4,908 matches
-
mai ales ajutor material. Ca supliment de bucurie îmi spune că eu merit mult mai mult decât poate ea să recunoască momentan, gândindu-se poate la cele trei volume pe care i le-am dăruit și pentru care ea mă prețuiește și mai mult. Din cele relatate, astăzi a fost ziua zâmbetelor ce m-au întâmpinat și-mi ziceam în sinemi că tot ce mi s-a întâmplat astăzi vine să compenseze într-o măsură oarecare perioada trecută a vieții mele
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
familie modestă de țărani cu credință în Dumnezeu și cu sănătoase principii morale de trai, pe care am continuat să le propag și să le cultiv și celor ce m au cunoscut în diferite etape ale vieții. Mă bucur că prețuiești ceea ce încerc să fac prin scrisul meu care nu e ceva deosebit, ci e aceeași linie, aceeași conduită de educator pe care am avut-o. Scrisul meu de astăzi continuă la alt nivel activitatea mea profesională, încercând să motivez dragostea
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
pledez ca ea să fie trăită în mod curat, cinstit și demn, fără compromisuri. Sunt încântat și extrem de bucuros că Mariana are o prietenă atât de bună, de iubitoare și de sinceră! Mențineți-vă această robustă prietenie, mângâiați-vă și prețuiți-vă reciproc! Sunt puține prietenii care rezistă în viață! Eu, prin forța lucrurilor, am pierdut toți prietenii din tinerețe, iar foarte puținii prieteni pe care-i mai am astăzi îi prețuiesc pentru calitatea și trăinicia sentimentelor de care sunt animați
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
sinceră! Mențineți-vă această robustă prietenie, mângâiați-vă și prețuiți-vă reciproc! Sunt puține prietenii care rezistă în viață! Eu, prin forța lucrurilor, am pierdut toți prietenii din tinerețe, iar foarte puținii prieteni pe care-i mai am astăzi îi prețuiesc pentru calitatea și trăinicia sentimentelor de care sunt animați! Cu dragoste de tată față de tine și de bunic pentru Alexandra, vă doresc din inimă și suflet tot ce poate fi mai bun și de folos, pentru împlinirea și realizarea plenară
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
sub cine știe ce pretext ridicol. Aștept să vină ziua în care mă vor târî într-o închisoare cu aer condiționat și mă vor lăsa acolo, sub lumini fluorescente și tavan izolat acustic, să plătesc pentru faptul că am disprețuit tot ceea ce prețuiesc ei în micile lor inimi de latex. Ridicându-mă cât sunt de înalt - un spectacol în sine - am privit în jos spre polițistul care m-a jignit și l-am zdrobit cu o observație pe care din fericire nu a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
persoane este faptul că vântul este de fapt un fel de energie solară - vânturile sunt create de către încălzirea inegală a atmosferei de către soare, precum și datorită rotației pământului și a suprafeței inegale a planetei. Timp de mii de ani, omenirea a prețuit puterea vântului și a exploatat-o pentru a asigura înaintarea vaselor pe mare și a asigura puterea mecanică pentru a măcina cerealele, pompa apa și realiza alte sarcini. Cu toate acestea, viitorul energiei eoliene constă în producția la scară mare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2287_a_3612]
-
înaltă pregătire care ar putea umple golurile din organizațiile lor. Angajații pregătiți pentru a face față provocărilor și problemelor lumii businessului modern, care este dominată de inovații, de tendințe multiculturale, de cei care vorbesc limbi străine, vor constitui valori foarte prețuite într-o lume mai complexă, a haosului și incertitudinii - cea a viitorului extrem. Dar pentru a putea învăța să te descurci printre realitățile noi ale forței de muncă, este nevoie de timp. Pentru a învăța să te adaptezi tradiției și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2287_a_3612]
-
job sau tip de muncă este important pentru atingerea viitorului succes la locul de muncă și se gândesc la faptul că vor ajunge experți într-un anumit domeniu ca la un țel major. Mai mult decât oricare alt segment, ei prețuiesc dezvoltarea aptitudinilor legate de matematică și științe, a aptitudinilor legate de computer și tehnologie, și a aptitudinilor de leadership. Ei sunt cel mai probabil capabili să vadă oportunitățile legate de locul de muncă ca pe un factor major în selectarea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2287_a_3612]
-
