10,485 matches
-
este de 5.548, din care 2.443 în învățământul primar și gimnazial (1.116 în învățământul primar și 1.327 gimnazial), 2.156 în învățământul liceal, 862 în învățământul de arte și meserii și 87 elevi înscriși în învățământul postliceal. Școlile sunt dotate cu 38 laboratoare, trei săli de gimnastică, opt ateliere școlare și șase terenuri de sport. Procesul instructiv-educativ se desfășoară în 187 săli de clasă și cabinete școlare, fiind asigurat de un număr de 369 cadre didactice, din
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
șutul în fund, pe băieți și fete, fără discriminare. Cu puțini ani în urmă, de când pregătirea învățătorilor și educatoarelor a intrat în sfera afacerilor (murdare și primejdioase), am fost solicitat, în stil pompieristic, să prestez activități didactice la o unitate postliceală privată care pregătea cadre didactice pentru învățământul preșcolar și primar, cu dublă specializare (învățător-educator). Erau admiși să se pregătească în această S.R.L. absolvenți de licee, fără a susține probe eliminatorii de aptitudini, fără vizită medicală, fără concurs de admitere, doar
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
la terminarea anului al IV-lea, în 1952, moment din care va fi nevoit să accepte diverse slujbe mărunte pentru a supraviețui: ajutor de caloriferist, funcționar la Bibliotecă Centrală de Stat (1956-1965), metodist în Ministerul învățământului, profesor la o școală postliceala (1967-1971), în fine - încadrat cercetător la Institutul de Cercetări Psihologice și Padagogice, unde a rezistat până în 1982, când s-a declanșat nebunia cu „meditația transcendentala”, institutul fiind desființat, iar autorul ajungând muncitor necalificat la Uzinele „Timpuri Noi” din capitală. Paralel
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
făcut treabă bună". Trag iarăși cu putere ușa, verific dacă s-a încuiat și plec. Pe aleea centrală, lîngă calea ferată, mă așteaptă un muncitor. A fost angajat la combinat acum cinci ani, printr-un examen de admitere la cursurile postliceale, la care eu am fost examinator la Matematică și Fizică. Mi-amintesc că pe băiatul ăsta, după ce m-am convins că habar n-are de niște chestii elementare, l-am întrebat dacă știe pe ce lume trăiește. Era nevoie de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
șoșele, momele și altele așișderea. Pe câteva pagini A5 de carte, voi povesti cum am ajuns să mă transform din Paul Zahariuc „Casa <<Zare>>”. Cine știe În ce an, locuitorul orașului Roman Constantin Ionescu sa gândit să urmeze cursurile școlii postliceale de Securitate de 3 ani de la Băneasa, pentru a deveni copoi politic. Ce a făcut, cea a dres, iată-l În anul 1988 prezent În peisajul cenușiu al orașului Vaslui, unde s-a apucat de treabă vârtos. În primul rând
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
fost prezenți aproximativ 60 de persoane, oameni de seamă din spațiul public buzoian, reprezentanți ai Primăriei și Consiliului Județean Buzău, dar și din zona culturală și religioasă. Printre aceștia s-a numărat dr.preot Paul Negoiță, consilier municipal, directorul școlii postliceale Buzău, care a apreciat în discursul său curajul familiei Ionel și Adrian Turturică, Gabriela și Liviu Todirică, ginerele dumnealui, de a penetra zona buzoiană cu literatură creștină, într-un timp al tehnologiei avansate, când oamenii nu mai citesc, ceea ce pentru
Rănit de oameni ... vindecat de Dumnezeu! by Ionel TURTURICĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91603_a_93002]
-
în acest comerț, în mod deosebit cu blugi, țigări Kent și B.T., cafea la pachet și produse cosmetice. Aceste produse lipseau din comerț și toată lumea voia să le cumpere. POLICALIFICAREA Fabrica era modernă, iar secția montaj pentru care făcusem pregătire postliceală teoretică și practică, era elegantă și modernă. Locul acela de muncă era râvnit de toți acei care lucrau în afara lui, căci era un spațiu climatizat, modern și curat. Noi eram tineri, frumoși, femeile erau elegante, în halatele albe, iar munca
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
