25,546 matches
-
de sărac în detalii, încât nu-i nevoie de niciun pic de imaginație, pentru a-l înfățișa cu ușurință. Acum, ei bine, propun cititorului să-și fixeze bine locul acesta la el în minte, căci, tocmai de aici, începe și povestirea de față. Îmi aduc aminte foarte clar și acum. Ghișeul acela drept este că îți lăsa un gust amar de tot și te îndemna, chiar din prima clipă, să-ți întorci repede privirea în cu totul altă parte. Arăta ca
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
mă va răpune. Până atunci, însă, mă omoară un pic câte un pic, zi de zi, fără pauză sau lacrimă de îndurare!” Și cam felul acesta de simțăminte rebele roiau în sufletul său, simțăminte ce le încerca, din ce în ce mai des, eroina povestirii mele. O luptă tot mai dârză și mai zgomotoasă se ducea în ființa ei întreagă, iar aceste gânduri nu însemnau altceva, decât opera vulcanică a unui foc lăuntric și nestăpânit. Așa se întâmplă câteodată-n oameni: spiritul lor începe să
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
dreptate, a fi o eroină, numai sinucigându-se credea că se poate târî afară din noroiul traiului hărăzit ei, în felul acesta găsindu și repede dezlegarea la probleme și scăpând. Nu trebuie chiar deloc judecată, iar aici, cel puțin, în povestirea de față, ea nu va fi cu niciun chip. Sărmana, dacă nu putea să se răfuiască cu viața în luptă dreaptă, căci era neputincioasă - lucru care s-a văzut -, își pusese în gând ca, sinucingându-se, s-o înșele și, astfel
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
dar pot susține, în schimb, că, în cazul de față, aceasta este numai una cu totul și cu totul anapoda și deloc atinsă de adevăr. Iar lucrul acesta l-am afirmat într-atât de categoric, întrucât Șerban - adevăratul erou al povestirii mele veridice - se găsea pe deplin la antipodul felului mamei sale de a fi. Deși aparențele poate că l-ar fi dat oarecum de gol - căci se poate spune că ținea la imaginea lui într-o măsură apreciabilă -, el, totuși
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
asupra tuturor trăsăturilor lor de caracter și să le descriu cu lux de amănunte, nu acesta-i obiectivul meu. Dimpotrivă, am să încerc să scot în evidență numai ceea ce socotesc eu că trebuie și că este sugestiv cu adevărat, pentru povestirea aceasta. Așa încât, voi spune direct că, de când se știa ea, Victoria fusese o femeie foarte credincioasă, foarte bisericoasă și o femeie căreia îi sporise credința și i se înflăcărase peste măsură, odată cu înaintarea ei în vârstă. Mai pe scurt, de
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
de greșit și-a făcut calculele, dorind puternic, cu tot dinadinsul, săși țină lăcătuite în suflet toate acele gânduri și intenții bolnăvicioase și păcătoase, ce-l tot bântuiau neîncetat. Lucru care are să se vadă foarte bine, de altfel, în urmarea povestirii. În popor, preacinstitele guri înțelepte zic că este necesar să consumi un întreg sac cu sare, ca să poți să spui despre un om, fără să te îndoiești deloc, că ai ajuns să îl cunoști pe deplin. Și totuși, dacă Victoria
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
robul încătușat al patimii sale greșite. Iar aceasta dau asigurări că nu este o exagerare deloc. Într-adevăr, se vede limpede cam ce schimbare se petrecuse, într-un răstimp relativ nu foarte lung (repet: doar de câteva luni), cu eroul povestirii mele, fiindcă, dacă, la început, primele sale experiențe cu narcoticele fuseseră alegerea lui și le avusese numai dintr-o plăcere voluntară a sa, acum el se droga de-a dreptul din nevoie. Cu alte cuvinte, dacă, mai demult, drogurile îi
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
un acces de nebunie. Majoritatea personajelor prozei lui Rareș Tiron sunt indivizi măcinați de contradicții interioare, preocupați de întrebări la care nu reușesc să găsească răspuns deloc. Prozatorul își conduce cu abilitate eroii prin mediile sociale create exact ca în povestirile în ramă și, bun sociolog, dar și mai bun artist, devine un fel de portavoce al acestora, „el fiind glasul celor fără de glas”, după cum se autodefinește în Metamorfoză divină. Fiecare personaj al povestirilor lui Rareș Tiron are propriul său destin
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
prin mediile sociale create exact ca în povestirile în ramă și, bun sociolog, dar și mai bun artist, devine un fel de portavoce al acestora, „el fiind glasul celor fără de glas”, după cum se autodefinește în Metamorfoză divină. Fiecare personaj al povestirilor lui Rareș Tiron are propriul său destin și, în sufletul fiecăruia, se dă în permanență o luptă aprigă și extenuantă. Marius, personajul central al povestirii, „deși nu auzise de cuvântul fatalitate, fatalitatea auzise de el”. Și aici, revine obsesiv motivul
