7,887 matches
-
de la sine, omul recunoscându-și prin mușcarea fructului oprit o dublă și chinuitoare apartenență. Parte a lui Dumnezeu, pentru că putea cunoaște binele și răul și, în același timp,parte a nimicniciei și păcatului pentru că fusese izgonit din rai prin încălcarea poruncii sfinte. În această dualitate, imposibilă dilemă, se petrece viața noastră. Tot ceea ce am construit a stat și stă sub semnul chinului și muncii intens și infinit asumate. Spaimele ne vor domina și sub semnul lor ne vom definii și asuma
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
stau sub spectrul pemanent al foamei și abia acum, în secolul XXI, o mică parte din omenire reușește să iasă din animalitate. Povestea banului este și povestea acestei aventuri, a bătăliei continue cu foamea .Vezi și André Chouraqui, Cele zece porunci ale zilelor noastre, Editura Humanitas, București, 2012, p. 38. 64 Biblia. Editura Institutului Biblic de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 2007, p. 25. 65 Idem. 66 Petre Țuțea, Omul Tratat de antropologie creștină: Problemele sau Cartea întrebărilor, Editura Timpul
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
față a lucrurilor. El face o distincție între "legile naturale" sau legile naturii cum sunt cele după care se mișcă soarele, planetele și apar anotimpurile și care sunt legea termodinamicii sau legea gravitației și "legile normative" adică normele, interdicțiile și poruncile care determină o anumită conduită umană. O lege naturală "descrie o regularitate strictă, invariabilă care are loc în fapt ori în natură, ori nu are loc". O lege normativă, fie că este o normă juridică sau un comandament moral poate
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
Orice persoană are dreptul la proprietate", "Orice persoană are dreptul la libertatea gândirii, a conștiinței și a religiei"; "Orice persoană are dreptul la muncă" șamd. Ce șanse mai avea socialismul în fața unei asemenea viziuni? Vezi și André Chouraqui, "Cele zece porunci ale zilelor noastre", Editura Humanitas, București, 2012, pp. 12-13. 1212 Pentru o mai clară delimitare a conceptului de "natură umană", vezi David Miller-co., Enciclopedia Blackwell a gândirii politice, Editura Humanitas, București, 2000, pp. 518-524. 1213 Discutând despre proprietatea privată S.
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
umani sau semidivini: prin intervențiile lor, aceștia contribuie la nașterea diferitelor boli. Spre exemplu, Iovan Iorgovan omoară balaurul, dar din trupul acestuia se naște musca columbacă, sursă a numeroase boli; d) caracterul incomplet al creației; e) pedeapsa divină pentru neascultarea „poruncilor”: izgonirea din Rai, care este sinonimă cu pierderea imortalității și a imunității paradisiace. Din această perspectivă, autorul amintit consideră că „vindecătorul se Întâlnește cu o realitate primordială: el se luptă cu forțe supranaturale care există de la Începutul timpului. A vindeca
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
se realizează cel mai adesea printr-o combinare de formule incantatorii (descântecul) și practici (simultan) rituale și medicale (consumarea unor infuzii de plante, spălări, aspirarea fumului diferitelor substanțe, ungeri - vezi pe larg T. Pamfile, 1999). Uneori, descântecul este o simplă poruncă (boala este gonită prin ordine sau apostrofări) sau un blestem (cel care a trimis boala este condamnat la suferințe cumplite). Alteori, descântecul narează istoria bolii și tehnicile de gonire a răului. El aduce În prim-plan diferite figuri mitologice benefice
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
