5,068 matches
-
a personalului didactic pornea de la o Înțelegere predominant behavioristă și academică. Paradigmele moderne asimilează statutul cadrului didactic unui membru al unei structuri organizaționale (școala) și unei comunități (locale, profesionale) solicitând o accepare diferită a rolurilor și identităților profesionale, accentuând latura pragmatică. Cea mai importantă latură a formării inițiale este profesionalizarea inițială, pregătirea individului pentru profesiunea didactică. Programele de formare inițială au ca finalitate formarea competețelor specifice pentru profesiunea didactică, dar parcurgerea unui program de formare inițială nu este suficientă pentru formarea
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
de ipoteze contextuale) la reconstituirea semnificației pe care locutorul a dorit să o vehiculeze prin enunțul său. Voi Încerca, În egală măsură, să evidențiez cât și cum contribuie competența semiotică a interlocutorilor la succesul actului de comunicare, În raport cu competența lor pragmatică. Nu am pretenția de a explora neexploratul și de a-l epuiza, de a deschide căi de acces absolut noi În domeniul atât de vast și de interesant al semio-pragmaticii și de a introduce concepte și principii noi. Doresc doar
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
spus că tema pare să fie permisivă; acest lucru se constituie Într-un avantaj și un 10 dezavantaj, În același timp: avantaj, pentru că ÎȚi oferă posibilitatea de a aborda problema semnificării și a contextului dintr-o multitudine de perspective (lingvistică, pragmatică, semantică, filosofică, antropologică ș.a.) și dezavantaj, pentru că este cvasiiluzoriu să Încerci să faci trimitere la toți cei care și-au lăsat amprenta pe acest domeniu de studiu. În consecință, oricând poți fi găsit vinovat că nu ai abordat sau nu
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
sus prin analizarea conexiunilor semantice Între propoziții sau Între cuvinte aparținând unor propoziții diferite. În studiul „A Note on the Partial Equivalence between Text Grammars and Context Grammars”, Van Dijk face distincție Între două tipuri de constrângeri contextuale: semantice și pragmatice. Constrângerile semantice, care ne interesează aici, acționează la nivelul textului și se explică prin necesitatea de coerență a acestuia: „despre o propoziție se poate spune că este gramaticală doar În relație cu un set ordonat de propoziții care o preced
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
mai simplă dacă facem apel la conceptul de presupoziție. Teoria presupoziției este prea complexă și specializată ca să fie abordată exhaustiv Într-un asemenea studiu. Perspectivele din care presupoziția este, În general, analizată sunt: a uzului obișnuit; logică; lingvistică/semantică și pragmatică. În acest capitol de analiză ne interesează doar modul practic În care operează presupoziția lingvistică/semantică. Așa cum rezultă din enunțul de mai sus, În același text, există două semnificații literale diferite, ca și cum, În același text, ar exista două texte diferite
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
un alt enunț În care aserțiunea să fie aproximativ aceeași, dar cu alte presupoziții, mai puțin agresive asupra propriei imagini. Răspunsul la această a doua Întrebare depășește barierele lingvisticului/semanticii (care, oricum, sunt greu de trasat!) și trece În zona pragmaticii. El necesită accesarea/derivarea unor ipoteze/premize care nu sunt Înscrise direct În enunț, ci sunt Înmagazinate În contextul psihologic al interpretului, În cunoștințele sale enciclopedice. Subiectului colectiv noi, utilizat de către ministrul de finanțe, subiect care se face responsabil de
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
să disipeze răspunderea pentru fapta enunțată, să reducă gravitatea semnificației presupoziției, pendulând Între o asumare vagă și o direcționare a răspunderii către tabăra politică adversă. Presupoziția de natură lingvistică / semantică este foarte puternică pentru că ea nu este lăsată, ca cea pragmatică, la latitudinea interpretului. Ea este vehiculată, mai mult sau mai puțin direct și evident, de semne lingvistice ale enunțului și de multe ori este foarte greu de contracarat. Un politician abil utilizează enunțuri care au la bază multiple presupoziții semantice
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
a semnului trecem. De ce (1) n-ar putea Însemna Hai să ne (emițătorul și receptorul) Îndepărtăm (de cineva/ceva)? O posibilă explicație ne este oferită de Wittgenstein. Pornind de la enunțul care ar putea fi considerat cea mai concisă definiție a pragmaticii, conform căruia semnificația unei entități lingvistice este dată de utilizarea ei (de către un locutor, cu un anumit scop) în limbaj <ref id = "38">Wittgenstein 2003, p. 117 </ref>, el vede semnificația cuvântului sau a propoziției ca rezultantă a ceea ce numește
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
adevărată! B: Sunt doi km până la Curcanul de Aur! Preocupat de astfel de diferențe semantice ce apar În procesul real de comunicare, Paul Grice descoperă lucruri foarte importante ce se vor constitui În pietre de temelie ale teoriei comunicării și pragmaticii moderne. Premisa fundamentală de la care pleacă filosoful este diferența dintre propoziție/frază (sentence) și enunț (utterance). Această diferență marchează dihotomia fundamentală a teoriei sale: propoziția este echivalentă cu ceea ce se spune (what is said/sentence meaning), iar enunțul cu ceea ce
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
intenției (speaker’s meaning) În procesul de comunicare este un pas definitor spre recunoașterea rolului capital pe care contextul Îl joacă În procesul de interpretare a enunțurilor. Această recunoaștere nu este directă, explicită, ci dedusă, deoarece, așa cum spune Moeschler, „teoria pragmatică ce a dat loc celor mai impresionante evoluții,...,nu este nici o teorie a contextului nici una a dependenței contextuale”<ref id=”88”>Moeschler, J. La Pragmatique apres Grice: contexte et pertinence, www.unige.ch/senses/linge/moeschler/publication pdf/gric .pdf, p.
