10,542 matches
-
pe furiș la Cinema mai intram prin ușa din spate, Fără drept, fără bilet ca mici bandiți eram Mama ne-a condus, exemplu mult ne-a dat, Lucruri bune ne-a învățat; astăzi e ziua mea Dar pe mama o pomenesc, o sărbătoresc Și pe deplin îi mulțumesc pentru viața ce Mi-a dat, pentru tot ce-a sacrificat, pentru Mine, pentru frați și pentru soră, pentru tot Îi mulțumesc și voi continua cu lecțiile ce Învățate și zilnic aplicate le
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/351814_a_353143]
-
mai furam și pe furiș laCinema mai intram prin ușa din spate,Fără drept, fără bilet ca mici bandiți eramMama ne-a condus, exemplu mult ne-a dat,Lucruri bune ne-a învățat; astăzi e ziua meaDar pe mama o pomenesc, o sărbătorescși pe deplin îi mulțumesc pentru viața ceMi-a dat, pentru tot ce-a sacrificat, pentruMine, pentru frați și pentru soră, pentru totîi mulțumesc și voi continua cu lecțiile ceînvățate și zilnic aplicate le dăruiesc la toțiPrietenii mei și
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/351814_a_353143]
-
Și Gary, fără să stea prea mult pe gânduri, îi trase lui John un pumn zdravăn peste umăr. - Bravo, băiete, așa te vreau deși, fie vorba-ntre noi, nu știu cu ce ți-am greșit! - Fii mulțumit cu-atât. - Te pomenești că ai de gând să mă trimiți într-o bună zi pe lumea-aialaltă! - Fleacuri, un urs ca tine nu dă ortu' popii așa de ușor. Gary prinse caii de căpestre îndreptându-se cu ei spre grajd. John o luă în
CARTEA CU PRIETENI- CORNEL ARMEANU de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 773 din 11 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351770_a_353099]
-
spre John. - Cine ne tulbură liniștea la ora asta? Tu ești, Parker? - Eu sunt, lichea bătrână. Dacă nu ești încă beat și te mai poți ține pe picioare, vino repede în spatele closetului să-mi dai o mână de ajutor. - Te pomenești c-ai înțepenit acolo și nu-ți mai poți trage pantalonii, ha, ha! Crezi că mă duci, Parker? Nici vorbă, sunt prea bine dispus și n-am chef la ora asta să mă bat cu tine. - Ai să mi-o
CARTEA CU PRIETENI- CORNEL ARMEANU de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 773 din 11 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351770_a_353099]
-
mare înfrigurare fiindcă, din păcate, noi cam avem „darul” acesta de a ne uita, foarte repede binefăcătorii și înaintașii noștri dar încerc, totuși, să-mi fac un act de încurajare și de optimism și să cred că ori de câte ori va fi pomenit numele său va fi pronunțat cu venerație și respect, pentru tot binele pe care l-a făcut atâtor oameni și care fapte sunt consemnate de către Mântuitorul nostru Iisus Hristos - Arhiereul Cel Veșnic în Împărăția Sa cea cerească și veșnică de
IN MEMORIAM – ÎMPLINIREA UNUI AN DE LA NAŞTEREA ÎN VIAŢA CEA VEŞNICĂ A PREACUCERNICULUI PĂRINTE PROFESOR ILIE MOLDOVAN DE LA FACULTATEA DE TEOLOGIE „ANDREI ŞAGUNA DIN SIBIU... de STELIAN GOMBOŞ în edi [Corola-blog/BlogPost/351965_a_353294]
-
să-mi văd păcatele mele și să nu osândesc pe fratele meu”. Este făcută cu stăruință pe toată durata Postului Mare. Te-ai aștepta ca, atunci când te rogi cu așa mare stăruință să te păzească Dumnezeu de păcate, să fie pomenite păcatele cele mai grave: crimă, desfrânare, pe care noi le socotim a fi mai mari și mai rele, dar Sfântul Efrem nu le pune acolo pe acestea, ci zice: „Dăruiește-mi să văd păcatele mele și să nu osândesc pe
IN MEMORIAM – ÎMPLINIREA A DOI ANI DE LA NAŞTEREA ÎN VIAŢA CEA VEŞNICĂ A PREACUVIOSULUI PĂRINTE PETRONIU TĂNASE – STAREŢUL SCHITULUI ROMÂNESC PRODROMU, DIN SFÂNTUL MUNTE ATHOS de STELIAN GOMBOŞ în edi [Corola-blog/BlogPost/351966_a_353295]
-
ea n-a avut ce-i face ... Unde-s farmece, nu-i pace, Nici dracu' nu le desface! Curca-i curcă, tu nu știi ... Cum a fost la noi întâi? - Netă, văd că te-ai scrântit: Unde s-a mai pomenit, Să dezbraci curca de pene?!... Doamne, vino... cât e vreme, Cruce-i fac, și scap de ea, Să mi-o iei din fața mea! Bine-ar fi să scap de tine ... Iau-o, Doamne, fă-mi un bine! Doamne-ndură-Te
