3,745 matches
-
sufletului", abditum mentis (Sf. Augustin) sau "culme a minții, scânteia synderesei (apex mentis seu synderesis scintilla)", în termenii Sf. Bonaventura (Itinerarium mentis in Deum, cap. I, Editura Științifică, București, 1994, p. 11; pentru versiunea latină, p. 78). Este, potrivit lui Eckhart (Predica 37), o mică scânteie (Vünkelîn) a intelectului, "o Lumină divină, o rază și o imagine de natură divină imprimată în suflet", care "pătrunde în Fondul simplu, în deșertul tăcut în care nicio distincție nu și-a aruncat vreodată privirea, (...) căci
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
imprimată în suflet", care "pătrunde în Fondul simplu, în deșertul tăcut în care nicio distincție nu și-a aruncat vreodată privirea, (...) căci acest Fond este o tăcere simplă, nemișcată în ea însăși, iar prin această nemișcare toate lucrurile sunt mișcate" (Predica 48), apud Alain de Libera, La mystique rhénane. D'Albert le Grand à Maître Eckhart, Seuil, Paris, 1994, pp. 272, 252-253. Fondul acesta este un străfund, "fund de viață netrecut" (Taumaturgul, vol. Întrezăriri, în op. cit., p. 106) prin care se
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
de la conscience dans la dernière philosophie de Schelling, L'Harmattan, Paris, 2005, p. 39). 68 CCXXXVII (83) (1958), în op. cit., p. 335. Precum, la Eckhart, "Fecioara înseamnă omul desprins de toate imaginile străine de el însuși", "fără piedica vreunei imagini" (Predica 2), dar transformat, format dincolo de imaginile aparenței, după imaginea logos-ului creator în a cărei strălucire creația își egalează creatorul: "Tatăl rostește în același Cuvânt toate spiritele intelectuale și egale aceluiași Cuvânt după imagine, după modul în care acesta rămâne
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
aparenței, după imaginea logos-ului creator în a cărei strălucire creația își egalează creatorul: "Tatăl rostește în același Cuvânt toate spiritele intelectuale și egale aceluiași Cuvânt după imagine, după modul în care acesta rămâne în sine însuși strălucind în afară" (Predica 1), în Meister Eckhart, op. cit., pp. 25, 26, 22. 69 Datat 1954, în V. Voiculescu, Opera literară. Poezia, Editura Cartex 2000, București, 2004, p. 486. 70 Cele două poeme corespund "cunoașterii în cale" (Horeb lăuntric) și "cunoașterii în patrie" (Taborul
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
în patrie" (Taborul), cea de a doua fiind termenul (eshatologic) - inimaginabil - al celei dintâi, căci "secunda se înfăptuiește față către față, or, prima, în oglindă și în enigmă, întrucât după condiția căii, nu este posibilă fără de reprezentarea imaginată" (Sf. Bonaventura, Predica "Aveți un singur Învățător, Hristos", 18, în op. cit., p. 124). 71 Eleusis (1942), vol. Veghe, în op. cit., p. 157. 72 Pentru Ioan Scotus Eriugena (în Expositiones Super Ierarchiam Caelestem S. Dionysii), în descendența cosmologiei dionisiene întemeiate pe problematica intermediarului, "orice
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
E); Epifania (E), pp. 157, 190. 26 Cel care, neștiut (PD), p. 293. 27 Și cum fusesem chemați (PD), p. 261. Dezgolirea este smerirea în Dumnezeu: "partea cea mai înaltă din insondabila sa profunzime răspunde coborârii supreme în profunzimea umilinței" (Predica 10, în Meister Eckhart, Benedictus Deus, Editura Herald, București, 2004, p. 183). Abia acum sufletul intră în imagine, dar într-o imagine care e una cu Dumnezeu, "omul umil" fiind cel al cărui "suflet pătrunde în Imagine, unde nimic nu
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
