5,805 matches
-
contingența și înregimentarea, încăpățânându-se să practice reflecția critică - singura care definește un adevărat intelectual? Ele nu se pot regăsi în nici o tabără, pentru că au curajul să privească realitatea în față și să formuleze propria relație cu ea, chiar dacă această postură îi condamnă adesea la însingurare. Pentru a nu se trăda pe sine însuși, cred că un intelectual ar trebui să susțină idei, nu persoane sau interese de clan. Să-și pună inteligența în serviciul cuiva numai în măsura în care acesta reprezintă, îi
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
vieții”4, după o expresie memorabilă a lui Vladimir Jankélévitch. Se știe că portretele Sfântului Ieronim purtau adeseori În epigraf inscripția Cogita mori!, iar celebrul tablou al lui Domenico Fetti, La Meditazione, este reprezentarea alegorică a Înțelepciunii meditând, Într-o postură de metafizică reculegere, asupra unui craniu 5. Urmând sugestiile lui Jankélévitch, se constată că, În realitate, legătura dintre Înțelepciune (adică rațiunea gânditoare) și Moarte este o relație caducă. În viziunea autorului Ireversibilului și nostalgiei, nu există nici un motiv de a
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
celor doi Rosenberg. Detaliile, de-o cruzime Înspăimântătoare, sunt selectate În funcție de expresivitatea și sensurile ce-ar putea fi acordate macabrului ritual. Oripilată de relatarea unui reporter, ea intră În rezonanță cu scenele atroce descrise de ziare și se imaginează În postura de călău metafizic, pregătit să ia parte la sinistrul spectacol: Frumoasa fată Înaltă și suplă care purta În fiecare zi la lucru o pălărie originală, ridică din sprânceană, Întinsă cum era pe sofaua din camera de conferințe, căscă și spuse
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
lecție despre Ștefan cel Mare urma îndeaproape structura și informațiile cuprinse din monografia lui Papacostea 87. Mențiuni despre Ștefan se puteau întâlni și în lecția despre "dezvoltarea culturii medievale până la sfârșitul secolului al XVI-lea". Domnitorul era amintit în dubla postură de subiect al culturii populare medievale "creație anonimă a poporului, cea mai veche și cea mai autentică" și de generos patron al culturii scrise, reprezentată aici prin Letopisețul de când... s-a început Țara Moldovei, lucrare care contribuise "la răspândirea faimei
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
și, în final, o intervenție "antirevoluționară" internațională în Ungaria. Acest ultim aspect care, de altfel, depășea secvența cronologică din titlu, nu a fost totuși detaliat. După toate cele pomenite, fostul regat român se prezenta, la judecata marxistă a istoriei, în postura unui stat dușmănos și profitor, care se mărise pe seama vecinilor 32. Războiul ideologic cu trecutul necomunist ostraciza complet ideea unirii. În anii '50, un titlu semnificativ era încă prezent în manuale "România în Primul Război Mondial" sugerând că țara a
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
an. Nimeni nu a trecut prin școală fără a fi solicitat să aplaude, la propriu, regimul, în timpul unor ședințe, spectacole, demonstrații sau vizite oficiale 143. O majoritate docilă, capabilă să suporte efortul, ba chiar să se admire uneori în această postură, pare să fi existat chiar și în rândul copiilor 144, nu doar al părinților sau educatorilor : "[era] deranjant, da, ca toate chestiile care îți mâncau din timpul liber, toate pregătirile alea pentru 23 August, pentru 1 Mai [...]. 23 August îți
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
aplicate conduce spre atomizare. Prin faptul că fiecare știință implică procese semnice, semiotica devine o metadisciplină avînd celelalte discipline drept obiect de studiu, fie că acestea studiază ele însele procese semnice (medicina, științele sociale), fie că nu (fizica, chimia). Această postură metadisciplinară este necesarmente și interdisciplinară, implicînd dialogul semiotică/teoria sistemelor, se-miotică/teoria informației, semiotică/științele comunicării, semiotică /hermeneutică. De aceea s-a vorbit de semiotică explicită (lucrarea de față inter alia) și de semiotică implicită practicată după modelul Monsieur
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
dialog interior coboară spre dreapta. 8.7. Semnificații ale comunicării gestuale și posturale În mod indubitabil orientarea corpului, expresia facială, mișcarea membrelor indică un mesaj de întîmpinare, de agresiune, de protecție, de calmare, de supunere, de dominare etc. Confuzia între postură (+ static) și gestualitate (+ dinamic) nu este posibilă; în genere însă mesajul gestual însoțește și confirmă pe cel postural. Limbajul gestual este dublu articulat: 50-60 de unități fundamentale (kinemele), analoage fonemelor, a căror structurare formează o gramatică: mai simplă (ca în
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
ni se pare important să subliniem relația dintre modificările posturale și accesul la spațiul intim (unui reporter impertinent care caută să pătrundă în spațiul intim al intervievatului i se va răspunde printr-o modificare posturală de retragere și contractare), dintre postură și reacțiile afective (orice schimbare de postură implică o evoluție a relațiilor afective: profesorii recunosc cu ușurință posturile pe care le adoptă auditoriul pentru a compensa plictiseala, nerăbdarea, oboseala etc.), dintre postură și asumarea rolului discursiv (schimbările posturii indică etapele