PARODII de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 790 din 28 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351998_a_353327]
-
mai făcut-o și pe cea de psihologie-sociologie, însă de rezolvat tot n-a rezolvat-o cu slujba, până când un unchi de-al lui, școlit mai mult de practică, nu a deschis barul „La Balonu” și doar astfel s-a pomenit și el cu serviciu, fiindcă i se terminase perioada de șomaj post universitar și nu prea mai avea ce să mănânce, mai ales că, între timp, părinții ieșiseră la pensie și fiind profesori... vă dați seama! - Așadar, vă spun sincer
UN ET ÎN CAMPIONATUL DE FOTBAL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1467 din 06 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352199_a_353528]
-
ta, Doru! E o zi specială și trebuie sărbătorită cu fast. Sunt sigură că ți-ai făcut planuri pentru această seară. Bârnă rase zgomotos și îl înfășcă pe după umeri pe Cristea: - Așa e, ne vom retrage cu temenelele de care pomeneai, mulțumind prințesei pentru ocazia acordată de a admira frumosul la el acasă. Un compliment. Sincer... probabil. Nu aveau cum să nu fie impresionați de tot ce putuseră vedea. Abia reuși să-i scoată din salonul japonez, locul în care ei
(I) de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1466 din 05 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352228_a_353557]
-
au filozofat cu multe veacuri înaintea venirii lui Hristos. Cultura este ceea ce s-a lipit de viața noastră spirituală. Ne-am căutat unii pe alții prin cultură și ne-am găsit. Părintele Stăniloae enumera unele din trăsăturile poporului român și pomenea de capacitatea minții nepătimașe a românului, de a valorifica toate potențele naturii umane, și pe care o numea „minte întreagă” . Să sperăm în efectele acestei minți întregi! Cred că poporul cu „mintea întreagă” trebuie să aleagă pe cei care îi
BUNĂTATE VS. RĂUTATE de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1330 din 22 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/352254_a_353583]
-
mai lucreze după ce l-a introdus în cristelniță, sau groparii te lasă cu mortul pe masă că sunt nemulțumiți de cine știe ce măsură a guvernului!? În fond și ei au aceleași drepturi, fiind salariați ai statului precum cei despre care ai pomenit! Nu-i așa, că alta ar fi judecata ta în aceste cazuri? Și când oare ai avea dreptate? Deși polemica se arăta a fi interesantă, mai ales că la gura lui Chiruță apăruseră și niște spume gălbui, iar de la geamul
UN ET ÎN MAHALA de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1469 din 08 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352324_a_353653]
-
ținea loc de banc de lucru, dar și de pat, la nevoie, când era de muncă și peste noapte la garaj. - Hai, să trăiești, nea Aristică da’ ci-i cu matali p-aicișa, că parcă ești la penzie acu’ sau te pomeni că te dădu afară cucoana și nu ai unde dormi, ai? Ha, haaa, haaaa! Deși Lică dovedea un umor de mare impact, ficatul domnului Aristică făcu două noduri și în gură îi veni un gust amar de fiere clocită. - Cruciulița
UN ET ÎN RURAL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1466 din 05 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352220_a_353549]
-
de ziua ta, de asta țineam secret... Și ce surpriză ar fi mai frumoasă pentru tine decât o fântână, în curte, cu numele tău pe ea, să rămână de amintire celor ce vin despre frumusețea și hărnicia ta, să te pomenească toată lumea, în veci, când or gusta o cană de apă rece și limpede și poate, peste o vreme, plecând de la asta, satul nostru o să poarte numele tău, că... Răstoaca... ce Dumnezeu... parcă-i... preaaaa... așa fără nici un haz... Aici, deși Aristică
UN ET ÎN RURAL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1466 din 05 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352220_a_353549]
-
