4,516 matches
-
redusă maxilară și mandibulară neprotezată; Carii simple 3.7, 4.8; Sindrom depresiv reacțional; Strabism divergent ochi drept”. Diagnosticul pozitiv al afecțiunii de bază este susținut prin următoarele argumente clinice și imagistice: 1) sediul, forma, consistența, creșterea lentă a tumorii pledează pentru o tumoră benignă de parotidă; 2) statisticile indică pentru adenomul pleomorf o frecvență crescută între tumorile benigne parotidiene; 3) absența adenopatiei locoregionale de însoțire; 4) absența paraliziei de nerv facial de partea tumorală (prezența sa ar fi fost un
Chirurgie oro-maxilo-facială: prezentări de cazuri clinice. In: CHIRURGIE OROMAXILOFACIALĂ PREZENTĂRI DE CAZURI CLINICE by VIOLETA TRANDAFIR, DANIELA TRANDAFIR () [Corola-publishinghouse/Science/730_a_1027]
-
și modele de proiecte de tehnologie didactică pentru lecții de formare de priceperi și deprinderi, respectiv de evaluare. În elaborarea lucrării am încercat să valorific experiența practică dobândită în urma aplicării la Liceul Teoretic “Miron Costin” Iași a opționalului pentru care pledez. Impactul pe care acesta l-a avut asupra elevilor mei și nu numai, rezultatele notabile la care am ajuns în finalul derulării programelor, finalizarea acestora cu expoziții la nivelul școlii, colaborarea cu Palatul Copiilor, toate aceste aspecte au constituit elemente
?ABILIT??ILE PRACTICE by LOREDANA ?AR? () [Corola-publishinghouse/Science/83165_a_84490]
-
antropologia vizuală Așa cum afirmă cei doi antropologi, noțiunea de ,,film etnografic" este una complexă și chiar histrionică în cuprinderea ei. Conține ,,filme ale exploratorilor, ale călătorilor, ale cineaștilor independenți, ale reporterilor de televiziune"14. Dincolo de aceste realități, cei doi autori pledează argumentat pentru filmul antropologic realizat de profesioniști și, prin urmare, pentru predarea antropologiei vizuale în universități - inclusiv în cele românești, aș adăuga eu. De ce? Pentru că nu poți surprinde prin scriitura clasică subtilitățile unui anumit ritual, de exemplu. În Africa, mai
Prefață. In: Antropologia () [Corola-publishinghouse/Science/84985_a_85770]
-
ale creștinismului ortodox românesc. Esențială este măsura în care ele își asumă, tainic și profund, Sfânta Tradiție și, în mod special, raportarea la cele două arhetipuri ale feminității creștine dintotdeauna: Eva și Sfânta Fecioară Maria. Felicia Cordoneanu rezolvă elegant dilema, pledând pentru evitarea judecăților maniheiste, simpliste, bazate pe certitudini și opțiuni binare. Autoarea cărții pune în evidență - cu deplină îndreptățire - libertatea femeii de a alege, de a-și asuma (sau nu) un rol și un statut social, cu toate consecințele ce
Prefață. In: Condiția socială a femeii în ortodoxia românească actuală [Corola-publishinghouse/Science/84987_a_85772]
-
Radu Gyr și alți poeți ai închisorilor au făcut compromisuri, adevărul și frumusețea versurilor rămân să înfrunte veacurile care pun la încercare esența și adevărul credinței. Nichifor Crainic s-a situat la extrema dreaptă, fiind adeptul tendințelor naționalist religioase și pledând pentru o Românie care trebuia să rămână credincioasă moștenirii spirituale creștin-ortodoxe. Ioan Ianolide îl consideră pe Nichifor Crainic „cel mai mare poet creștin român și unul dintre cei mai mari poeți creștini ai lumii.”<ref id”=”20>Ianolide, Ioan op. cit
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
femeia cu un singur atribut, feminitatea, nu-l interesează. Dacă Viky se prezintă tot timpul ca fiind draguță, Ioana apare pe rând urâtă și frumoasă. Ioana e un personaj construit într-o logică binară, respectând tezele pentru care teoreticianul Holban pleda, și anume cele ale seriilor de contraziceri simultane. Fizonomia e prezentată într-un mod extremist, fără să existe termen de mijloc. Când se supără Ioana “devine slabă de tot, capătă riduri pe față, vânăt împrejurul ochilor, pistrui mulți iar mișcările