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
dintre modificările posturale și accesul la spațiul intim (unui reporter impertinent care caută să pătrundă în spațiul intim al intervievatului i se va răspunde printr-o modificare posturală de retragere și contractare), dintre postură și reacțiile afective (orice schimbare de postură implică o evoluție a relațiilor afective: profesorii recunosc cu ușurință posturile pe care le adoptă auditoriul pentru a compensa plictiseala, nerăbdarea, oboseala etc.), dintre postură și asumarea rolului discursiv (schimbările posturii indică etapele discursului aceluiași interlocutor sau fazele interacțiunii: înainte de
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
o modificare posturală de retragere și contractare), dintre postură și reacțiile afective (orice schimbare de postură implică o evoluție a relațiilor afective: profesorii recunosc cu ușurință posturile pe care le adoptă auditoriul pentru a compensa plictiseala, nerăbdarea, oboseala etc.), dintre postură și asumarea rolului discursiv (schimbările posturii indică etapele discursului aceluiași interlocutor sau fazele interacțiunii: înainte de a lua cuvîntul, locutorul își "plasează" corpul: își îndreaptă spatele, se sprijină în coate etc.). 8.8. Constrîngerea patternurilor culturale sau convențiile gestualității O altă
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
contractare), dintre postură și reacțiile afective (orice schimbare de postură implică o evoluție a relațiilor afective: profesorii recunosc cu ușurință posturile pe care le adoptă auditoriul pentru a compensa plictiseala, nerăbdarea, oboseala etc.), dintre postură și asumarea rolului discursiv (schimbările posturii indică etapele discursului aceluiași interlocutor sau fazele interacțiunii: înainte de a lua cuvîntul, locutorul își "plasează" corpul: își îndreaptă spatele, se sprijină în coate etc.). 8.8. Constrîngerea patternurilor culturale sau convențiile gestualității O altă direcție fertilă de investigare a limbajului
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
sau rostogolire în accepțiunea americană sau rusă, ceea ce confirmă dubla natură a semnului gestual: motivat și convențional. Implicînd un contact corporal (strîngerea sau sărutarea mîinii, îmbrățișarea, atingerile de tot felul) gesturile depind în egală măsură de proxemică (infra 9) și postură. Determinate de ansamblul normelor, conduitelor, valorilor comunității, gesturile au permis discriminarea între: * societăți caracterizate de un contact puternic high contact: Europa mediteraneană, America latină, societățile arabe; * societăți caracterizate de un contact scazut low contact: Europa nordică, Extremul Orient. Diferențele în praxisul
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
radical în această privință, ceea ce consolidează opinia unei socializări diferite (de reprimare a afectelor la bărbați: "Nu plînge ca o fată" și de supralicitare a afectelor la fete: "O fată trebuie să fie sensibilă, răbdătoare, delicată"). Diferențele de expresie facială, postură, teritorialitate (bărbații ocupă mai mult spațiu în raport cu femeile) sînt dublate de diferențe gestuale. Comportament feminin Comportament masculin * Femeile utilizează mai puține gesturi decît bărbații, dar utilizează discriminator repertoriul de gesturi (mai puține gesturi cînd interacționează cu femei, dar mai multe
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
ample, își întind mîinile, își trosnesc încheieturile, folosesc numeroase gesturi de ostensiune.. (Peterson, apud J. Pearson, 1991:140) Toate semnele repertoriului de gesturi (de la surîsul feminin afiliativ, distinct de cel masculin: de solidaritate, dar și de ironie la contact vizual, postură etc.) contribuie la configurarea a două subculturi: cea masculină centrifugă, competitivă (de ocupare a teritoriului) și cea feminină centripetă (de restrîngere teritorială), cea masculină dominatoare, inițiatoare (de la managementul conversației la managementul în economie, politică, mass-media) și cea feminină reactivă și
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
conținutului proxemic, cercetătorii (E.T. Hall, The Silent Language, 1959 și The Hiden Dimension, 1966 și G.L. Trager, Paralanguage. A First Approximation, 1958 și Trager & Hall, Culture and Communication. A Model and An Analysis, 1954) au luat în considerare următorii parametrii: postura, intensitatea vocală (de la șoaptă la strigăt), codul (vizual, olfactiv, tactil, termal), factorii kinestezici și opoziția sociofug/sociopet, pe care i-au analizat la un eșantion martor (nord-american). În mod evident distanțele proxemice vor apare dependente de modelul cultural (un arab
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