talentelor se bazează pe acea organizație care caută să construiască businessul în jurul grupului global de talente, care poate deservi anumite piețe. Să ne imaginăm o companie denumită LGA, o corporație la nivel mondial având o valoare de 15 miliarde $, care prețuiește talentele și investește în viitoare oportunități al căror fundament sunt talentele. Viitoarea strategie țesută în jurul talentelor din cadrul LGA spune că, având în vedere resursele slabe de talente, ar trebui să construim afaceri sustenabile în jurul anumitor talente, care pot dezvolta și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2287_a_3612]
-
joacă acest rol în organizația mea. Per total, ei constituie un grup disparat de observatori interesați ai tendințelor, care îmi furnizează o analiză completă asupra a ceea ce urmează să survină în viitor din poziția lor de observatori. Am ajuns să prețuiesc evaluările lor, care deseori îmi oferă privilegiul de a deține o imagine previzionară asupra vreunei noi tendințe care abia se conturează - înainte să-și facă simțită prezența la noi. În cazul de față, taipanul american îmi furnizase un raport asupra
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2287_a_3612]
-
jocului „ucideți viitorul.” Prin aplicarea acestui exercițiu, probabilitățile inteligente ar putea fi „scoase la iveală.” Cheia o reprezintă, cel puțin din punct de vedere intelectual, să ne imaginăm ce prejudicii s-ar putea abate asupra unor lucruri pe care le prețuim foarte mult. Odată ce cunoaștem ce ar putea afecta organizația, națiunea sau compania, vom ști prin alegerea opțiunilor, spre ce trebuie să ne concentrăm resursele pentru a crea viitorul sau proiectul pe care îl preferăm. Aceasta este o modalitate eficientă de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2287_a_3612]
-
niciodată Întoarsă iubirea; una din acele femei care nu Îmbătrâneau treptat, ci dintr-odată, sărind de la virginitate la riduri, căreia nu i se dăduse niciodată șansa să zăbovească Între aceste etape. Se dedicase În Întregime unicului ei fiu și Îl prețuise adesea În dauna fiicelor sale, Încercând să găsească În el o consolare pentru toate lucrurile pe care viața i le răpise. Totuși, odată ajuns În Arizona, existența băiatului se limitase la vederi și scrisori. Nu se Întorsese niciodată la Istanbul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
echivalează cu adevărata fericire. Întotdeauna greutățile, dificultățile pe care le depășim ne aduc ceva în plus și ne adaugă luminozitate la aura proprie a evoluției... Asta nu înseamnă că e mai bine să nu ne fie bine. Că trebuie să prețuim mai mult suferința decît fericirea, conflictul decît înțelegerea sau mai mult încrîncenarea decît înțelepciunea. Că nu trebuie să căutăm pacea sau că ar trebui să ne agățăm de negativ pentru a nu fi ridicoli în prea mult pozitiv nepotrivit cu
ANOTIMPUL ILUZIILOR by CRISTI ROMEO () [Corola-publishinghouse/Imaginative/270_a_504]
-
mesaj viu, un adevăr care să schimbe lumea! Dar cum rămîne cu tineretul de astăzi? De cîte ori aud afirmația “nu mai citește nimeni cărți în zilele noastre”, mă întreb dacă o fi chiar așa. Sigur că mulți încă mai prețuiesc cărțile în general... dar marea majoritate? Oare chiar poate să fie scrisul înlocuit, pentru generațiile viitoare, cu televiziunea, internetul și jocurile pe calculator? Ar ajunge comunicarea să se schimbe într-atît încît să se lipsească de cărți? Aceasta e o întrebare
ANOTIMPUL ILUZIILOR by CRISTI ROMEO () [Corola-publishinghouse/Imaginative/270_a_504]
-
mai are răspunsul la această întrebare?... Ce rost mai are orice în fața voinței majorității, care înseamnă lipsa iubirii?... Ce rost mai are orice? Deprimant, nu ești de acord? E chiar exasperant... adeseori... De ce îmi pasă mie de cineva care nu prețuiește sentimentele mele, de ce îmi pasă de cineva care e prea departe în inaccesibilitate, de ce îmi pasă de cineva care nu răspunde la ceea ce simt, de ce nu pot arăta indiferență dacă mie asta mi se arată, de ce mă face să sufăr
ANOTIMPUL ILUZIILOR by CRISTI ROMEO () [Corola-publishinghouse/Imaginative/270_a_504]
-
călătorie a rămas doar o idee, o imagine, un vis iluzoriu al verii... de ce? nu știu. Oare să fie din cauză că iubirea e ceva atît de important, atît de esențial și totuși atît de ușor de pierdut, încît dacă nu o prețuiești într-adevăr, se destramă și se șterge la fel ca o iluzie a căldurii intense?... Mă uitam ieri la apusul de soare și culorile sale... ce frumos și cît de măreț poate fi cerul colorat uneori și cît de mici
ANOTIMPUL ILUZIILOR by CRISTI ROMEO () [Corola-publishinghouse/Imaginative/270_a_504]
-