poate avea, deoarece tatăl este cel care o stăpânește din punct de vedere sexual. Frustrările și aspirațiile copiilor/masculilor din hoarda primitivă sunt, deci, baza istorică a acestui complex: Dacă animalul-totem este tatăl, conluzia la care ajungem este că ambele porunci capitale ale totemismului, ambele prescripții care constituie nucleul său, anume interdicția de a ucide totemul și aceea de a avea relații sexuale cu o femeie aparținând aceluiași totem, coincid În ceea ce privește conținutul lor cu cele două crime ale lui Oedip, care
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
1975 : 4) Puisque l'étoile au-dessus de moi n'est pas nommée, comment pourrais-je l'implorer de s'éteindre ou de demeurer ? (Années, exil et sommeil) (Stolojan, 1992 : 103) Întoarcerea va să rămână un vis să nu calc o nespusa porunca sau poate că făpturii așa-i este scris. (Ani, pribegie și somn) (Blaga, 2010 : 195) Le retour n'est que le rêve ne pas enfreindre l'ordre jamais dit ou le créé est-il d'avance écrit ? (Années, exil et sommeil
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
Reporter”, „Excelsior”, „Herald” și „Datina”, semnând Ilariu Dobridor (dar și Ilie Constantin, N.D. Tomcea). Colaborează la „Curentul”, „Facla”, „Gândirea”, „Secolul”, „Floarea de foc”, „Azi”, „Viața românească”, „Convorbiri literare”, „Conștiința națională”, „Revista Fundațiilor Regale”, „Sfarmă-Piatră”, „Gând românesc”, „Gazeta”, „Familia”, „Universul literar”, „Porunca vremii”, „Tribuna” ș.a. A fost redactor la „Dreptatea” (1934-1936, 1944), „Flamura verde” (1936) și „Poporul” (1943) și director la „Presa” (1939). În 1941 se afla pe front, soldat și reporter de război. Pentru atitudinea sa de dreapta, în 1945 este
DOBRIDOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286802_a_288131]
-
fiul Domnicăi (n. Donici) și al lui Mihail Dobronvarov, secretar al Consistoriului din Chișinău, și frate cu Leon Donici. A tradus mult, îndeosebi din literatura rusă și sovietică, publicând în „Ilustrațiunea română”, „Adevărul literar și artistic”, „Universul”, „Sfarmă-Piatră”, „Viața Basarabiei”, „Porunca vremii”, „Ideea liberă”, „Vremea”, „Gazeta Basarabiei”, „Universul literar”, „Timpul”, „Seara”, „Viața”, „Papagalul”, „Magazinul copiilor” ș.a. Autorii din care tâlcuiește sunt, printre mulți alții, Arcadii Avercenko, Konstantin Balmont, Al. Blok, Ivan Bunin, F.M. Dostoievski, Ilya Ehrenburg, Serghei Esenin, Konstantin Fedin, Vsevolod
DONICI-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286828_a_288157]
-
-lea sunt menționate și într-un calendar got (fragment), precum și în alte acte martirice. Printre aceștia, erau menționați preoți ca Verca și Batwin sau Bathusios, un eremit Argyla, în total 26 de martiri, în afară de anonimi. Aceștia au îndurat martiriul la porunca unei căpetenii locale (Vingurich)-se pare că au fost arși de vii într-o biserică, undeva la vărsarea Argeșului în Dunăre, cf. și relatarea lui Sozomen. După o notiță din sinaxare, rămășițele acestor martiri au fost strânse de Gaatha, soția
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
într-un anumit context istoric. Până la sfârșitul secolului al XVII-lea, au răsunat în bisericile noastre românești de la orașe și sate, cuvintele neînțelese de popor ale liturghiei slave. Apoi, actele cancelariei domnești pentru stăpânirea moșiilor, zapisele de vânzare, cronicile și poruncile de judecată se scriau în slavonă. Chiar și după înlocuirea, în Țările Române, a limbii slavone cu limba română, limba poporului a păstrat în scris haina străină a slavoniei, însemnându-se sau scriind cu litere (buchii) chirilice încă câteva secole
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
agricol sporit. S-au aflat și râșnițe pentru măcinatul cerealelor, dar și depozite de cereale, gropi, hambare în pământ. Agricultorii, plugari și păstori, erau autohtoni, români și slavi, supuși, temporar și zonal, puterii alogenilor. În acest context, putem să reamintim porunca unei căpetenii avare, de la sfârșitul secolului al VI-lea, către localnici (autohtoni) carpato-dunăreni: "ieșiți, arați și semănați, noi nu vă luăm decât jumătate din recoltă", cuvinte care rezumă, în general, raporturile dintre autohtoni și alogeni (migratori). Alături de cereale (grâu, mei
