21,807 matches
-
im din timpul profan, cronologic ?i p?trundem Într-un timp sacru, deopotriv? primordial ?i recuperabil la infinit". Reg?sim de fapt În teoriile lui Mircea Eliade asupra mitului, parametrii gândirii eminesciene, a viziunii sale mitico-filozofice asupra universului, „puterea gândirii poetice", „Îndreptat? Întotdeauna spre mit": „Sensul ultim al crea? iei eminesciene este refacerea lumii misterioase, plin? de semnifică?îi, a miturilor". (Zoe D.-Bu?ulenga) Constituindu-se astfel În „originală re?ea de arhetipuri", topos-urile poetice eminesciene amintesc de semnifică
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
asupra universului, „puterea gândirii poetice", „Îndreptat? Întotdeauna spre mit": „Sensul ultim al crea? iei eminesciene este refacerea lumii misterioase, plin? de semnifică?îi, a miturilor". (Zoe D.-Bu?ulenga) Constituindu-se astfel În „originală re?ea de arhetipuri", topos-urile poetice eminesciene amintesc de semnifică?iile mitice ?i cosmogonice pe care le aveau, În vechea spiritualitate oriental?, acele vechi desene cu valoare sacr? ce Întruchipau ideea de „imago mundi", de „centru al lumii" numite „mandala". Mandala „este, iconografic, o imagine a
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
a lumii prezentând simbolic toate principiile cosmologice: centrul, cele patru puncte cardinale etc. ", având, În acela?i timp, „ virtu?i de arhetip, dar ?i cosmogonice ". (M. Eliade) Asemenea motivelor cu valoare simbolic? ce formau aceste desene sacre orientale, topos urile poetice reprezint? „centrul" spa?iului poetic eminescian, imaginea universului mitic pe care acesta Îl creeaz?; ele devin astfel simboluri centrale din care se ramific? re?eaua complex? de semnifică?îi ale operei: „De altfel, mitul deriv? totdeauna dintr-un sistem de
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
principiile cosmologice: centrul, cele patru puncte cardinale etc. ", având, În acela?i timp, „ virtu?i de arhetip, dar ?i cosmogonice ". (M. Eliade) Asemenea motivelor cu valoare simbolic? ce formau aceste desene sacre orientale, topos urile poetice reprezint? „centrul" spa?iului poetic eminescian, imaginea universului mitic pe care acesta Îl creeaz?; ele devin astfel simboluri centrale din care se ramific? re?eaua complex? de semnifică?îi ale operei: „De altfel, mitul deriv? totdeauna dintr-un sistem de simboluri foarte coerent; el este
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
Însu?i definea mitul ca fiind „un simbol", „o hieroglif?", o Încifrare a sensului Întregului univers: „.. .mitul nu e decât un simbol, o hieroglif?". („Manuscrise ") ?i cum poezia „nu are s? descifreze", ci, din contr?, „are s? Încifreze" orice idee poetic?, lumea aceasta fantastic? a mitului, a simbolurilor, avea s? deschid? crea? iei eminesciene perspective uimitoare: „ Momentul descoperirii mitului a dat gândirii ?i crea?iei eminesciene o cu totul alt?, infinit superioar? Întors?tur? ". (Zoe D.-Bu?ulenga) Complexitatea discursului poetic
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
poetic?, lumea aceasta fantastic? a mitului, a simbolurilor, avea s? deschid? crea? iei eminesciene perspective uimitoare: „ Momentul descoperirii mitului a dat gândirii ?i crea?iei eminesciene o cu totul alt?, infinit superioar? Întors?tur? ". (Zoe D.-Bu?ulenga) Complexitatea discursului poetic eminescian este dat? astfel nu numai de frumuse?ea expresiei artistice, ci ?i de „Îmbinarea nivelului sonor, morfo-sintactic cu sensul semantic dat de mit" (N. Bomher) , de valoarea de simbol pe care o au toate elementele ce compun universul liricii
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
dat de mit" (N. Bomher) , de valoarea de simbol pe care o au toate elementele ce compun universul liricii sale. Scopul poeziei fiind de „ a aduce lumea, via?a ?i pasiunile ei În forme estetice" (Eminescu -Manuscrise), aceste topos uri poetice, complex organizate În ceea ce N. Bomher numea „re?eaua de imagini mitice" se identific? atât de mult cu universul spiritual al poetului, Încât, În absen?a lor, crea?ia să artistic? ar deveni lipsit? de semnifică?ie ?i consisten?? metafizic
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
spiritual al poetului, Încât, În absen?a lor, crea?ia să artistic? ar deveni lipsit? de semnifică?ie ?i consisten?? metafizic?. Recuren?a „motivului" florii albastre ar fi unul dintre nenum?ratele exemple care ar confirma ideea c? topos-urile poetice devin, În crea?ia eminescian?, simboluri, imagini ale unui univers mitic pe care poetul Îl creeaz? În opera să. La un prim nivel al utiliz?rii sale, ar p?rea c? acestea reprezint? doar o func?ie „ornat?" simplu detaliu
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
