3,246 matches
-
Tribuna” a susținut, cu întreruperi, rubrica „Poșta redacției”. A îndrumat cenaclul literar al Asociației Scriitorilor din Cluj, a fost membru al Consiliului Uniunii Scriitorilor din România și a făcut parte din juriile Uniunii Scriitorilor și Editurii Dacia. De asemenea, a prefațat cărți și antologii ale debutanților în literatură și a colaborat cu articole la Dicționarul scriitorilor români. Din poezia sa, revista londoneză „Poetry World” (1986) a publicat un grupaj de poeme tălmăcite în limba engleză de Ștefan Stoenescu. Începând să scrie
FELEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286977_a_288306]
-
poeziei sârbe (secolele XIII-XX), București, 1999; Predrag Bogdanovici, Biblioteca rătăcitoare. Oradea, 2000 (în colaborare cu Răzvan Voncu); Dragoslav Mistici, Starea sârbească, București, 2001. Repere bibliografice: Cristea, Faptul, 196-197; Tartler, Melopoetica, 152-156; Constantin Pricop, Spiritul veacului, CRC, 1989, 31; Srba Ignjatović, Prefață la Memoria asasină, Novi Sad, 1989; Ungureanu, Imediata, II, 353-359; Alex. Ștefănescu, Ioan Flora, RL, 1994, 21; Valentin F. Mihăescu, „Cititorule, iată poetul tău!”, CNP, 1995, martie; Cornel Ungureanu, Ioan Flora și bestiarele sale, O, 1996, 3; Răzvan Voncu, O
FLORA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287024_a_288353]
-
sovietică contemporană, București, 1965; Anna Ahmatova, Poezii, pref. Mihai Beniuc, București, 1968; Daphne Du Maurier, Păsările, București, 1970, Golful francezului, București, 1975; Vladimir Piskunov, Andrei Belâi, București, 1975 (în colaborare cu Tatiana Nicolescu și Leonid Dimov). Repere bibliografice: Mihai Beniuc, Prefață la Anna Ahmatova, Versuri, București, 1968, 5-7; Firan, Macedonski-Arghezi, 208-209; Firan, Profiluri, I, 346-348. T.N.
FORTUNESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287070_a_288399]
-
1860) și „Tombatera” (1861). În 1864 încredințează tiparului cel de-al doilea volum de versuri, pe care îl va intitula Flori de câmp. Anul 1867 marchează un moment important în activitatea sa: culegerea de folclor Basme, orații, păcălituri și ghicitori, prefațată de studiul lui B.P. Hasdeu Literatura populară. Publică apoi „Calendarul Dracului pe 1867”, iar în anul următor dă la iveală alt volum de versuri, în trei părți, Poezii noui, și se remarcă printr-o asiduă colaborare la „Ghimpele” și „Amvonul
FUNDESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287113_a_288442]
-
sunt transcrieri ale unor impresii, disecate până la cele mai fine nuanțe. Volumul Trepte muzicale (1984) cuprinde texte radiofonice din perioada 1942-1944. Aceste texte, între care remarcabile sunt paginile despre sonatele beethoveniene, despre muzica pentru pian a lui Chopin și Schumann, prefațau concertele ei difuzate radiofonic. Volumul Scrieri (1982) îi antologhează întreaga operă, iar în Dintr-un secol de viață (1987) apar, pe lângă paginile memorialistice, câteva portrete excepționale prin valoarea lor: Serghei Rahmaninov, F. Busoni, R. M. Rilke, Paul Valéry, G. Fauré
DELAVRANCEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286715_a_288044]
-
clasele a IV-a și a V-a . Publică încă din școală versuri în ziarele craiovene „Alarma” (1883) și „Clopotul” (1883-1884). Remarcat de Al. Macedonski, își începe în 1884 colaborarea la „Literatorul” și scoate un prim volum, Poezii (1885), elogios prefațat de Macedonski. În 1886 vine în București, locuiește la Macedonski și este redactor la „Revista literară”. Câștigă atât de puțin, încât trebuie să se întoarcă în Craiova. Mereu în așteptarea unei definitive stabiliri în București, D. își trimite colaborările la
DEMETRESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286723_a_288052]
-
precedent manifestat de cititori, care determină apariția a șaptesprezece ediții, toate epuizate, traducerea întâi în limbile germană și polonă, apoi și în alte limbi, îl situează pe D. printre scriitorii de renume. Tălmăcit în limba română de G.M. Ivanov și prefațat de Adrian Maniu, romanul va fi tipărit la București în 1929. Urmează tot un roman, Apele mici (1914), interzis de autoritățile rusești, iar în 1915 culegerea de nuvele Floare amară (transpunerea în românește aparținând tot lui G.M. Ivanov, se publică
DONICI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286827_a_288156]
-
tineri profesori, publicația social-culturală „Renașterea”, la Pașcani, în 1990. Începând cu 1996, deține rubrica „Critica prozei” la revista „Convorbiri literare”. Ca redactor și editor, semnează prefețe și studii introductive la volume de Mihail Sadoveanu, Octavian Goga, George Coșbuc, Vasile Alecsandri, prefațează cărți de poezie și proză ale unor autori contemporani; alcătuiește antologia de proză De la I. Creangă la V. Voiculescu (2003), însoțind-o de studiul critic Ceva despre povestiri. D. semnează și două volume conținând prelucrări: Viețile și suferințele sfinților (1997
DRAM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286864_a_288193]
-
de mai mică importanță însoțesc un Catavasier (1784) - unde autorul aduce elogii marilor dascăli ai creștinătății -, apoi ediția de Cazanii din 1792 și Pravoslovnică învățătură (1794). Interesante prin ideile culturale și de filosofia istoriei, de inspirație iluministă, rămân textele ce prefațează un Antologhion (1786), un Triodion (1798) și o Loghică (1826). Prefața la Antologhion conține un scurt istoric, în stil hagiografic, al cărturarilor luminați - Damaschin, Chesarie, Filaret - din centrul cultural-teologal de la Râmnic. Prefața la Triodion dezvăluie idei legate de specificul culturii
GRIGORE RAMNICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287354_a_288683]
-
cum nu lipsesc nici alte referiri, familiare cărturarilor acelor decenii, privind valoarea cărții sau trimiterile purtătoare de noblețe la întruchipările puse în circulație de scriitorii cei vechi greci și latini. Cu un an înainte, în 1692, G. scrisese în grecește prefața la Slujbele Sfintei Paraschiva celei Nouă și a Sfântului Grigorie Decapolitul. SCRIERI: Prea luminatului, înălțatului și slăvitului Io Constandin Basarabă Voievod, den mila lui Dumnezeu Domn și oblăduitori a toată Țara Rumânească și Cătră de bine voitoriul cititori (în colaborare
GRECEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287347_a_288676]
-
un remarcabil eseu critic de factură academică, si, tangențial, Civilizația elenistica (1974). Volumul postum de eseuri Antichitate și modernitate (2000) reunește texte cu tematică diversă, din care nu puține au în atenție literatura și gândirea umanista. G. a tradus și prefațat românul Memoriile lui Hadrian de Marguerite Yourcenar (1983; Premiul Uniunii Scriitorilor). Moiră, mythos, dramă, sinteză complexă despre tragedia antică greacă, e o carte de erudiție și interpretare, bine scrisă și rezistența în timp, care îl acreditează pe G. că pe
GRAMATOPOL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287338_a_288667]
-
regim politic. SCRIERI: Anatomia unei străzi, București, 1992; Vara franceză, București, 1999; Radio grafii. 1969-1989, București, 2000; Moștenirea tinichigiului, pref. Valeriu Râpeanu, București, 2000. Repere bibliografice: Nicolae Bârna, „Anatomia unei străzi”, CC, 1993, 7-9; Simion, Fragmente, I, 289-291; Valeriu Râpeanu, Prefață la Paul Grigoriu, Moștenirea tinichigiului, București, 2000. N.Br.
GRIGORIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287362_a_288691]
-
că arabii au o gîndire inferioară. CÎt despre carte, ea a primit vot de blam și se pare că Houellebecq rămîne să mai scrie pentru a dovedi că are ceva de spus În literatură. Marele său succes din 1998 poate prefața o discuție despre valoarea succesului literar, de diagnostic În primul rînd, dar și despre consacrarea unui scriitor nu prin mijloace neapărat estetice. Dincolo Însă de orice judecată de valoare, Particulele elementare, o carte cu rezonanțe și În mediile noastre francofone
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
la Centrul de Librării din Cluj-Napoca (până în 1987), apoi ca redactor la revista „Tribuna”. Debutează cu o poezie în revista „Familia” (1968), la rubrica „ Poșta redacției”, girată atunci de Ștefan Aug. Doinaș, iar editorial, cu volumul În odăile fulgerului (1982), prefațat de Petru Poantă. Colaborează frecvent cu comentarii critice, recenzii de cărți de poezie, traduceri și interviuri în revistele „Steaua”, „Ramuri”, „România literară”, „Cultura creștină”, „Vatra”, „Familia” „Cetatea literară” ș.a. A beneficiat de burse de studii în Franța (1990), apoi în
CRISTOFOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286512_a_287841]
-
speranței (1987) și antologia de autor Alter ego (2001). Romanul Porțile verii (1989), eseurile critice din Partea și întregul (1999) întregesc aria activității lui C., ca și ediția de texte comentate Eugen Jebeleanu, Poezii (1990) sau diferitele studii cu care a prefațat scrieri de C. Negruzzi, Gala Galaction și Vasile Alecsandri. Poezia lui C. e un spectograf al atitudinilor față de actul poetic, de la modernismul recuperator, prin care s-a impus generația ’60, și până la postmodernismul textualist al optzeciștilor. Într-o emisie domoală
CRISTEA-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286503_a_287832]
-
Lettre internationale”, dar și la „Adevărul”, „Ziua”, „Cotidianul” ș.a. ori la emisiuni radio sau de televiziune. Este prezent la portalul cultural electronic LiterNet (www.liternet.ro). Criticul participă la proiecte culturale sau de cercetare, prezintă comunicări la simpozioane și colocvii, prefațează volume, iar contribuții ale sale sunt incluse în volume colective consacrate unor personalități literare (Mihail Sebastian, Ov. S. Crohmălniceanu, Ștefan Aug. Doinaș). O călătorie în Brazilia (obținută ca premiu la un concurs de eseuri pe tema relațiilor româno-braziliene) i-a
CRISTEA-ENACHE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286505_a_287834]
-
1969; Versuri, Chișinău, 1971; De vorbă cu pământul, Chișinău, 1972; Din an în an, Chișinău, 1973; Țara izvoarelor, Chișinău, 1973; Scrieri, I-II, pref. V. Coroban, Chișinău, 1975; Viața dragostei, Chișinău,1977; Cântec nou, Chișinău, 1986. Repere bibliografice: V. Coroban, Prefață la Petrea Darienco, Scrieri, I-II, Chișinău, 1975, 3-22; Ctitori de lumină, Chișinău, 1986, 62-78; Mihail Dolgan, I. Ciocanu, V. Senic, Creația scriitorilor moldoveni în școală, Chișinău, 1987, 144-197. I.C.
DARIENCO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286689_a_288018]
-
culturale europene și totodată propune o necesară reevaluare a operelor sau atitudinilor unor autori consacrați, cum ar fi G. Călinescu sau C. Noica, Marin Preda sau D.R. Popescu. A tradus din Bruno Apitz, Heinrich Böll, Bertolt Brecht ș.a. și a prefațat scrieri de F.M. Dostoievski, K. Fedin, G. Călinescu, Gala Galaction, I.M. Sadoveanu, Zaharia Stancu. SCRIERI: Generalitatea și individualitatea ideii operei literare, București, 1955; Încercări de analiză literară, București, 1956; Direcții și tendințe în proza nouă, București, 1963; Intrarea în castel
DAMIAN-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286666_a_287995]
-
influențe vin și din Verlaine ori din Șt. Petică. Sugestive imagini picturale țâșnesc în această poezie care nu poate evita clișeul, dar îl adoptă cu o încredere candidă, el potrivindu-se fondului sufletesc. Calea sângelui, carte a amintirilor de pe front, prefațată de o scrisoare a lui G. Bacovia și premiată de Academia Română, ajunge, prin tiparele biblice, la un umanitarism pur și înălțător. SCRIERI: Simfonii de seară, Bacău, 1926; Calea sângelui. 1916-1917, pref. G. Bacovia, București, 1929; Acorduri, București, 1930; Ad memoriam