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
slav)-han (turc.)-făgădău (mag.). Organizarea socială și de stat: stăpân, voievod, cneaz (sl.)-jude (lat.), sfat (slav)-adunare (lat.), jupan, bir, moșie, ocină, baștină, siliște, pâră, osândă, dovadă, gloabă, gospodar, graniță, dajde (dare), clacă, ponos, năpastă, pricină, pripas, prigoană, poruncă, sfadă, mită, caznă (slav)-pedeapsă (grec.), călău și gâde (cuvinte turanice). Organizarea bisericească: boz (idol), praznic, taină, jertfă, pomană, prooroc, troiță, răstignire, văzduh, capiștea, mirean, moaște, proclet, milă, pomină, molitfă, pristol, raclă, vârcolaci, rai și iad. N. Iorga menționa constatarea
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
adresate de marii hani capilor de state sau conducătorilor spirituali (religioși) ai popoarelor cu care se aflau în contact, repetau principiul enunțat de Gingis-han sau îl aplicau la situații concrete. Textele adresate de primii hani conducătorilor străini nu erau decât porunci de supunere, derivate din afirmarea explicită sau implicită a supremației absolute a Imperiului mongol asupra tuturor popoarelor, care aveau ca îndatorire să o recunoască și să i se supună. Universalismul mongol este afirmat răspicat în preambulul scrisorilor adresate de hani
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
popoarelor, care aveau ca îndatorire să o recunoască și să i se supună. Universalismul mongol este afirmat răspicat în preambulul scrisorilor adresate de hani suveranilor străini: În puterea Cerului veșnic albastru, noi, hanul oceanic (stăpân atotputernic) al marelui popor întreg, porunca noastră...", astfel se adresa marele han Guyuk papei Inocențiu IV, invitându-l (poruncindu-i !) să i se supună și să se înfățișeze, în persoană, la curtea sa, pentru a i se închina! Toate popoarele lumii erau considerate a fi în
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
rol de seamă în formarea Partidului Național Creștin, din care însă se vede curând eliminat. Intenționa să-și formeze propriul partid și, neputând să obțină reapariția „Calendarului”, se orientează spre „Sfarmă-Piatră”, unde i se recunoaște statutul de mentor, și spre „Porunca vremii”. Publică volumele de eseuri Puncte cardinale în haos (1936), Ortodoxie și etnocrație (1938) și elaborează Programul statului etnocratic (1937). Dictatura regală îi temperează acțiunile politice; în schimb, C. dă la lumină lucrarea de estetică Nostalgia paradisului (1940). În același
CRAINIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286469_a_287798]
-
Moise; 14.IV. 1922, Ploiești - 28. I. 1978, București), poet, prozator și traducător. Este fiul Dariei și al lui Ioan Moise. Urmează studii de filosofie și drept la Universitatea din București, absolvite în 1945. Debutează cu versuri în 1937, în „Porunca vremii”, colaborând apoi și la „Universul literar”. Lansat sub semnătura M.I. Cosma, publică în „Vremea” (1943), „Dacia rediviva” (1942- 1944). Debutează editorial în 1944, cu volumul Geode, semnat tot M.I. Cosma; semnând ulterior Mihail Cosma, a dat naștere la confuzii
COSMA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286436_a_287765]
-
dintre gazetărie și roman, poezie și reflecție moralistă, dintre cronica de film, cronica turfului și existențialism. „Libertatea noastră de litere”, spune ahtiatul limbajului ca palimpsest: „Într-o lume în care toate seriozitățile supreme sunt încremenite fie în arme, fie în porunci, fie în concepte - dovadă că de atâtea ori din concepte și porunci s-au făcut arme! - calamburul reprezintă una din ultimele libertăți - reale - ale cuvântului, poate cea mai intimă, poate cea mai propriu-zisă, libertatea lui de literă”. SCRIERI: Servim Republica