Adev?r ?i mistificare ?n proza lui Anton Holban by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84074_a_85399]
-
și sistematic în contraste prefigurează deruta tragică a multor generații ce-i vor urma, refuzul de a accepta reguli sociale imuabile, constrîngeri împotriva firii. În toate domeniile abordate, a luat o poziție cu adevărat novatoare. În plin secol XVIII, el pledează pentru respectarea drepturilor fiecărui om, afirmă că educația trebuie să fie blîndă, glorifică fidelitatea conjugală fondată pe dragoste, proclamă că suveranitatea este unică și indivizibilă, proslăvește respectul naturii. Viziunile sale asupra istoriei, asupra moralei, dreptului și naturii fac din el
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
a vieții psihice, o disciplină naturală și umană). După Rousseau, educația are un scop multiplu: să formeze un om sănătos și activ, dotat cu o cultură solidă, legată de viață, cu sentimente morale și pregătit să practice o meserie. El pledează pentru arta de a gîndi și a simți, adică pentru cultivarea personalității în deplină și adevărată libertate, în acord cu elanurile si aspirațiile proprii, cu darurile rațiunii și sensibilității. Acestea sînt și astăzi finalitățile nivelurilor de învățămînt și obiectivele ciclurilor
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
să-i îndrepți prin lovituri. El dorea ca elevii să nu mai fie supuși disciplinei barbare, care era caracteristică timpului. Huizinga afirma că omenirea civilizată ar avea motive să cinstească numele lui Erasmus fie și numai pentru proclamarea blîndeții. Montaigne pleda și el pentru o astfel de educație. După părerea lui, bătaia nu făcea altceva decît să cultive ura copiilor împotriva științei. Pentru menținerea disciplinei, Comenius recomanda profesorului să urmeze exemplul naturii: "soarele dă lucrurilor în creștere totdeauna lumină și căldură
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
număr sînt de aici jos pînă la ceruri"58. Neglijarea individualității elevului făcea ca munca educativă să rămînă adesea fără rezultate. Comenius este considerat ca fiind primul mare pedagog care își exprimă în mod direct încrederea în copil și care pledează pentru o muncă educativă sistematică, potrivit particularităților lui individuale și de vîrstă. Îndrumarea sistematică a preocupărilor și a activității copiilor trebuie făcută de educator luînd în considerare vîrsta acestora. Nerespectarea particularităților de vîrstă ale copiilor anulează complet eficiența influenței educative
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
sărac ajunge la maturitate fără ajutorul nostru" nu trebuie luată ad literam, ci în sensul că, pentru a fi scutit de influențele rele ale societății, nu este necesară izolarea lui, deoarece el este aproape de natură. Aceasta nu înseamnă că Rousseau pledează pentru privarea omului sărac de o educație sistematică. Dimpotrivă, se arată și prevenitor pe alocuri, în această privință. De pildă, sfătuiește omul bogat să dea fiului său o meserie, manuală în primul rînd, care să-l apropie mai mult de
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
în dorința vie de a cultiva mințile elevilor, sînt indiferenți față de trupurile lor, nu-și amintesc că succesul în lume depinde mai mult de energie decît de informație"243. Teoria pedagogului englez despre educație cuprinde multe idei pozitive: el a pledat pentru un învățămînt legat de viață, de nevoile omului, împotrivindu-se instrucției bazate pe memorarea unor texte din cărți; a propus ca procesul instructiv să pornească de la educația simțurilor, ridicîndu-se apoi spre operațiuni din ce în ce mai abstracte. 5.6. India Animat de
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