Însemnele sacre ale unei astfel de luni: steaua ?i floarea albastr? fiind „atributele magice", simbolurile acesteia. Devenit el Însu?i „model ?i, cu timpul, un mit al spiritualit??îi noastre" , Eminescu ?i-a construit astfel propriul s?u univers mito poetic, concentrându-se, dup? cum remarcă E. Simion, În jurul a opt mituri care: „... vin ?i dispar pentru a reap?rea În alte poeme, sub Înf?????ri ?i conota?îi schimbate. Ele comunic? Între ele ? i adeseori, f??? de veste I?i
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
ei curente, Încol?it de eveniment ?i de r?ul existen?ei m?runte"; mitu creatorului În care sunt exprimate „pozi?ia ?i rostul creatorului În raport cu celelalte experien?e ale spiritului" {„Od? În metru antic", „Luceaf?rul") ?i un mit poetic prezent, În crea?ia eminescian?, În dou? ipostaze: prima, „direct?, explicit?", se refer? la „poezia că tem? de reflec?ie În poem" (de exemplu, versurile din „Epigonii": „Ce e poezia? Înger palid cu priviri curate / Voluptuos joc cu imagini / Strai
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
ial?", se refer? Ia dimensiunea orfic? a poeziei, „ca expresie a unei muzicalit??i interioare, profunde, o muzic? inconfundabil?, care devine semnul de identitate al eminescianismului” (E. Simion). ??zute din perspectiv? mitic?, elementele ce compun acest „cosmos viu" al universului poetic eminescian, I?i dep??esc limită impus? de sensul originar, devenind „topos-uri magice", „topos uri sacre" sau, pur ?i simplu „mituri" (cum sunt numite de Zoe D.-Bu?ulenga): „toposul mitic al p?durii"; „mitul profund al codrului", „lumea
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
de lumina lunii, deschide inimii orizonturile visului, face accesibil misterul, comunicând spiritului „o privire mai intens?, Într-un schimb de subtile, rela?îi ?i raporturi, prin care sim?urile se spiritualizeaz?"; este „nu numai un climat sugestiv ?i o atmosfer? poetic?", ci un „principiu magic" . În poezia eminescian?, noaptea comunic? o sugestiv?? ?i unic? frumuse?e nu numai la nivelul expresivit??îi imaginilor poetice, ci ?i al valorilor semantice, al complexelor simboluri metafizice pe care ni le dezv?luie universul s
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
i raporturi, prin care sim?urile se spiritualizeaz?"; este „nu numai un climat sugestiv ?i o atmosfer? poetic?", ci un „principiu magic" . În poezia eminescian?, noaptea comunic? o sugestiv?? ?i unic? frumuse?e nu numai la nivelul expresivit??îi imaginilor poetice, ci ?i al valorilor semantice, al complexelor simboluri metafizice pe care ni le dezv?luie universul s? u artistic: „Dac? realitatea este proiec?ia sau ??sfrângerea unei Înalte gândiri nemi?câte ce o contempl?, noaptea lunar? ne Ing?duie experien
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
Îndr?zni s? o numim neoplatonic?" (Roșa Del Conte). Adev?rate poeme ale luminii selenare, versurile Închinate astrului nocturn (pe care poetul voia s? le adune Într-un volum ce avea s? poarte numele „Lumin? de lun?") exprim? diferitele ipostaze poetice (cosmice, ontologice, lirice sau mitice) ale acesteia. Universul vizual al poeziei sale nu este de aceea unul static, ci animat de dinamismul acestor metafore lirice ale luminii: „Eminescu nu este un pictor al formelor, ci un pictor al luminii". (Ț
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
face sclipitoare de pâlpâiri ?i reflexe masă dens? a lacurilor ?i m?rilor, spre a transforma În ninsori de ??pad? trandafirie Înflorirea u?oar? a cire?ului desfoiat de vânt, de-a lungul potecilor, spre a Insufle?i, În chip poetic?. fantastic, ruinele singuratice sau peisajele de mit". Luna este În primul rând simbol al timpului cosmic, etern timp al permanen?ei, pe care Eminescu Îl identific? În opera să cu timpul stelar sau cu timpul naturii, „inserat În ritmul astrelor
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
jale Sun? dulce, sun? greu. Blându-i sunet se Împarte Peste v?i Împr??tiet, Mai Incet, tot mai Incet, Mai departe... mai departe... ". Desenate de lumina lunii ocrotitoare („Luna-n urm???ine straj?"), aceste configura?îi lirice ale spa?iului poetic se deschid spre orizonturi nem?rginite, sugerate nu atât prin structuri vizuale, cât prin structuri auditive „blândul sunet al cornului" ce se „Împr??ție" În dep?rt?ri, „mai Incet, tot mai Incet / Mai departe... mai departe". În acest context
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
se deschid spre orizonturi nem?rginite, sugerate nu atât prin structuri vizuale, cât prin structuri auditive „blândul sunet al cornului" ce se „Împr??ție" În dep?rt?ri, „mai Incet, tot mai Incet / Mai departe... mai departe". În acest context poetic, „asemenea voci" devin mai curând „fantome de sunete" ce Înv?luie În ț?cere „secretele universului": „Ele ne arăt?, totu?i, c? ț? cerea, care [...] reprezint? prin nega?ie componentă dominant? din structura auditiv? a dep?rt?rii, nu este