de miile de oameni care muriseră În cel mai mare tsunami din istoria Asiei de Sud-Est cu numai o lună În urmă, mulți dintre ei aflați În călătorii romantice sau În luna de miere, și se gândi că trebuia să prețuiască fiecare clipă petrecută cu el. Luară micul dejun afară, la o măsuță rotundă de sticlă, cu vedere la piscină și la valea Întinsă. — Nu mai am cu ce să mă Încalț, zise ea uitându-se la papucii din picioare. Mi-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613]
-
pe scenă cum trebuia sau lua parte la orice se Întâmpla. Nu putea nici măcar să se certe ca lumea, dacă avea nevoie să se apere. Se bâlbâia, În căutarea cuvintelor potrivite. Orice avusese special devenise inutil și irelevant, iar ce prețuia ea mai mult fie era primit cu o Încruntare, fie le era necunoscut acestor oameni. Tot ceea ce pierduse Îi lăsase un gol În suflet. Era un gol pe care numai dragostea sau relațiile nu Îl puteau umple. Chiar și alături de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613]
-
ori de câte ori ar dori. Marta observă că nu știa ca tatăl să fi avut prieteni apropiați în oraș, oameni de atâta încredere încât să merite, sublinie intenționat cuvintele să merite, să rămână cu un animal care, la ei în casă, era prețuit ca o ființă omenească. Cipriano Algor răspunse că nu-și aducea aminte să fi spus vreodată că are prieteni apropiați în oraș, lua câinele cu el ca să-și alunge gândurile care nu-i plăceau. Marta spuse că, dacă are asemenea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2116_a_3441]
-
o seară nu voi sta chiar în fotoliul de răchită al Bătrânului. Fii pe pace, te voi invita prin Francisc să ne vizitezi. Îi voi șopti Bătrânului: «Chemați-l pe doctorul Dinu aici, vă rog. Faceți-mi acest hatâr. Vă prețuiește, dealtfel, foarte mult și ar merita să-l cunoașteți»” Dinu mă privea, jumătate amuzat, jumătate speriat. „Sper că n-ai să faci una ca asta”. „Dar de ce nu?” „Pentru că te rog”, zise el serios, uitându-se la mine cu admirație
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
cu toate simțurile, instigate de furtună, în delir. Întreg sufletul îi vibra, iar trupul i se transforma într-un cântec. Pâlpâia ca o flacără surescitată și după fiecare furtună rămânea parcă istovită, cu nervii arși. Și dacă la Marta am prețuit calmul, întâlnirea cu Laura mi-a dat o altă optică asupra furtunilor. Fiecare dragoste cu pedagogia ei. Dar și aici și-a spus cuvântul păcatul meu originar. Într-o zi am izbucnit iritat: „Curaj? Se bălăcesc și ei în furtună
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
vorbă, am sărit imediat. Eu voi fi un simplu executant. I-am spus că un proiect atât de măreț ar fi avut nevoie de dalta unui Michelangelo. Păcat că nu trăise în vremea lui Michelangelo. Trăia în vremea mea. Dar prețuiam cum se cuvenea faptul că-mi încredințase mie o asemenea misiune. Dacă eram onorat? Doamne! Eram strivit de atâta onoare! Și nu vroiam să-l dezamăgesc. — Bei ceva, domnule sculptor? mă întrebă el brusc și m-am grăbit să zic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
nu le puteam vedea...acum știu că ea a apărut în viața noastră ca să ne transforme în ceea ce am fost destinați să fim ... Teo ne a oferit o lecție valoroasă de viață,ne a învățat să sperăm mereu și să prețuim lucrurile simple. În orice lucru și în orice om ea căuta lumina. A venit clipa în care sufletul ei s a înălțat spre lumină, purtat de adieri noi. Dar știu că voi rămăne cu ea în vis,în gănd și
Pentru un înger desprins prematur dintr o ploaie tăcută. In: În amintirea Teodorei Mareș by Iulia Bostan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/489_a_850]
-
tren, numai o tristețe dulce, ușoară În acest ultim an de dinaintea sfîrșitului Războiului Rece. Nimic nu se Întîmplă. Milena doar sare de pe o traversă pe alta, respirînd. Un miros de vară trăiește și În memoria olfactivă a lui Tiffany. Ea prețuiește mirosul unei burtici de motan după ce s-a tăvălit prin praf. Susan Își amintește un miros plăcut, ușor prăfos. — Îmi place mirosul unei camere Întunecoase, plină de cărți vechi. Stau pitită, În timp ce două persoane de care nu-mi aduc aminte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
chipul lui Jack când îi povestise cum Virginia Woolf făcuse pipi în ziar. Și își dădu seama ce forță incredibilă avea dragostea, puteai să vezi pe cineva într-o situație dintre cele mai stânjenitoare și, cu toate astea, să-l prețuiești și mai mult. Ca o confirmare, Fran simți cum i se învârte stomacul, reamintindu-i felul în care-l pusese la încercare bând sangria, și trebui să se repeadă la baie. În timp ce vărsa restul de vin, suc de portocale și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]