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
poate fi privit ca un frame, script sau scheme. Acestea se formează În decursul experienței individului, sunt diferite de la o cultură la alta și se transmit pe cale culturală ca ghiduri de acțiune; ele mai pot fi Întâlnite sub denumirea de “pragmatic action/reasoning schemes” <ref id=”109”>Idem referință </ref>. O abordare coerentă, bine structurată a modului În care este organizat contextul psihologic și a felului În care acesta operează În procesul de interpretare și Înțelegere, În general, este prezentată de
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
activă, necesară a procesului de comunicare; el joacă un rol la fel de important ca și enunțul În procesul de recuperare a semnificației acestuia. Moeschler afirmă că „teoria pertinenței este o adevărată teorie a contextului, ea făcând posibil proiectul de a defini pragmatica ca o teorie a contextului” <ref id=”111”>Moeschler, J. La Pragmatique apres Grice: contexte et pertinence, www.unige.ch/senses/linge/moeschler/publication pdf/gric .pdf, p. 7 referință </ref>. În multe dintre lucrările anterioare teoriei pertinenței, așa cum am arătat
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
De aceea, același enunț adresat aceluiași individ În aceleași circumstanțe fizice, dar În momente diferite, poate avea interpretări diferite. Aprofundând perspectiva teoriei pertinenței asupra contextului, Boicho Kokinov, fără a avea pretenția că introduce un element de totală noutate În cercetarea pragmatică, avansează ideea unei teorii dinamice a contextului, teorie În care contextul este definit ca fiind ”ansamblul tuturor entităților care influențează comportamentul cognitiv uman (sau al unui sistem) Într-o anumită situație, adică ansamblul elementelor care produc efecte contextuale”<ref id
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
raporturile complexe dintre context și mesajul transmis de locutor. 4.2.2. Interpretarea În viziunea teoriei pertinenței 4.2.2.1. Introducere Lucrarea care a pus bazele acestei teorii și care a introdus noțiunea de pertinență printre categoriile fundamentale ale pragmaticii aparține lui Dan Sperber si Deidre Wilson și se numește “Relevance. Communication and Cognition”. Din limba engleză, ea a fost tradusă În franceză, de către Abel Gershenfeld și Dan Sperber, cu titlul “La Pertinence. Communication et cognition”. Nu avem cunoștință dacă
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
perspectiva teoriei pertinenței, voi folosi același concept, pertinența. 4.2.2.2. Izvoarele teoriei pertinenței Cel puțin două sînt teoriile care au constituit pilonii pe care Dan Sperber și Deidre Wilson au construit teoria pertinenței: teoria lui Grice din domeniul pragmaticii și teoria cunoașterii a lui Jerry Fodor. De la Grice au preluat cîteva idei de bază: 1) interpretul trebuie să recupereze nu ceea ce spune locutorul, ci ceea ce vrea să spună, 2) comunicarea interumană este intenționată (Grice face diferența Între semnificația naturală
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
are o structură ce funcționează la doua niveluri: unul periferic, modular, specializat, automat, locul de formare a reprezentărilor, unde se produce decodificarea lingvistică, și unul central, non modular, universal, nespecializat, loc al proceselor raționale, deductive, inferențiale - aici se produce tratamentul pragmatic al enunțului. Cei doi autori au fost, inevitabil, influențaȚi și de alte idei si teorii mult dezbătute În epocă, În domenii ca filosofia limbajului, lingvistica, semiotica, pragmatica, psiholingvistica, sociologia, logica ș.a. Dintre acestea menționăm: 1) gramatica generativă chomskiană, care introduce
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
modular, universal, nespecializat, loc al proceselor raționale, deductive, inferențiale - aici se produce tratamentul pragmatic al enunțului. Cei doi autori au fost, inevitabil, influențaȚi și de alte idei si teorii mult dezbătute În epocă, În domenii ca filosofia limbajului, lingvistica, semiotica, pragmatica, psiholingvistica, sociologia, logica ș.a. Dintre acestea menționăm: 1) gramatica generativă chomskiană, care introduce conceptele de competență și performanță lingvistică (competența trimite oarecum la ideea de modularitate a intelectului) și pe cele de structură de adâncime și structură de suprafață (primul
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