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
el fiind glasul celor fără de glas”, după cum se autodefinește în Metamorfoză divină. Fiecare personaj al povestirilor lui Rareș Tiron are propriul său destin și, în sufletul fiecăruia, se dă în permanență o luptă aprigă și extenuantă. Marius, personajul central al povestirii, „deși nu auzise de cuvântul fatalitate, fatalitatea auzise de el”. Și aici, revine obsesiv motivul oglinzii: trăim vieți paralele, pare a spune tânărul erou, incapabil să deslușească tainele inefabile ale unei iubiri ideale. Dragostea neîmpărtășită este adesea cauza „sechelelor adânci
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
printre primii romancieri socialiști din arhipelag, s-a îndrăgostit de o femeie măritată, Akiko Hatano, împreună cu care s-a spânzurat în 1923, la Karuizawa. Ryunosuke Akutagawa, maestru inegalabil al stilului sceptic, punctat de perioade retorice cinice și autor al celebrei povestiri Rashomon, a luat o supradoză de Veronal, după ce, în același an, 1927, mai avusese o tentativă de sinucidere. Osamu Dazai, un soi de Jack Kerouac al studenților și al tinerilor intelectuali de după invazia americană, campion al decadenței programate și al
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
fi întinsă. În pădure, sub cireșii în floare Floarea de cireș, floarea de cireș.... Refren popular japonez Acest titlu nu-mi aparține. Așa se numește o nuvelă de contestatul scriitor Sakaguchi Ango, o satiră plină de crime și orori la adresa povestirii japoneze tradiționale. Și nici nu știu cât de potrivit este pentru ceea ce vreau să vă povestesc. Totuși, el trimite la o asociere fără de care mi-ar fi greu să intru în subiect și care nu trebuie trecută cu vederea de oricine încearcă
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
mai puțin, demonizat. Totuși, așa cum se înghesuie să ne demonstreze nenumărate studii de gen din ultimii ani, în Japonia, fenomenul pare să fi atins alte proporții și să germineze, sub noi și noi fațete, chiar în contemporaneitate. Ca și în povestirea lui Ango, asocierea este explicită: floare de cireș frumusețe chinuitoare femeie frică nebunie. De la ideogramele infame pe care le voi prezenta altundeva, trecând prin proverbele injurioase și până la o întreagă mitologie populară a fantomelor femei care se întorc să se
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
-se pe băștinași considerați vinovați de moartea fiicei ei. Mai târziu, populația urieșilor și alte comunități, azi partea de Nord-Est a României, s-au unit formând marea populație a dacilor liberi, numiți Costoboci, aparținând Daciei Libere înainte de cucerirea de către Romani. POVESTIRI CREDINCIOSUL ȘI FĂLOSUL S-a întâmplat între doi prieteni din Cristinești. Cei doi erau parteneri de table, plimbări prin sat, la câte o bere, la magazin sau la biserică. Pe unul îl chema Fănică, pe celălalt Costică. Când treceau pe lângă
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
sensul că principalul motiv al părăsirii țării de către aceștia ar fi : „În Rusia, oamenii cumsecade și inteligenți ca ei nu au ce face“2. În 1863, Încă neștiind că va scrie mai Înainte Însemnările din subterană, Dostoievski schițează subiectul unei „povestiri“ de o coală și jumătate de tipar, pe care cere 300 de ruble de la o revistă. Se afla În cea de‑a doua sa călătorie În străinătate, jucase la ruletă și pierduse. Banii Îi primește, dar nu mai apucă să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2030_a_3355]
-
o coală și jumătate de tipar, pe care cere 300 de ruble de la o revistă. Se afla În cea de‑a doua sa călătorie În străinătate, jucase la ruletă și pierduse. Banii Îi primește, dar nu mai apucă să scrie „povestirea“. Va scrie mai tîrziu un roman, În condiții ce merită descrise. Deci, la 18 septembrie 1863, Într‑o scrisoare către un prieten datele principale ale viitorului roman (conceput deocamdată ca o povestire mai amplă) sînt : „Subiectul povestirii este următorul : un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2030_a_3355]
-
Îi primește, dar nu mai apucă să scrie „povestirea“. Va scrie mai tîrziu un roman, În condiții ce merită descrise. Deci, la 18 septembrie 1863, Într‑o scrisoare către un prieten datele principale ale viitorului roman (conceput deocamdată ca o povestire mai amplă) sînt : „Subiectul povestirii este următorul : un tip de rus din străinătate. Luați notă : despre rușii din străinătate s‑a discutat mult În revistele din timpul verii. Toate aceste se vor reflecta În povestirea mea. De fapt, se va
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2030_a_3355]
-