o temă centrată pe creativitatea elevelor adolescente, Cleopatra Ravaru s-a axat, pe rând sau în paralel, pe desfășurarea de activități pe mai multe direcții: a fost profesor-consilier la Centrul Județean de Asistență Psihopedagogică Vaslui și profesor-asociat la Școala Sanitară Postliceală din aceeași localitate, apoi profesor-metodist la Liceul Pedagogic din Botoșani și profesor-asociat la Colegiul de Institutori Limbă Engleză din Botoșani. în 1999 publică la Editura NONA, din Piatra Neamț, volumul de proză „Zilele Demiurgului”, însă de peste 20 de ani a colaborat
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
elevilor înscriși la începutul anului școlar și cel aflat în evidență la sfârșitul aceluiași an școlar, exprimată ca raport procentual față de numărul elevilor înscriși la începutul anului școlar, pe fiecare nivel de învățământ: primar, gimnazial, liceal, profesional și de ucenici, postliceal și de maiștri. Rata regională a abandonului în învățământ evidențiază, la nivelul unei regiuni, procentul elevilor care abandonează șansa de a fi educați într-un sistem specializat în perioada de referință, abandonând astfel și șansa de a construi și de
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
Constanța, că În fiecare județ era câte unul, și toată activitatea de prelucrare automată era concentrată la aceste centre. Și de acolo m-am pensionat În 1999. Între timp, am mai făcut și alte cursuri de specializare În informatică, cursuri postliceale... După ce am ieșit la pensie, dispuneam de timp liber și am hotărât să candidez pentru președinția filialei Constanța a Asociației Foștilor Deținuți Politici. Am Înțeles. Vă mulțumesc mult pentru interviul acordat. Ion Caraianitc "Ion Caraiani" S-a născut la 6
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
nu pot? Io nici acuma nu pot... Nici strănepoții lor nu pot să-i sufăr... Vă mulțumesc. Mihai Saftencutc "Mihai Saftencu" S-a născut pe 24 septembrie 1928, În Roșășani, suburbie a orașului Cernăuți, Ucraina. Naționalitatea: română. Religia: ortodoxă. Studii: postliceale. A fost arestat În 1948 și condamnat la doi ani. A executat pedeapsa În Închisorile Deva, Sibiu, Jilava, Văcărești, Târgșor. În 1959 a fost rearestat și condamnat la 15 ani de detenție. A executat pedeapsa În coloniile din Balta Brăilei
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
ia examenele profesorului fără să mai scoată un cuvânt... Bine, eu vă mulțumesc mult. Cu plăcere. Vasile Tivadartc "Vasile Tivadar" S-a născut la 28 septembrie 1930, În comuna Rona de Jos, județul Maramureș. Naționalitatea: română. Religia: greco-catolică. Studii: școala postliceală de contabilitate. Profesia: contabil. După cinci ani În care s-a ascuns În munți a fost arestat pe 9 martie 1953 și condamnat la 20 de ani de Închisoare. A executat pedeapsa În Închisorile Sighet, Satu Mare, Jilava, Oradea, Aiud, Gherla
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
totodată, ne cerem scuze că nu ne dăm numele, căci ar însemna să ne pierdem posturile și să rămânem pe drumuri, iar noi avem familii și copii. Domnule director, cu toții am absolvit liceul și bacalaureatul, iar apoi am făcut școala postliceală sanitară de doi sau trei ani după profil, ca: asistent medicină generală, ginecologie, laborator clinic, radiologie, cultură fizică medicală, stomatologie, higienă etc. De la data de 1 ianuarie 1979, prin decret al Ministerului Sănătății, ni s-a luat titlul de asistent
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
fiind puși cot la cot cu surorile medicale ce au șapte clase cu laboranții cu șapte clase, și cu sanitarii la fel cu șapte clase, pretențiile calității muncii noastre fiind cu totul altele. Pentru a intra la această școală tehnică postliceală, am dat concurs și am fost câte șapte-opt candidați pe un loc. Apoi am susținut un examen de asistent laborator, sau alte branșe, pentru care am obținut diploma de asistent, care dintr-un condei, de la 1 ianuarie 1979, a fost
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
, Nichita (7.IV.1952, Climăuți, j. Suceava), poet. Este fiul Nataliei (n. Ivanov) și al lui Ivan Danilov, țărani. La Iași, urmează liceul (1967-1971), apoi o școală postliceală de arhitectură (1971-1973) și Facultatea de Științe Economice (1974-1978). Debutează cu poezie în „Convorbiri literare” (1977) și editorial, cu volumul Fântâni carteziene (1980; Premiul Uniunii Scriitorilor pentru debut). Mai colaborează la „Viața românească”, „Luceafărul”, „Cronica”, „România literară”, „Tribuna”, „Dialog” ș.a.