umil" fiind cel al cărui "suflet pătrunde în Imagine, unde nimic nu-i este străin, unde există numai Imaginea cu care el face o singură Imagine", rămânând "în lumina pură în care Imaginea sa este totuna cu Imaginea lui Dumnezeu" (Predica 44, în Alain de Libera, La mystique rhénane. D'Albert le Grand à Maître Eckhart, Seuil, Paris, 1994, p. 271). 28 Iubire, împărăteasă (E); Voci, în zăpadă (E); Deasupra râului (E), pp. 174, 91, 109. 29 Iubire (PD), p. 305
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
despre poesie (I), în IP II, p. 45. 36 Starea de copilărie a poeziei, în IP I, p. 134. 37 "Intrarea în divinitate și ieșirea către umanitate nu sunt altceva decât urcarea la cer și coborârea pe pământ" (Sf. Bonaventura, Predica "Aveți un singur Învățător, Hristos", în Itinerariul minții în Dumnezeu, Editura Științifică, București, 1994, p. 122). 38 "Fericirea de a găsi - notează Sf. Bernard de Clairvaux - nu smulge sfânta dorință, ci o lărgește. Culmea bucuriei ar fi oare epuizarea dorinței
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
ci o lărgește. Culmea bucuriei ar fi oare epuizarea dorinței? E mai degrabă uleiul, căci dorința este ea însăși flacără. Așa este. Bucuria va covârși, dar nu va fi sfârșitul dorinței, nici - cu atât mai puțin - al căutării" (In Cantico, predica 84, 1). 39 Starea de copilărie a poeziei, în IP I, p. 134. 40 Fântânile Romei, în IP II, pp. 294, 295, 296. 41 Ibidem, p. 297. 42 Ibidem, p. 309. 43 Starea de copilărie a poeziei, în IP I
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
Alain de Libera, La mystique rhénane. D'Albert le Grand à Maître Eckhart, Seuil, Paris, 1994, p. 255). Cf., în legătură cu acest subiect, Meister Eckart, Întrebări pariziene și alte scrieri, Editura Polirom, Iași, 2013, pp. 149-169. Totuși, precizează Sf. Bonaventura în Predica "Aveți un singur Învățător, Hristos", cunoașterea pe cale nu este cunoașterea în patrie; cea din urmă "se înfăpuiește față către față, or, prima, în oglindă și în enigmă, întrucât după condiția căii, nu este posibilă fără de reprezentarea imaginată" (în Bonaventura, op. cit
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
anunță nașterea unor timpuri noi, chiar dacă trăsăturile acestora nu se pot încă discerne. Capitolul 2 CRIZA SPIRITUALĂ ȘI INTELECTUALĂ DE LA SFÎRȘITUL EVULUI MEDIU În acest sfirșit de Ev Mediu, frica de moarte este de omniprezentă, obsedînd spiritele, dominînd arta, literatura, predicile și modelînd comportamentele, începînd cu dorința de a trăi șipînă la obsesia mîntuirii care explică evoluția superstițiilor, a vrăjitoriei și spaima colectivă. Or, în general, Biserica este incapabilă să răspundă acestor aspirații spirituale. Numai ordinele cerșetorilor își exercită în orașe
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
și sistemele de gîndire, care exprimă reflectarea universului și a organizării sale. Moartea omniprezentă Prezența morții îmbracă forma unei adevărate obsesii. Provocată de numeroasele victime ale calamităților din acele timpuri, ea este prezentă peste tot în literatură, în artă, în predici. Cultura pune accent pe aspectele corporale ale descompunerii, scoțînd în evidență amănuntele capabile să trezească oroarea și spaima, determinîndu-1 pe credincios să se gîndească la mîn-tuirea eternă. Astfel, în biserici, gisanții de pe morminte nu mai sînt reprezentările idealizate a ceea ce
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
lor. În afara cîtorva excepții, destul de rare, prelații cultivați, preocupați de buna administrare a diocezei lor, delegă un înlocuitor care preia prin sistemul de comandă sarcinile lor episcopale. Toți, chiar administratorii buni, își părăsesc obligațiile pastorale, fie că e vorba de predică, de confirmarea copiilor, de vizitarea parohiilor sau de instruire clerului. Lăsat de capul lui, clerul parohial nu este deloc capabil să atragă populația, mai ales cea de la țară. Aici criza este resimțită cel mai tare. Trei calificative revin constant în
