185_a_2204]
-
Pavel Șușară I. Tradiționalism/noile medii După 1990, vocabularul activ al artelor plastice românești s-a îmbogățit, cu o extremă rapiditate, pe două dintre căile bine cunoscute de către lingviști: pe de o parte, prin reactivarea unor forme lexicale aparent caduce, iar, pe de altă parte, printr-o adevărată invazie neologistică. În prima categorie
Mic dicționar socio-artistic by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9435_a_10760]
-
simbolic, a jocului cu focul, adică a relației nefirești cu forțele combustive. Nașterea, dacă nu cumva avortul, marilor combinate siderurgice a dezvoltat o artă specifică a metalului, despre care nu se putea vorbi, pînă în acel moment, în cîmpul artelor plastice românești. Așa cum industria oțelului a scos copiii de țărani fără pămînt din satele lor colectivizate și i-a calificat ca oțelari, forjori, strungari etc., tot așa oțelul a scos sculptorii din materialele lor tradiționale, lemnul, piatra, lutul, gipsul și bronzul
Mic dicționar socio-artistic by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9435_a_10760]
-
în cazurile cele mai optimiste, artistul decorativ, fie el metalist, ceramist, textilist sau sticlar, s-a refugiat în universul seducător al materialelor și al tehnicilor, încercînd să extragă de aici, din inepuizabilul său cîmp de virtualități, direcțiile mari ale gîndirii plastice și formele artistice propriu-zise. în celelalte cazuri, mai puțin fericite ori, Doamne ferește, chiar mai rău, el a făcut tentative disperate fie de a mima gratuit obiectul utilitar, pe care l-a conservat formal, dar l-a deposedat de funcție, fie
Mic dicționar socio-artistic by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9435_a_10760]
-
Pavel Șușară Deși experiențele modernității și, în particular, avangardele începutului de secol au dovedit cu prisosință că artistul plastic poate fi un teoretician și un estetician la fel de abil pe cît este de îndemînatic în practica propriu-zisă, inerțiile noastre mentale nu ne-au eliberat încă de prejudecăți segregaționiste. Așa cum scriitorul este încă plasat, conform acestei scheme, din punct de vedere
Bata Marianov, între materie și cuvînt by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9458_a_10783]
-
în practica propriu-zisă, inerțiile noastre mentale nu ne-au eliberat încă de prejudecăți segregaționiste. Așa cum scriitorul este încă plasat, conform acestei scheme, din punct de vedere al abilităților manuale și al acțiunilor practice, într-un adevărat spațiu al infirmității, artistul plastic - și sculptorul cu precădere - continuă să rămînă, pentru multă lume, o forță primordială, un agent fecundator al materiei amorfe, un zeu htonic și un mag al tactilității, însă unul care nu a reușit să se ridice complet pînă la înălțimea
Bata Marianov, între materie și cuvînt by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9458_a_10783]
-
de acțiune și o conștiință practică foarte dinamică, în mod subit calitatea inspirației lui este privită cu mefiență, iar vigoarea estetică a textului devine și ea suspectă. Sub incidența aceleiași vigilențe intră, conform unui mecanism similar al percepției, și artistul plastic care îndrăznește să facă dovada accesului la vorbirea articulată. Retorica sa, încercarea de a-și exterioriza narativ ideile, curajul de a formula opinii și de a lansa ori dezbate concepte devin, prin însuși faptul că a fost perturbată comoditatea așteptării
Bata Marianov, între materie și cuvînt by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9458_a_10783]
-
lansa ori dezbate concepte devin, prin însuși faptul că a fost perturbată comoditatea așteptării, surse de netăgăduit pentru grave suspiciuni. Dacă scriitorul este bănuit că prin prezența în imediat și prin acțiune își automutilează forța imaginației și profunzimea gîndirii, artistului plastic i se presimte eșecul neîntîrziat dacă-și mărturisește fluent programul și opțiunile, dacă își formulează teoretic peoiecte, dacă, altfel spus, iese obraznic și coerent din captivitatea misterioasă a materiei și din ceremonialul taciturn (și exclusiv) al manualității. Din fericire, însă
Bata Marianov, între materie și cuvînt by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9458_a_10783]
-