însorită pe vârful cel mai înalt al Țării Soarelui Răsare. Am coborât muntele pe un vânt năprasnic. Picăturile de ploaie parcă erau proiectate și accelerate spre fața noastră. Ne biciuiau obrajii. Mânușile ni s-au udat instantaneu și m-am pomenit cu apă în galoși. Coborârea nu a fost deloc ușoară, trebuiau puse frânele, dar măcar nu aveam probleme de respirație, căci între timp mă obișnuisem cu aerul rarefiat. Cum eram complet udă, mi-am amintit de fiul meu, Alexandru, care
AMINTIRI DIN ŢARA SOARELUI RĂSARE (2) de MILENA MUNTEANU în ediţia nr. 1312 din 04 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/352353_a_353682]
-
și firesc, nu am nici tată; cine știe ce-ntâmplare, ori hazlie, ori ciudată, ori deodată amândouă, au făcut să se ciocnească, pe-o planetă, două ouă; numai astfel se putea (asta e părerea mea) ca să semănăm leit, fiindcă nu s-a pomenit, de când lumea și pământul, tu, femeie, întru mine - o sublimă gemănare înflorește și se-ntinde de la cap pân’ la călcâie, în puzderii de petale, urma sărutării tale... Referință Bibliografică: urma sărutării tale / George Safir : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
URMA SĂRUTĂRII TALE de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 1027 din 23 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352515_a_353844]
-
neamului lor ca el să le citească la slujbă așa cum se citesc pe Sfântul Munte, căci toți știau că nici un athonit nu ia un pomelnic fără să întrebe câteva cuvinte despre fiecare nume scris acolo, ca la rugăciune să îi pomenească cu durere, cu lacrimi, cu patos sau cu frângerea inimii, în funcție de problemele fiecăruia. Pe vremea adolescenței mele cei mai mulți colegi mergeau pe stadion la Cenaclul Flacăra și se întorceau entuziasmați. Am fost și eu acolo o dată și am văzut atmosfera pe
ATHOSUL NEAMULUI MEU (2) de BRUNO ŞTEFAN în ediţia nr. 1076 din 11 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/350410_a_351739]
-
în relațiile pe care și le-a făcut cu mai toți viețuitorii din Sfântul Munte. I-a cunoscut nu numai pe români, ci și pe greci, pe ruși, bulgari sau sârbi. A cunoscut sute de călugări și pe toți îi pomenea în rugăciunile lui, cu mai toți intra în contact cu ajutorul metaniilor. Nu știu cum făcea, că eu n-am reușit și niciodată nu mi s-a arătat Vichentie sau Dometie, ori Petroniu sau Serapion. Dar el lua legătura cu toți într-un
ATHOSUL NEAMULUI MEU (2) de BRUNO ŞTEFAN în ediţia nr. 1076 din 11 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/350410_a_351739]
-
pildă, de ce este ignorată figura lui Pavel ca evanghelizator al insulei, în tradiția cipriotă, însă este recunoscut Barnaba ca fondator al Bisericilor de aici, însoțitorul Apostolului Neamurilor, deși acesta nu figurează printre marii misionari. Am mai înțeles de ce nu este pomenită în Noul Testament și în nici o tradiție Alexandria Egiptului, deși este imposibil ca aceasta să fi fost neglijată de primii misionari creștini, mai cu seamă că legăturile dintre Alexandria și Ierusalim erau regulate și intense. Așadar, toate capătă sens doar dacă
ANDREI, APOSTOLUL LUPILOR de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 77 din 18 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350489_a_351818]
-
în adevăr, adică Mântuitorului Iisus Hristos - Domnul și Adevărul, Care Adevăr ne va face pururea și veșnic liberi, și asta pentru că El este Calea, Adevărul și Viața!... - Preacuvioase Părinte Stareț, vă mulțumesc foarte mult pentru tot, rugându-vă să ne pomeniți pe toți în rugăciunile dumneavoastră!... - Doamne ajută! Cu multă bucurie!... Interviu realizat de către Stelian Gomboș Referință Bibliografică: Despre adevarata rugaciune, care nu trebuie sa se sfarseasca niciodata / Stelian Gomboș : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 83, Anul I, 24 martie
DESPRE ADEVARATA RUGACIUNE, CARE NU TREBUIE SA SE SFARSEASCA NICIODATA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 83 din 24 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350477_a_351806]