DANILOV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286685_a_288014]
-
și suprafața de teren agricol În funcție de categoria de venituri monetare ale gospodăriei (mediul rural) În tabelul de mai jos, se observă că media plăților informale crește pentru categoriile de persoane mai educate. De exemplu, se observă că persoanele cu școală postliceală sau care au absolvit o facultate plătesc mai mult, În toate cele trei tipuri de situații de interacțiune (F, P, S), decât persoanele cu liceu sau care nu au absolvit nici liceul. Tabelul 5.7. Media valorii plăților informale În funcție de
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
de școală absolvit Fără școală 17 20 16 18 17 Școală primară 20 21 21 21 20 Gimnaziu 25 24 27 26 26 Școală vocațională, compl., de ucenici 12 12 12 12 12 Liceu 19 18 17 17 18 Școală postliceală 3 2 3 3 3 Studii universitare 4 3 4 3 4 Total 100 100 100 100 100 Status ocupațional Angajat 27 23 28 26 27 Angajator 0 0 0 0 0 Lucrător pe cont propriu nonagricol 1 2 1
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
, Ion (11.XII.1954, Fizeș, j. Caraș-Severin), poet. Este fiul Elenei (n. Beșir) și al lui Vichentie Chichere, agricultori. A absolvit Liceul teoretic din Gătaia (1969-1973), urmând apoi un curs postliceal de telecomunicații la Reșița. Înainte de a se pensiona medical, lucrează treisprezece ani în domeniul telecomunicațiilor. Colaborează la revistele „Orizont”, „Luceafărul”, „Transilvania”, „Literatorul”, „Tribuna”, „Steaua”, „Calende”, „Contrapunct”, „Apostrof”, „Ramuri”, „Arca”, „Anabasis”, „Orient latin”, „Poesis”, „Semenicul”. A mai semnat Sorin Roianu, Ion
CHICHERE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286193_a_287522]
-
doar un subset de date din județele Transilvaniei (inclusiv Crișana, Maramureșul și Banatul). Variabile și măsurare Variabilele centrale ale studiului sunt: nivelul de instrucție al subiectului, măsurat nominal pe patru categorii (fără școală și primar, gimnazial, școala profesională și liceu, postliceal și studii superioare) și apartenența etnică. Variabilele contingente au fost: nivelul de instrucție al tatălui (cu o scală identică cu nivelul de instrucție al subiectului), regiunea de rezidență (Secuime și restul Transilvaniei), tipul localității de reședință (urban și rural), genul
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
că, între maghiari și români, există o puternică disimilaritate în ceea ce privește nivelurile de instrucție (Tabelul 2). Tabelul SEQ Tabel \* ARABIC 2. Nivelul de instrucție pe etnii (procente și reziduuri standardizate ajustate față de frecvențele teoretice) fără școală, primar gimnaziu Șc. prof, liceu postliceal, facultate total român 15.7 20.8 44.8 18.6 100 6.3 -8.3 -0.8 4.0 maghiar 9.9 29.6 45.9 14.6 100 -6.3 8.3 0.8 -4.0 Total 15
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
mai frecvente în Transilvania, inclusiv Secuimea. Pe de altă parte, referindu-ne la modalitatea de măsurare a stocului de educație întrebuințată în Sandu (op. cit.) este evident că, agregând cifrele corespunzătoare ponderii absolvenților de liceu și celei a absolvenților de studii postliceale și superioare, diferențele dintre regiuni dispar (63,2% în Ardeal, 62% în Secuime și 63,2% în Vechiul Regat). Tabelul 4. Regiune și nivel de instrucție al subiectului (procente și reziduuri standardizate ajustate față de frecvențele teoretice) fără școală, primară gimnaziu
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
dintre regiuni dispar (63,2% în Ardeal, 62% în Secuime și 63,2% în Vechiul Regat). Tabelul 4. Regiune și nivel de instrucție al subiectului (procente și reziduuri standardizate ajustate față de frecvențele teoretice) fără școală, primară gimnaziu școală profesională liceu postliceal, facultate Total Ardeal 13.9 22.9 46.1 17.1 100 -5.0 2.8 3.1 -2.1 Secuime 8.0 30.0 49.0 13.0 100 -5.4 5.1 2.3 -3.3 Alta 17
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
de instrucție ale tatălui subiectului conduce la rezultate care confirmă, în continuare, tezele noastre (Tabel 5). Tabelul 5. Regiune și nivel de instrucție al tatălui (procente și reziduuri standardizate ajustate față de frecvențele teoretice) fără școală primară gimnaziu școală profesională liceu postliceal, facultate Total Ardeal 44.3 32.8 17.9 5.1 100 -7.6 7.6 1.7 -1.1 Secuime 36.4 44.8 15.6 3.2 100 -4.9 6.9 -0.6 -1.7 Alta 52
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
subiectului depinde de apartenența etnică, la fel ca și în analizele pe tot eșantionul (Tabel 6). Tabelul 6. Nivelul de instrucție pe etnii în Transilvania (procente și reziduuri standardizate ajustate față de frecvențele teoretice) fără școală primară gimnaziu școală profesională liceu postliceal, facultate Total român 13.5 21.2 47.4 17.9 100 4.0 -7.0 1.0 3.1 maghiar 9.6 29.9 46.0 14.5 100 -4.0 7.0 -1.0 -3.1 Total 12
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
se referă la un anumit nivel de educație sau de calificare formală și de aceea se diferențiază de qualified. În majoritatea cazurilor, educația superioară include orice tip de educație conform ISCED 5 (Standardul Internațional de Clasificare a Educației) (minim studii postliceale), în alte cazuri include orice tip de educație conform ISCED 6 și 7 (OECD, 2004, 77). În Standardul Internațional de Clasificare a Ocupațiilor (ISCO), aptitudinile sunt definite în termeni de skill level (nivel al aptitudinilor) și skill specialisation (specializări ale
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]