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
structurii Bisericii, nu este, fără îndoială, nouă, dar este incontestabil agravată de criză. În orașe, mai bine protejate, criza este, desigur, mai puțin gravă. Cei mai cultivați membri ai clerului își exercită aici funcțiile. Grija de a forma credincioși prin predici se intensifică tot mai mult. în secolul al XIII-lea, în orașe se instalează ordinele călugărilor cerșetori, care încearcă să răspundă pe măsura posibilităților lor, aspirațiilor spirituale ale oamenilor din acea epocă a calamităților. Fondate pentru a servi drept model
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
și Dominicanii 21, considerați mai buni cunoscători ai căilor spre mîntuire, atrag credincioșii, care părăsesc parohiile. Sînt foarte numeroși acei care, la apropierea morții, vin să caute adăpost în mănăstirile lor, în așteptarea temutei treceri. Mulțimea se înghesuie la marile predici publice ale Dominicanilor și Franciscanilor, care știu să găsească cuvinte simple ce pot impresiona un auditoriu popular. De altfel, unii nu ezită, pentru a-și impresiona mai profund auditoriul, să recurgă la înscenări specta-inloase. Alții, mai demagogi, ridică pe credincioși
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
numai pe mesajul evanghelic rămîne profund prezentă în Anglia. Ideile lui Wyclif cunosc o mare audiență în Boemia. Acolo, pe lîngă Universitatea din Praga, există un curent evanghelic și de reformare a Bisericii. Jan Hus, universitar în acest oraș, ține predici pentru o reformă a Bisericii și pentru o întoarcere la mesajul strict al Evangheliei. Biblia trebuie tradusă în cehă. El preconizează comuniunea cu pîine și vin, așa numita comuniune sub ambele specii. Condamnat de papa loan al XXIII-lea, Jan
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
și cuvînt. Fondat de Ignațiu de Loyola, Ordinul Iezuiților, aprobat de Paul al III-lea (1540), se pune în serviciul papei și jură să se consacre mîntuirii sufletelor. Membrii Companiei lui Isus sînt instruiți mai ales în domeniul teologiei și predicii. Ei poartă veșmîntul preoților seculari și acceptă o supunere totală față de superiorul lor, generalul ordinului, ales pe viață. Legămintelor monastice clasice, ei le adaugă un legămînt special, de supunere față de papă. Controlat de papă și de iezuiți, Sinodul de la Tyrol
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
parte îngrijorarea papei Urban, ce se desprinde din scrisoarea din 13 martie 1264 către arhidiaconul Ioan din Orăștie, că această localitate se afla lângă ținuturile tătărești lipsită de venituri, fiind pustie de locuitori, papa Clement al IV-lea, urmașul său, predică, în 25 iulie 1265, din Perugia, o cruciadă „verbum cruciș” împotriva tătarilor, și a celorlalți păgâni ce li s-au alăturat, în momentul în care Nogai se afla sub zidurile Constantinopolului. Era din nou teama că mongolii, întovărășindu-se și
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
Al păcii Tale mijlocitor:/ Unde-i ura să așez iubirea;/ Unde-i jignirea să aduc iertarea.” Conventualitatea: reprezintă totalitatea activităților apostolice făcute pentru binele societății și al Bisericii: asistență medicală și socială pentru cei suferinzi, activități liturgice și pastorale cu predici misionare, doctrinare și ecumenice, cursuri ecologice, de comunicare și acțiuni caritabile. „Fraților, până când mai avem timp, să facem Binele.” Marile orientări în viață lăsate de Sfântul Francisc, drept moștenire tuturor fraților sunt: dragoste mutuală, stimă înaltă față de sărăcie și fidelitate