simt). Distanța aceast cultural condiționată și arbitrară poate fi manevrată conform intențiilor de comunicare (directorul băncii își va trage fotoliul mai aproape de cel al clientului pe care vrea să îl cîștige sau dimpotrivă îl va îndepărta în cazul adoptării unei posturi glaciale, autoritare). Orientarea sociofug/vs/sociopet desemnează gradul de implicare în interacțiune: 1) face-to-face, pe două linii paralele; 2) pe două linii care se întretaie; 3) pe două linii perpendiculare; 4) pe două linii care se intersectează, dar la distanță
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
de majoritatea muzicii clasice. Se minuna în fața tablourilor. Cel mai mult s-a identificat cu Călărețul polonez de Rembrandt, și acesta este un fapt curios, dar deopotrivă de tulburător: ne întrebăm, a fost oare atrasă de privirea călărețului sau de postura lui asexuată?5 Zăbovea în fața peisajelor marine din Maine și scria despre viața de la marginea valurilor care se spărgeau cu zgomot. Unele dintre eseurile sale cele mai cuprinzătoare nu sunt dedicate scriitorilor ci artiștilor clasici: Breughel, Ruysdael, Piranesi, Dürer și
Yourcenar by George Rousseau () [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
gen posibil (cel puțin printr-o simplă operație combinatorie) ar fi acțiunea vulgară în stil dramatic, ilustrată prin referiri aluzive la opere desemnate mai mult sau mai puțin direct prin termenul de parôdia 97. Aristotel se află, de altfel, în postura ezitantă de a plasa parodia la limita dintre ideea de tehnică literară și cea de gen de sine stătător, oscilație care va fi specifică, de atunci încolo, aproape tuturor poeticilor cu privire la subiectul în cauză. Mai mult chiar, prin trimiterile la
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
parodia romanului de dragoste în general, a satirei menippee și parodia dialogurilor socratice de asemenea în general (un posibil, dar nu obligatoriu model putând fi Banchetul). În parodia dialogurilor socratice suntem introduși de procedeul tematizării naratorului, de astă dată în postura unui Narcis obsedat de propria-i ținută, de mimică și gesturi. Se mizează chiar și pe autoparodierea lui Encolpius, a cărui cochetărie e feminină, nu are nimic din virilitatea eroilor de altădată, consonând cu orientarea lui sexuală ("Ne-am îmbrăcat
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
în "Eposul și romanul", "autoelogiere ambivalentă" (pe principiul lui "sunt mai înțelept decât ceilalți fiindcă știu că nu știu nimic"), procedeu cu ajutorul căruia se construia, la vechii greci, imaginea "neștiinței înțelepte". Petronius sfidează parodic modelul, punându-și personajul într-o postură autolaudativă care nu face altceva decât să-l dezavantajeze. Trimalchio își trâmbițează în permanență condiția de libert, intrând în detalii pe care nu le vom mai aminti, într-un crescendo ce frizează, pe alocuri, absurdul. E suficient, pentru a ne
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
Circe, nouă referință parodică la încercatul Ulise. Iar dacă povestea uită de inocență în favoarea păcălelilor și chiar a imoralității, Petronius introduce în schimb un nou mod de afirmare identitară: prin sinceritatea maximă a protagonistului, pus să-și exhibe temerile în postura de narator. Căci, dacă în epopee lucrurile aveau o finalitate dinainte hotărâtă și resimțită ca atare de cititor, aici orizontul de așteptare este solicitat la maxim. Apoi, schema aventuroasă a tipului de narație amintit este ea însăși modificată, prin inserarea
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
una în cealaltă aproape prin toate taxinomiile aplicabile axiologiei lor. Condiția socială și statutul auctorial al creatorilor îmbracă haine asemănătoare: filologii-bufoni de la curțile Florenței, Veneției ori Romei, care scriu ca să amuze, sunt puși, peste câteva secole și traversând Oceanul, în postura scriitorului de meserie, care produce și la propriu, și la figurat scrieri pentru a se întreține și este obsedat de succesul la public. Libertatea individului și a subiectelor operelor literare este un drept câștigat de ambele epoci (postmodernismul apare după
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
cea mai grosolană snoavă este înțesată cu erudiție și ideile filozofico-morale izvorăsc din cuvinte și istorioare obscene"251. "Abstrăgătorul de chintesență" va deveni, în unele episoade, și personaj, de pildă în călătoria prin gura lui Pantagruel când se găsește în postura de martor al ciudatului microcosmos, menționând totodată că "e o cinste și o laudă pentru mine să fiu prețuit ca un bun prieten, iubitor de petreceri, cu bucurie primit în toate adunările ucenicilor lui Pantagruel". Întotdeauna însă manifestă o sagacitate
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
lui. De la artistul militant până la cel retras în intimitatea unui curs universitar de creative writing, toți știu și promovează cu certitudine un lucru: dominația ficțiunii. În cazul nostru, literaritatea textului scris. Traversând Oceanul, îl găsim pe romancierul postmodern și în postura scriitorului de meserie, care produce, la propriu și la figurat, scrieri pentru a se întreține și caută să câștige aderență la public. Libertatea, atât a individului, cât și a subiectelor operelor literare, este un drept câștigat de ambele epoci (postmodernismul
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]