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
de a-l cuprinde, tragicul existen?ei". „Imagine-cheie a viziunii fantastice a lui Eminescu", lumina lunii coexist? În poezia să „că o virtute În acela?i timp evocatoare ?i transfiguratoare" , impresionând nu numai prin for?a sugestiv? a spa?iului poetic c?ruia Îi d? via??, dar ?i prin pluralitatea simbolurilor pe care le comunic?. Privit? din perspectiv? cosmic?, ea reprezint?, prin Ins??i imaginea ei de ou primordial Întruchipând „Începutul lumii", simbol al genezei. Versul din „??lin (file din poveste
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
cerului sau a codrului (toate acestea, semnificând În opera eminescian? simboluri ale esen?ei, ale unit??îi ?i armoniei originare a lumii), luna une?te, În trecerea ei solemn? pe cer, punctele orizontului În modelul cosmogonic al semicercului. Întregul univers poetic eminescian „izvode?te din fiorul cosmogonic. Poemele lui se Învârtesc toate mai aproape sau mai departe de sâmburele de Întuneric al golului primar"; astfel, poetul tindea s? creezedup? cum consider? G. C?linescu „un univers În semicerc [...], având ca orizonturi
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
unde spiritul romantic reg?se?te ritmurile marelui univers ". (Eugen Simion) „Mitul na?terii ?i mor?îi universului", „mitul În?eleptului, al magului, al dasc?lului", „mitul creatorului", „mitul Întoarcerii la elemente", „mitul onoric", „mitul erotic", „mitul istoric" ?i „mitul poetic" se construiesc astfel În jurul semnifică?iilor atât de complexe ale astrului nocturn. Luna Înseamn? În crea?ia lui Mihai Eminescu ?i proiec?ia liric? a universului s?u interior. „St?pân-a m?rii" (Scrisoarea I), „regin? a nop? îi
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
uime? te prin frumuse?ea reflexelor ro?iatice sau argintii de lumin? („?i privind la lună plin? / La ??paia de pe lacuri" „O r?mai"; „Neguri albe, str?lucite / ?ese luna argintie" „Cr? iasă din pove?ți"). Poetul contrapune Ins? acestei „poetici a gra? iosului" ce configureaz? asemenea „spa?îi de securitate", „un lirism existen?ial" (E. Simion), În care dorul, singur?tatea, triste? ea, melancolia, nep?sarea trist? sunt trepte metafizice ale acelui „sentiment tragic al existen?ei umane" În care
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
rilor Pan? ce pier". (Stele-n cer) Alteori, acestui sentiment tragic al existen?ei umane -supuse sclipirii efemere a unei „candele" din cer -, i se substituie bucuria ?i speran?a Împlinirii visului de iubire. Configura?iile lirice ale spa?iului poetic uimesc prin frumuse?e ?i str?lucire, iubirea reg? sindu-?i semnifică?ia cosmic?, iar inima, pacea. În poezia „Las???i lumea... ", spre exemplu, poetul creeaz? unul dintre cele mai frumoase tablouri nocturne În care stelele -simboluri cosmice ale lumii
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
a stelei care mai lumineaz? cerul ?i dup? ce „icoana" ei s-a stins, iubirea Inc? mai vibreaz? În sufletul poetului chiar dac? această a pierit „În noapte-adânc?". Toate semnifică?iile pe care le cumuleaz?, În contextul poeziei, acest topos poetic demonstreaz? Inc? o dat? c?? ?i În poezia „La steaua" „fragmentul trimite la totalitate, la lumea macromotivelor tipic eminesciene ?i major romantice" „Lumin? din lumin?", „vastitate f??? hotar", str??? tând infinitul spa?iilor, inundând „v?ile de haos" cu str
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
-În metru antic) Desprinse parc? din picturile pe care poetul le privea În bisericile Moldovei sau pe care, „fiind ??iet" le Întrez?rea „printre pleoape", colindând ??durile fermecate ale Ipote?tilor, aceste „pagini Înstelate" relev? că ?i celelalte topos-uri poetice care alc?tuiesc universul poeziei o multitudine de semnifică?îi artistice imaginile poeziei lui Eminescu „nu sunt În func?ie de gandire", „ci pur ?i simplu metafore", afirm? G. C?linescu. „Sfânt ochi de aur" ce „tremur? În nori", ivindu
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
Pref? cute-n stele de-aur merg pân'la-a veciei u??") sau arzând În dep?rt?ri pan? ce pier („...ard dep? rt?rilor / Pan? ce pier"), stelele sunt În poezia eminescian? metafore ale luminii. Semnifică?iile acestui topos poetic sunt multiple: s?la? al sufletelor, Întruchipeaz? efemerul existen?ei umane sau dimensiunea absolut? a genului. Privite ca elemente ce configureaz? liric peisajul eminescian, uimesc prin frumuse?e ?i str?lucire, dar ?i prin intensitatea sentimentelor pe care le exprim
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]