apucă să scrie „povestirea“. Va scrie mai tîrziu un roman, În condiții ce merită descrise. Deci, la 18 septembrie 1863, Într‑o scrisoare către un prieten datele principale ale viitorului roman (conceput deocamdată ca o povestire mai amplă) sînt : „Subiectul povestirii este următorul : un tip de rus din străinătate. Luați notă : despre rușii din străinătate s‑a discutat mult În revistele din timpul verii. Toate aceste se vor reflecta În povestirea mea. De fapt, se va reflecta, În general, Întregul moment
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2030_a_3355]
-
roman (conceput deocamdată ca o povestire mai amplă) sînt : „Subiectul povestirii este următorul : un tip de rus din străinătate. Luați notă : despre rușii din străinătate s‑a discutat mult În revistele din timpul verii. Toate aceste se vor reflecta În povestirea mea. De fapt, se va reflecta, În general, Întregul moment actual (pe cît posibil, desigur) al vieții noastre interne. Iau o natură directă, un om totuși multilateral dezvoltat, dar nedesăvîrșit În toate, care și‑a pierdut credința și nu Îndrăznește
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2030_a_3355]
-
așa cum cavalerul avar al lui Pușkin nu e un simplu avar [...]. E poet În felul său, dar problema e că se rușinează de această poezie, fiindcă Îi simte profund josnicia, deși nevoia de risc Îl Înnobilează În propriii ochi. Toată povestirea relatează cum acesta, de trei ani, joacă prin cazinouri la ruletă“1. Destinatarul acestei scrisori, Nikolai Strahov, reproducînd‑o În ale sale Amintiri despre Feodor Mihailovici Dostoievski, relatează cîteva amănunte interesante privitoare la modul În care Dostoievski Își vindea operele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2030_a_3355]
-
adreseze unei elite intelectuale, religia poate marca și motiva segmente largi ale societății; al doilea, religia nu se adresează doar rațiunii, ci atinge și sfera emotivă, nu este făcută doar din idei, concepte și cuvinte, ci și din simboluri, rituri, povestiri, rugăciuni și sărbători, ea produce în acest mod complex o "valoare adăugată"; al treilea, religia nu se bazează doar pe idei actuale, pe opinii dominante și curentele de gândire tipice unei epoci, ci pe scrieri sacre și tradiții antice, care
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
poziție critică față de ideologii, accentuează faptul că aceste convingeri religioase în societatea noastră laică pot face astfel încât omul să se cunoască pe sine însuși, pot să-i ofere consolarea pentru o viață greșită sau reușită. Religia, în fine, prin experiențe, povestiri, simboluri, ritualuri și sărbători transmise cu timpul poate să întemeieze o patrie și o societate spirituale, o casă comună a încrederii, credinței, certitudinii. Practica religioasă, individuală ca în cazul rugăciunii, sau comunitară precum celebrarea religioasă, poate să întărească eul, să
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
mea de fond și concretizează încrederea mea în Dumnezeu. Desigur, presupune unele consecințe: să-mi conștientizez responsabilitatea față de ceilalți și de mediu, să mă dedic obligațiilor mele lumești cu intensă seriozitate, maximă speranță și realism. Dar presimt deja o obiecție: povestirile miracolelor Bibliei sunt o permanentă piatră de scandal, complet ireale și inacceptabile pentru un om de știință? Mai putem crede în miracole azi? Nu sunt om de știință. Totuși consider că ultimele descoperiri ale microbiologiei sunt în aceeași măsură convingătoare
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
de la ideile psihologului francez Théodule-Armand Ribot: Dacă sunt chipuri originale de gândire, sunt chipuri originale care se impun, creând o contagiune și contagiunea este o caracteristică a mulțimilor"162. Ea debuta cu o definire a tradiției sub formula inserării unei povestiri, aparținând scriitorului francez Louis Jacolitt,163 despre cum se creează, în mod fals, tradiția. Prin urmare tradiția, în opinia lui, se baza pe o născocire, devenită ulterior obișnuință, iar apoi lege. Asemenea definiție ajuta construcțiile sale, în sensul în care
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
de nouă sute treizeci de ani (930): apoi a murit" (Fac. V 3-6) Ignoranță sau rea credință Am rezumat textual împrejurarea, în care au fost rostite de Dumnezeu cuvintele: Țărână ești și în țărână te vei întoarce și am mers cu povestirea Creațiunii, până la moartea lui Adam, despre a cărui îngropare Scriptura (Biblia) nu pomenește absolut nimic. Așadar se vede clar, din toată povestirea, că Dumnezeu, când a rostit cu mâhnire cuvintele de mai sus, le-a rostit nu având în vedere
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]