-
grei de închisoare laolaltă cu camarazii aceleiași suferințe, și chiar luni de tăcută recluziune într-o celulă izolată, și alta să treci prin convulsiile fizice și morale provocate de propriii tăi camarazi deveniți diavoli și, până la urmă, istovit, să te pomenești asemenea lor. Sunt traume sufletești pe care numai un erou le poate depăși, dar care îi rămân pe viață în cârcă, asemenea unei jivine cu ghiarele înfipte în grumaz. Părintele Calciu știa că o cădere poate fi depășită numai prin
RECENZIE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 78 din 19 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350496_a_351825]
-
greul nu a mai fost destul de greu, când am știut că am de la cine să primesc un sfat, o îndrumare competentă. Au știut să mă încurajeze în ceasuri de cumpănă, să-mi usuce lacrimile, să-mi redea speranța. Astăzi îi pomenesc alături de părinții mei și de câte ori am prilejul încerc să le reîmprospătez memoria. În spiritul prieteniei ce m-a legat de-a lungul câtorva decenii de acești corifei, încerc să realizez unul sau mai multe volume de amintiri culese de la cei
AMINTIRI DESPRE TITANI de ALEXANDRU STĂNCIULESCU BÂRDA în ediţia nr. 673 din 03 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351253_a_352582]
-
neapărat pentru că ne împrospătează memoria, dar pentru că ne face să trăim în preajma și în spiritul celor plecați și să le prelungim în felul acesta existența, chiar dacă nu reală, în mijlocul nostru, dar cel puțin spirituală. Un bun creștin obișnuiște să-i pomenească pe „cei blajini” care au o zi a lor, un Paște al lor, zile comemorative (de naștere ori de înălțare la cele veșnice) și, îndeobște, ori de câte ori se ivesc în amintire. E admirabil. Pomenirile se fac în fel și chip. Unii
,EDITURA NICO, TÂRGU-MUREŞ (CRONICĂ DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 346 din 12 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351197_a_352526]
-
pomină”: volumul „99 de anotimpuri fără Nichita. Omagiu”, Editura Pax Aura Mundi, 2008. Cu puțin timp în urmă, am aflat că un alt poet, din cu totul altă zonă a țării, Nicolae Băciuț din Târgu-Mureș i-a făcut și el „pomeni” lui Nichita, în spiritul acelor „afinități elective”. Una din aceste pomeni s-a concretizat în volumul de față, intitulat „Nichita Stănescu. Cu colțul inimii”, apărut la Editura Nico, Târgu-Mureș, în două ediții. La prima ediție a Festivalului Nichita Stănescu, de la
,EDITURA NICO, TÂRGU-MUREŞ (CRONICĂ DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 346 din 12 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351197_a_352526]
-
pe cap la care legase o eșarfă din mătase naturală de culoare albă cu flori roșii și se pregătea să plece Dintr-o dată, auzi ciocănituri în ușă. - Cine este? - Lupul, se auzi de dincolo de ușă! Ilinca deschise ușa și se pomeni cu Gicu în prag cu mâinile amândoua ocupate; într-una cu un buchet de trandafiri roșii iar în cealaltă, un pachet destul de mărișor. Rămase surprinsă, nu mai avea voce. - Nu știam ce este cu tine! Te-am așteptat la masă
POVESTE DE INCEPUT DE PRIMAVARA (VIII) de VASILICA ILIE în ediţia nr. 673 din 03 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351249_a_352578]
-
legendă? Sau legenda ne trăiește pe noi ? Cunoșteau dacii, oare, Craniile de cristal !?! În România, în preajma Munților Gagu, din masivul Retezat, trăiesc guganii (gugulanii), urmașii cei mai vechi ai dacilor. „Legendele lor sunt pline de eroi de staturi impresionante, uriașii pomeniți de mitologiile antice. Neam de păstori, guganii spun că își trag numele de la Muntele Gagu, din Masivul Godeanu, la sud de Retezat. Acesta are 21 de vârfuri - de 3 ori 7, numere sacre la arienii carpatici - toate peste 2.000
TRĂIM ÎN LEGENDĂ? SAU LEGENDA NE TRĂIEŞTE PE NOI? de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 683 din 13 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351307_a_352636]