CAZACU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286150_a_287479]
-
Drăguțescu. Unul dintre scopurile revistei, ca și al colecției cu același nume, fiind difuzarea în exil a valorilor literaturii române, C. republică numeroase fragmente din texte clasice și contemporane (Al. Russo, Cântarea României, N. Bălcescu, Îndemnuri din pagini de demult - prefață la Cântarea României, O. Goga, Un caz de conștiință, În vinerea patimilor, Victor Papilian, Cearta oltenească, Pavel Dan, Urcan Bătrânul ș.a.). Începând cu primul număr al seriei a doua, se face loc unor texte în limba română, spaniolă, engleză și
CARPAŢII-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286125_a_287454]
-
În sfârșit, epoca a patra, cea contemporană episcopului, reprezintă o perioadă de statornicie, datorată reglementărilor încheiate cu Poarta Otomană. În spirit înnoitor, C. de R. încearcă să fixeze locul Bisericii în cadrul conștiinței naționale. Cea mai lungă și mai însemnată este prefața la Mineiul pe ianuarie, ce conține un scurt istoric al poporului român, plecând de la teoria originilor, cu idei similare stolnicului Constantin Cantacuzino. Argumentele socio-etnografice aduse, asemănătoare celor ale Școlii Ardelene (S. Micu), au în vedere obiceiurile romane, dar și autohtone
CHESARIE DE RAMNIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286192_a_287521]
-
Mihail Chirnoagă - Pimen Constantinescu, „Orientări”, 1935, 6; Teodor Scarlat, „Carte de dragoste”, RVS, 1935, 6 - 7; Perpessicius, Opere, IX, 369-372; Vintilă Horia, „Logodna”, MMN, 1940, 1-3; Călinescu, Ist. lit. (1941), 883; Melania Livadă, Valori metafizice, „Saeculum”, 1944, 2; Gheorghe Perian, Prefață la Mihail Chirnoagă, Basoreliefuri, Cluj-Napoca, 1977, 5-29; Al. I. Friduș, „Basoreliefuri”, CRC, 1978, 20; Scrisoare de la Virgil Chirnoagă, ADLTR, C-67; Dicț. scriit. rom., I, 559-561. C.Bz.
CHIRNOAGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286212_a_287541]
-
Științe a Republicii Moldova, între 1969 și 1984. Tributar cu totul viziunii „partinice”, comuniste, asupra fenomenului artistic, ca și principiilor „realismului socialist”, C. are totuși unele merite în valorificarea unor nume din peisajul literar basarabean interbelic. Bine documentate sunt studiile care prefațează volume din scrierile lui Alexandru Robot, Teodor Nencev, George Meniuc sau comentează unele poezii, nuvele și eseuri ale lui Em. Bucov, Gr. Adam, Iosif Balțan, David Vetrov, Bogdan Istru, N. Costenco, A. Lipcan, Andrei Lupan și ale altor scriitori basarabeni
CIBOTARU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286223_a_287552]
-
lui Em. Bucov, Gr. Adam, Iosif Balțan, David Vetrov, Bogdan Istru, N. Costenco, A. Lipcan, Andrei Lupan și ale altor scriitori basarabeni din anii ’20-’30 (Ani de luptă, 1969). De obicei, opera scriitorilor avuți în vedere, antologată sau numai prefațată de C., este încadrată adecvat în climatul literar al timpului. Dincolo de limitele ideologice, studiile sale au contribuit la cunoașterea valorilor literare basarabene. C. a manifestat interes și pentru moștenirea literară clasică (Mihail Eminescu, La școala lui Ion Creangă, Alecu Russo
CIBOTARU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286223_a_287552]
-
de la vârsta de un an. Studiile primare și liceale le face la Focșani. Funcționar mulți ani la Banca Italo-Română din București, devine director al filialei acesteia din Sibiu. Debutează în „Cugetul românesc” (1923), cu traduceri din poezia lui Giosuè Carducci, prefațate de Ramiro Ortiz. Colaborează, de asemenea, cu unele tălmăciri lirice la „Rampa”, dar și la „Gând românesc” și alte reviste literare transilvănene. Face parte din Gruparea Intelectuală „Thesis” de la Sibiu, în publicația căreia tipărește versuri traduse din Gabriele D’Annunzio
CIFARELLI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286226_a_287555]