cele mai multe cazuri așteaptă un răspuns ferm în dorința lor de a lupta cu boala, marea majoritate a pacienților cu tumori cerebrale primare își leagă speranța de prezența unei tumori cu caracter benign. De aceea, chiar și când toate circumstanțele clinico-imagistice pledează pentru caracterul malign, opinia noastră este să formulăm un răspuns care să nu distrugă speranțele: „certitudinea o vom avea doar după rezultatul histopatologic”. „Operația este singura soluție terapeutică?” Această întrebare trebuie să și-o pună și medicul specialist și mai
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
constitui un criteriu de cert de malignitate [9]. Prezentarea clinică nu este diferită față de papilomul cu aceeași localizare, semnele clinice dominante fiind cele de hipertensiune intracraniană. Imagistic nu se poate face o diferențiere clară de papilom, pentru suspiciunea de carcinom pledând inomogenitatea contrastării, prezența chistelor, edemul și invazia parenchimatoasă mai accentuată (fig. 4.64). Tratamentul acestor tumori este multimodal. Și în acest caz chirurgia cu caracter de radicalitate este opțiunea principală, îmbunătățind semnificativ supraviețuirea [10]. Chimioterapia adjuvantă utilizând regimul cu ifosfamide
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
secundare la nivel spinal sau ventricular [4]. O altă abordare considerată multă vreme o „dogmă” în neurochirurgie și la care s-a renunțat este doza -„test” de radiații: pentru o tumoră de regiune pineală cu toate caracteristicile imagistice și clinice pledând in favoarea unui germinom se aplica o doză de radiații de 5 Gy, urmărindu-se evoluția tumorii. Dacă aceasta scădea în dimensiuni era clar ca avem de-a face cu un germinom și radioterapia era în continuare aplicată, dacă nu
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
cel mai puțin previzibil, cu valențe estetice de necontestat. După el va urma, în mod logic, Jurnalul fericirii al lui N. Steinhardt. Fiindcă depune mărturie despre același lot de deținuți și vine după aceeași exersare a inteligenței. El nu va pleda însă pentru minte ci pentru inimă (dar nu și pentru iertarea creștinească, a tuturor vinovaților, așa cum ar putea să pară). După mărturiile despre lotul Noica vor veni, probabil, cele despre lotul Pătrășcanu, datorate lui Bellu Zilber, care a fost ales
Crimă și moralitate. Eseuri și publicistică by Ileana Mălăncioiu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1914_a_3239]
-
drept care presupune premisa de nevinovăție, iar cei judecați acum sunt minerii și nu domnul Petre Roman, asupra căruia presa se îndreaptă cu mai multă simpatie decât oricând, voi participa și eu la acest proces public, ca martor al apărării. Voi pleda deci pentru ideea că minerii din Valea Jiului - care nu se aflau pentru prima oară în fața acestui frumos palat - au venit la domnul prim-ministru pentru că nu a putut să meargă domnul prim-ministru la ei, deși le era profund îndatorat
Crimă și moralitate. Eseuri și publicistică by Ileana Mălăncioiu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1914_a_3239]
-
avut aceeași motivație cu ale noastre. Fiindcă eu sunt convinsă că răul vine mai din adânc și că el ne privește pe toți. Că într-o justiție în care cineva poate să fie mai presus decât legea, limba în care pledezi cauza nu mai este atât de importantă. Spun asta cu mare tristețe că procentul celor care am votat împotriva dublei înșelătorii este, de fapt, infim în raport cu al celor care au votat împotrivă. Și că deci nu ne putem face iluzia
Crimă și moralitate. Eseuri și publicistică by Ileana Mălăncioiu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1914_a_3239]
-
în afara moralității, în măsura în care aceasta este reflectată în lege, iar legea este aplicată corect. Pe când acolo unde nu există reflexivitate, nici pedeapsă pe măsura crimei, nimic nu poate să restabilească echilibrul pierdut. De aceea eu cred că, în ciuda oricăror aparențe, a pleda pentru iertarea pură și simplă a celui care nu ajunge nici la autopedeapsa presupusă de morala reflexivă, nici la pedeapsa prevăzută pentru fapta comisă, în ultimă instanță, înseamnă a pleda împotriva oricărei moralități. Atât faptul că a existat un Nikolski