1910-1945. Zece artiști cu o impetuoasă putere de a povesti din prima jumătate a secolului al nouăsprezecelea expun tablouri cu teme diferite - istorii care se întind de la povestiri personale colorate până la dezbateri politice la zi sau pure fantezii ale creației plastice. Ar fi interesant de știut cum percepe fiecare vizitator aceste istorii în timpul nostru, de ce unii stau mai mult în fața tablourilor în care trecutul parcă ar rezona cu prezentul. Cel mai des întâlnim imagini din călătoriile artiștilor, noutăți în spiritul acelui
Corespondență din Stockholm - Istoria captivă în tablouri by Gabriela Melinescu () [Corola-journal/Journalistic/9461_a_10786]
-
prefigurat în ea. în primul rând pentru problema exilului, o temă bine "povestită" de pictorița Tora Vega Holström, prietena bună a poetului Rainer Maria Rilke cu care a corespondat de-a lungul multor ani. Rilke a fost interesat de arta plastică și fusese secretarul lui August Rodin despre care a scris o carte. Unul din poemele cele mai cunoscute ale lui Rilke din acel timp era Pantera, inspirat de vederea unei pantere care se învârtea febril în cerc, într-o cușcă
Corespondență din Stockholm - Istoria captivă în tablouri by Gabriela Melinescu () [Corola-journal/Journalistic/9461_a_10786]
-
tragediei). Prozatorul nostru are de la Flaubert personajul idealist cu aversiune față de mediocritatea provincială, viciul sentimentului erotic insațiabil, pus în ecuația unui bovarism fără frivolitate, nedus până la capătul unui eșec total. De la Proust preia minuțiozitatea analizei psihologice, organizată într-o compoziție plastică a peisajului sufletesc și într-o alternanță muzicală a reverberațiilor trecut-prezent. Fraze ample, cu întortochieri proustiene, transcriu variabilitatea, meandrele, aluviunile și complicațiile fluxului afectiv. Într-o proporție perfect simetrică, romanul urmărește în primele cincisprezece capitole cristalizarea dragostei, pentru ca în a
O iubire de altădată by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9449_a_10774]
-
din iubire un sentiment pur artistic, sustras din tentaculele socialității realiste. Modul de a se cunoaște al viitorilor îndrăgostiți, prin întâlnirea privirilor în oglindă (din finalul primului capitol), pune dragostea sub semnul unui impresionism reflexiv cultivat și al unui estetism plastic lunecând imperceptibil de la rafinamentul culorilor spre subtilitățile unor subînțelesuri ce solicită un cititor pregătit să descifreze și să guste combinațiile de tonuri și semitonuri, ambiguitățile și previziunile. Doamna Iliescu, mama lui Matei, vine cu fiul, la puțină vreme după moartea
O iubire de altădată by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9449_a_10774]
-
de culori grele (negrul, vișiniul). Imaginea va reveni de mai multe ori de-a lungul romanului, căci ea este semnul originar sub care se desfășoară povestea de dragoste. Reverberațiile ei produc un simfonism al amintirii, cu leitmotive muzicale și dezvoltări plastice. Același "tablou" îl vom avea după multe pagini, în capitolul XIII, privit de astă dată din perspectiva Dorei: "Peste foarte puțin timp surpriza o opri în loc, în fața comodei de marmură cenușie, în mână cu fotografia tatălui lui Jean Albu, întâlnind
O iubire de altădată by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9449_a_10774]
-
nu poate fi savurat fără aceste compoziții de forme, culori și intensități, fără reverberațiile de sentimente, fără relieful nuanțelor. Dora este imaginată de Matei în "vastul album al aerului" (p. 104). Satisfacția estetică vine din această tehnică alternativ muzicală și plastică. Reverberațiile dragostei se multiplică în natură și în trecut. Matei își vede iubita, ca o fantasmă, proiectată în spațiul său intim sau în peisajul pe care îl străbate singur (p. 80). Chiar și trecutul său se transformă. Marta, prima iubită
O iubire de altădată by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9449_a_10774]
-
măsură importantă la ținuta ei monumentală" (în articolul său Un realism fundamental). Compoziția savant studiată trebuie să dea un "realism sculptural". Natura acesteia - după cum rezultă din jurnalele de creație ale scriitorului - este deopotrivă muzicală (simfonismul - "motiv muzical infinit proliferant") și plastică edificiu de imagini, țesătură de corespondențe și armonie a nuanțelor complementare. A crea distanțe între imagini, a da acestora volume și relief înseamnă a găsi arhitectura care să rețină mișcarea. Un concurs de proprietăți muzicale, plastice și arhitectonice realizează compoziția
O iubire de altădată by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9449_a_10774]