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
construit edificiul concepției franciscane. Ideea centrală care luminează întreg sistemul și pe care se întemeiază toate scrierile și Regula lui Francisc este certitudinea că numai „Dumnezeu singur este bun” (Lc. 18, 19). Ideea trimiterii ucenicilor în lume (Lc. 9, 1-6), Predica de pe munte (Mt. 5, 3-11), care exprimă cel mai bine curăția sufletească și stilul de viață creștină, sau regula de aur a moralei (Mt. 7, 12), determinantă a acceptării situației similare a aproapelui, se regăsesc atât în regulă, cât și
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
fraților are forță, dinamism și elan, este un itinerariu permanent, care țintește culmi înalte: trăirea Evangheliei în ascultare, sărăcie, misiune și fidelitate față de Biserică. Giotto a pictat în Biserica dedicată Sf. din Assisi, sub scena înălțării lui Cristos la cer, „Predica lui Francisc pentru păsări”. Orice auditoriu era fermecat de predicile lui. Sărăcuțul predica cu inima, și uneori, în pas de dans; el le vorbea peștilor, păsărilor, iepurilor, a făcut un pact cu lupul cel rău. El se simțea ales pentru
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
care țintește culmi înalte: trăirea Evangheliei în ascultare, sărăcie, misiune și fidelitate față de Biserică. Giotto a pictat în Biserica dedicată Sf. din Assisi, sub scena înălțării lui Cristos la cer, „Predica lui Francisc pentru păsări”. Orice auditoriu era fermecat de predicile lui. Sărăcuțul predica cu inima, și uneori, în pas de dans; el le vorbea peștilor, păsărilor, iepurilor, a făcut un pact cu lupul cel rău. El se simțea ales pentru a predica Evanghelia „tuturor creaturilor” (Mc. 16, 15). Trimiterea în
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
reușită. Munca, rugăciunea și lauda ar trebui să facă parte din preocupările zilnice. Datoria morală de a condamna nedreptatea, exploatarea, setea de bani (pentru Francisc, aceștia sunt întruparea păcatului) sunt obiective de misionariat, printre altele. În programul de viață franciscană, predica ocupă un loc deosebit, ea este intim legată de sărăcie, de Evanghelie și misionariat. Fratele franciscan preferă exhortația, pentru a se adresa direct inimii, în stilul, fratelui Pacific, care predica în acompaniament de alăută. Un papă vizionar, Inocențiu al III
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
prin exhortație. Franciscanii misionari, asemenea unor cantori, semănau sfințenie și cunoștințe creștinești în ținuturile pe care le cutreierau. Scopul predicării franciscane era atunci de a ajunge la coardele inimii, și mai apoi să le ridice până la înălțimea bucuriei spirituale. În predici frații vorbeau despre Dumnezeul Bunătății și al harului, iar ascultătorii erau chemați la penitență și la adorație. În ceea ce privește Laudele înălțate Domnului, Francisc a atins culmile poeziei (din care mai târziu, s-a născut o nouă formă literară - Fioretti). Și din
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
și numai după voia inimii. Toate frazele încep prin „și”, și ...de aceea au atâta farmec. Pe Sărăcuț îl interesează numai scopul său: cuvintele să devină arme de convingere, precum flăcările care țâșnesc din inima lui. Laudei, ca formă de predică, i s-a adăugat și predica propriu-zisă, rugăciunea și meditația. Predica propriu-zisă este „primită”, „dăruită”, ea nu este rodul studiilor și nu poate fi „fabricată”. Francisc a atras atenția în Regulă asupra impactului pe care îl au asupra predicii limbajul
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]