suprafață (primul ar corespunde formei logice, cu care autorii teoriei pertinenței vor opera), 2) dezbaterile privind presupozițiile, implicațiile, implicaturile, 3) aspectele legate de legile discursului, postulatele de sens și de conversație, principiile raționale care guvernează comunicarea verbală, 4) problema conectorilor pragmatici, a deicticelor, a referinței, 5) teorii din domeniul altor discipline cum ar fi teoria alegerii raționale (Rational Choice Theory), dezvoltată Începînd cu deceniul al 7-lea al sec. al XX-lea, și multe altele. 4.2.2.3. Ce aduce
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
sus, a doua principii fundamentale preluate de la Grice și Fodor: 1) inferența joacă un rol crucial În comunicarea verbală, 2) intelectul uman este structurat pe module, acestea avînd roluri diferite În prelucrarea enunțului. Este evident că, pe aceste baze, teoria pragmatică a celor doi a intrat profund În zona psihologiei, a psihologiei cognitive În special. Ca elemente noi aduse de Sperber și Wilson În spectrul pragmaticii, ar putea fi menționate: 1) explicarea comunicării verbale având ca premisă un singur principiu care
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
module, acestea avînd roluri diferite În prelucrarea enunțului. Este evident că, pe aceste baze, teoria pragmatică a celor doi a intrat profund În zona psihologiei, a psihologiei cognitive În special. Ca elemente noi aduse de Sperber și Wilson În spectrul pragmaticii, ar putea fi menționate: 1) explicarea comunicării verbale având ca premisă un singur principiu care nu aparține comunicării, el caracterizează activitatea cognitivă umană În general, 2) contextul este definit În cu totul alți termeni și se află pe picior de
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
este definit În cu totul alți termeni și se află pe picior de egalitate cu textul, În procesul de interpretare, 3) teoria construită pe acest principiu unic, universal, explică toate tipurile de acte de vorbire, toate fenomenele lingvistice controversate În pragmatică și nu presupune nici un fel de competență În afara celei lingvistice (spre deosebire de perspectiva lui Grice, de exemplu, unde se poate Înțelege că producătorul și interpretul, pentru a putea comunica, ar trebui să cunoască maximele de conversație). Elementul de noutate cel mai
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
se bazează pe un anumit număr de fapte sau de propoziții pe care interlocutorii le consideră reciproc adevărate și care nu au nevoie să fie explicitate. Exemplu clasic al acestui tip de manifestare, În plan lingvistic, este constituit din presupozițiile pragmatice, definite ca propoziții despre care locutorul crede că interlocutorul le crede adevărate, iar interlocutorul este determinat să creadă că locutorul le crede adevărate”<ref id=”130”>Apud Moeschler, J., op. cit., p. 6 referință </ref> . Teoria pertinenței nu susține condiționarea comunicării
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
de structurare și organizare a materialului. Prin varianta pe care am ales-o, aceea de a trata În capitole separate cele trei „tipuri” de context, am Încercat să pun În evidență existența și contribuția specifică, sub aspectul lor semantic și pragmatic, a celor trei entități fundamentale ale oricărui act de comunicare: textul Însuși, ca factor contextual, non-textul, adică tot ceea ce este exterior textului, dar În relație, din perspectivă semiotică, cu acesta, la momentul producerii/interpretării și agentul uman, producător sau interpret
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
fi condus la o lucrare de dimensiuni prea mari - ca să nu mai vorbim despre dificultatea organizării materialului și complexitatea analizei propriu-zise, dată fiind multitudinea elementelor contextuale purtătoare de semnificație, atât cele verbale (cu semnificația lor de natură lexicală, gramaticală sau pragmatică) cât și cele non verbale (practic, infinite ca număr și cu semnificații nu atât de puternic și clar instituite ca În cazul semnelor verbale). Pentru a evita o astfel de situație, am decis să analizez doar factorii contextuali optim pertinenți
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
Liiceanu și Cătălin Cioabă, Humanitas, București Heidegger, M. (1995): Being and Time, translated by John Macquarrie & Edward Robinson, Oxford, Blackwell Hermeneutics, plato.stanford.edu/entries/hermeneutics/ Hoarță-Cărăușu, L. (2005): Corpus de limbă română vorbită actuală, Cermi, Iași Hoarță-Cărăușu, L. (2005): Pragmatica pronumelui, Cermi, Iași Holtorf, C., “Gadamer’s Hermeneutics”, https://tspace.library.utoronto.ca/citd/holt orf/ 3.10.html Hull, M. (2000): “Hermeneutics Begins at Home: On Retrieving the Reader in Biblical Interpretation”, www.salvationhistory.com/mission/staff/ Hull Hermeneutics Home.pdf
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]