Crimă și moralitate. Eseuri și publicistică by Ileana Mălăncioiu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1914_a_3239]
-
pierdut. De aceea eu cred că, în ciuda oricăror aparențe, a pleda pentru iertarea pură și simplă a celui care nu ajunge nici la autopedeapsa presupusă de morala reflexivă, nici la pedeapsa prevăzută pentru fapta comisă, în ultimă instanță, înseamnă a pleda împotriva oricărei moralități. Atât faptul că a existat un Nikolski care nu și-a putut asuma vina legată de crima organizată sub patronajul său, ajungând să moară de moarte bună (dacă nu cumva nu știm noi adevărul și a trebuit
Crimă și moralitate. Eseuri și publicistică by Ileana Mălăncioiu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1914_a_3239]
-
să lucreze într-o mină, după ce a fost dat afară din slujbă, pentru că nu și-a cedat de bunăvoie pământul. S-a ajuns astfel la ce a însemnat pentru țară deposedarea cu forța a țăranilor de pământul lor și am pledat pentru restituirea acestuia. Nu am ocolit nici rolul nefast pe care l-a jucat Răzvan Theodorescu, întrerupând transmisia după ce a anunțat că ar fi avut loc o acțiune legionară și manifestanții ar fi intrat cu forța în sediul televiziunii. Acel
Crimă și moralitate. Eseuri și publicistică by Ileana Mălăncioiu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1914_a_3239]
-
fi fost chiar așa cum se crede acum că era. Atunci a intervenit prietenul ei, arhitectul: „Nina, dacă mai spui una ca asta, cu mâinile mele te strâng de gât!”. „Nu, am zis eu râzând, fiindcă nu se va ști că pleda în favoarea lui Hitler și se va spune că trei antisemiți au omorât o evreicăă” O clipă, am crezut că va sări ca arsă, dar brusc s-a calmat și ne-a explicat că a vrut să ne încerce. Această replică
Crimă și moralitate. Eseuri și publicistică by Ileana Mălăncioiu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1914_a_3239]
-
teritoriile etnogenezei poporului român Într-un context istoric care să le confere o dimensiune justă În planul evoluției civilizației. Capacitatea lui de a realiza legături și interconexiuni originale și Îndrăznețe, ca și suplețea gândirii sale istorice, l-au determinat să pledeze pentru valorile civilizației orientale, pentru rolul lor În istoria europeană, dar mai ales să evidențieze punți de legătură cu viața Europei occidentale Încă de la Începutul existenței statelor moderne românești. Gh.I.Brătianu considera că pentru a se scrie o astfel de
GHEORGHE I. BRĂTIANU, PATRONUL ŞCOLII MELE by Aglaia C. Buduroi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1188_a_1874]
-
inclusiv ideile referitoare la acele aspecte ale monedei care nu sunt tratate în mod obișnuit de economiști, iar apoi propune unele considerațiuni proprii prin care reconsideră unele tabuuri. În fața cititorului, care încearcă să asimileze toată această materie - foarte abundentă -, autorul pledează că toate ideile respective au ceva de oferit. Moneda este prea proteiformă pentru a reține o singură dimensiune. Autorul nu propune, de fapt, o perspectivă nouă, ci încearcă să ne clarifice multiplicând perspectivele din care poate fi tratată moneda. În
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
putem numi așa, a fost generată de maniera în care domnitorul s-a raportat la cei dornici să îl sprijine și după 24 ianuarie 1859, în vederea realizării întregului șir de reforme de care România avea mare nevoie. Ideea pentru care pledează autorul este una foarte simplă și o dezvoltă în prima parte a cărții, Conservatori și liberali la jumătatea secolului al XIX-lea: motivele actului de la 11 februarie 1866 trebuie căutate cu mult înainte de momentul alegerii lui Al. I. Cuza ca
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]