COSASU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286433_a_287762]
-
cronica turfului și existențialism. „Libertatea noastră de litere”, spune ahtiatul limbajului ca palimpsest: „Într-o lume în care toate seriozitățile supreme sunt încremenite fie în arme, fie în porunci, fie în concepte - dovadă că de atâtea ori din concepte și porunci s-au făcut arme! - calamburul reprezintă una din ultimele libertăți - reale - ale cuvântului, poate cea mai intimă, poate cea mai propriu-zisă, libertatea lui de literă”. SCRIERI: Servim Republica Populară Română, București, 1952; Opiniile unui pământean, București, 1957; Energii, București, 1960
COSASU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286433_a_287762]
-
și realitate. Ambele se lasă descoperite prin mijlocirea culorii specifice fiecărui tărâm în parte, prin diversitatea expresiei care, elocventă până la senzorialitate, atinge parcă esența lucrurilor și a faptelor (acestea mereu fulgurante, incisive, de o concentrată forță epică). A XI-a poruncă (1969) are la bază experiența teatrală a autoarei. Scena și culisele ei sunt descrise cu o claritate analitică din care nu lipsesc nici melancolia, nici cinismul sau sinceritatea brutală, alternând într-un joc de trăiri subtile. Moartea centaurului (1970), volum
BELCIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285677_a_287006]
-
a fi vreodată sentimentală, exactă și acidă, fără a cădea în cinism. Întâmplare cu Zâna Mirării (2002) este o povestire cu note autobiografice, dintr-o „biografie a fantazării”. SCRIERI: Blana de focă, București, 1966; ed. București, 2002; A XI-a poruncă, București, 1969; Moartea centaurului, București, 1970; La cules de vipere, București, 1978; Dyonis sărmanu, București, 1984; Vin americanii... destin amânat, București, 1998; Întâmplare cu Zâna Mirării, București, 2002. Traduceri: Fred Hoyle și John Elliot, A de la Andromeda, București, 1968 (în
BELCIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285677_a_287006]
-
1966, 41; M. N. Rusu, Maya Belciu, „Blana de focă”, LCF, 1966, 42; Voicu Bugariu, Maya Belciu, „Blana de focă”, AST, 1966, 5; Gabriel Dimisianu, Maya Belciu, „Blana de focă”, VR, 1967, 5; Valeriu Cristea, Maya Belciu, „A XI-a poruncă”, RL, 1969, 14; Mihai Ungheanu, Maya Belciu, „A XI-a poruncă”, LCF, 1969, 32; Marcel Petrișor, Maya Belciu, „A XI-a poruncă”, VR, 1969, 9; Mircea Iorgulescu, Maya Belciu, „Moartea centaurului”, RL, 1970, 40; Mirela Roznoveanu, Maya Belciu, „Moartea centaurului
BELCIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285677_a_287006]
-
1966, 42; Voicu Bugariu, Maya Belciu, „Blana de focă”, AST, 1966, 5; Gabriel Dimisianu, Maya Belciu, „Blana de focă”, VR, 1967, 5; Valeriu Cristea, Maya Belciu, „A XI-a poruncă”, RL, 1969, 14; Mihai Ungheanu, Maya Belciu, „A XI-a poruncă”, LCF, 1969, 32; Marcel Petrișor, Maya Belciu, „A XI-a poruncă”, VR, 1969, 9; Mircea Iorgulescu, Maya Belciu, „Moartea centaurului”, RL, 1970, 40; Mirela Roznoveanu, Maya Belciu, „Moartea centaurului”, TMS, 1970, 11; Sultana Craia, Epicul dispersat, LCF, 1979, 16; Cornelia
BELCIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285677_a_287006]
-
5; Gabriel Dimisianu, Maya Belciu, „Blana de focă”, VR, 1967, 5; Valeriu Cristea, Maya Belciu, „A XI-a poruncă”, RL, 1969, 14; Mihai Ungheanu, Maya Belciu, „A XI-a poruncă”, LCF, 1969, 32; Marcel Petrișor, Maya Belciu, „A XI-a poruncă”, VR, 1969, 9; Mircea Iorgulescu, Maya Belciu, „Moartea centaurului”, RL, 1970, 40; Mirela Roznoveanu, Maya Belciu, „Moartea centaurului”, TMS, 1970, 11; Sultana Craia, Epicul dispersat, LCF, 1979, 16; Cornelia Ștefănescu, Spectacol și adevăr interior, VR, 1979, 6; Ungureanu, Imediata, I
BELCIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285677_a_287006]