3,372 matches
-
vânătoare, în condiții nenormale. Fata a rămas în sama bunicilor, pe când mama cea mai frumoasă femeie cu putință, își căuta un rost, pe care dealtminteri, după multe pipăiri, l-a găsit. Eugenia era entuziasmată de petrecerea la bunicii ei, de priveliște, de casă, de rugăciuni, de biblioteca bătrânului dintr-o ladă, pe care o deschidea din când în când, ca pe o taină, de toate, și credea și pe bătrâni fericiți, pe când ei abia își duceau viața, cu o pensie mizerabilă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Josica un fel de liliac care crește și în munții apuseni. Floarea mai bogată. 1. Călătorie cu avionul. Moscova. Uzkoe și parcul, liliacul, cucul și privighetorile, flora de munte, mesteacăn și molid. Delegațiile poloneză și ucrainiană. Serată la Uzkoe. 2. Priveliști din Moscova. Biblioteca Lenin. Voks. Editura în limbi străine. Muzeul. Cremlinul și Metropolitanul. 3. Colhozul. 4. Institutul lui Nicolai Vasilievici Țâțân. 5. Petrogradul. Leningrad. joi, 28.VI Satul unde s-a clădit institutul biologului Pavlov. Coltuși. Un loc de retragere
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Sâmbătă 6 Mai, plecăm din Ungheni, târziu după-amiază. A doua zi, suntem în Ucraina, într-o primăvară ca și la noi, care evocă versurile lui Taras Șevcenko. Duminică suntem la Kiev unde vedem statuia poetului, a lui Bogdan Hmielnițki, și priveliștea măreață de deasupra Niprului. Castanii și liliecii înfloriți. Lume multă pe bulevarde și deasupra râpei fluviului. E de remarcat cu câtă îngrijire și cât de frumos sunt îmbrăcați copiii mici pe care îi poartă în brațe sau de mână părinții
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Kiev: monumentul lui Vladimir, cel care, împreună cu cneaghina Olga, a botezat pe slavi. Tot din acele timpuri istorice ne povestește de Asoldi de Sviatoslav și Pereiaslav care au făcut expediții cătră sud. Amintiri despre aceștia au rămas în Dobrogea (vezi Priveliști Dobrogene). La Kiev Lavra Pecevska, soborul Sfânta Sofia și amintirile mitropolitului Petru Moghilă, care a păstorit aici și a fost unul dintre scriitorii însemnați bisericești, lângă cei laici: Dimitrie Cantemir, Antioh Cantemir și Spătarul Milescu, primul ambasador la Kitai, în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
avocado 37% grăsimi. Parcă ar fi unt în bulgărași vegetali. O combaină înlocuiește zilnic 950 oameni, 150 cai, 37 semănătoare, 20 de batoze cu cai. Pe o vreme frumoasă de amurg vedem Volga, care, aici la Stalingrad, își lărgește cursul. Priveliști frumoase, cu largi perspective. O parte a orașului nou se construiește și la celălalt țărm. Stalingrad se întinde pe partea dreaptă a Volgăi, cuprinzând pe alocuri și țărmul stâng. Fabrici și uzine între ele spații goale. Orașul nou se ridică
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
rațe sălbatice, zburând prin lucirea amurgului. (Îmi amintesc că n-am văzut câni la Stalingrad. Numai doi, de coloarea năsipului, un fel de ogari, umblau pe malul fluviului, căutând ceva în tovărășie. În schimb multe capre: animalul binefăcător al acestor priveliști sărace cu vegetație de stepă grâne și pălân (pelin). Vântul poartă necontenit puternică mireasmă amară. Cât am umblat în ziua când căutam cu Mihail Andreici Lobacev loc de pescuit, n-am văzut păsărelele obișnuite câmpurilor de la noi. Astăzi după ce am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
părere de rău și mâhnire pentru supărarea care a silit-o să se întoarcă la Moscova. Mai avem de vizitat Rița și Suhumi și mă întorc acasă la noi cu tovarășa mea Valeria îndulcit de mierea amintirii. Mi-au plăcut priveliștile, construcțiile minunate; mi-au plăcut mai ales oamenii. Vă îmbrățișez cu dragoste pe d-ta și pe Boris. * Pescuit în mare cu dandineta, plumb la fund și câteva cârlige. La plajă, în grădini publice, lumea mai ales femeile citește "cărți
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
pretutindeni, aici, ca și în tot lungul drumului, năboiesc torente înspumate; sunt mai curând cascade, sar din treaptă în treaptă. Pe alocuri cascade adevărate, cu pânze de apă căzând în perdele de la mari înălțimi. La fiecare cotitură a drumului aveam priveliștea pâraielor viforoase, ce se eliberează spre văi din ghețarele de sus. Stânci de omăt sunt și-n marginea drumului ici-colo. Priveliștea e pitorească prin sălbătăcie; deoparte și de alta a șoselei păreți abrupți de stâncă; și în prăpastie tunetul apei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
alocuri cascade adevărate, cu pânze de apă căzând în perdele de la mari înălțimi. La fiecare cotitură a drumului aveam priveliștea pâraielor viforoase, ce se eliberează spre văi din ghețarele de sus. Stânci de omăt sunt și-n marginea drumului ici-colo. Priveliștea e pitorească prin sălbătăcie; deoparte și de alta a șoselei păreți abrupți de stâncă; și în prăpastie tunetul apei. Șoseaua e tăiată în coasta muntelui deasupra râpei. Pe-alocuri, brazi bătrâni foarte înalți (60 m.) tinzând din râpă spre lumina
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
fost coleg cu Mihail Sadoveanu la "Liceul Național" din Iași. 13. Vasile Sadoveanu inginer agronom, frate mezin al prozatorului. 14. N. N. Beldiceanu (1881-1923) coleg de clasă cu Mihail Sadoveanu la "Liceul Național" din Iași, prozator. 15. Ivan Maiorul evocat în Priveliști dobrogene (1914). 16. A. Mirea pseudonimul asociaților D. Anghel Șt. O. Iosif. Redactori la Cumpăna, coautori ai Caleidoscopului lui A. Mirea (I 1908; II 1910) și ai altor scrieri. 17. Jurnalul de campanie (pag. 73-86) stă la baza volumului 44
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
uită la numărat nici pe cei ce nu sunt în biserică ci pe străzile satului sau la vreun bar servind o cafea sau un pahar cu vin sau suc. - S-a făcut seară. La marginea satului, de unde se deschide o priveliște minunată spre locurile unde mă vor purta picioarele mâine, găsesc o masă mare din piatră înconjurată de bănci din lemn iar lângă ele este obișnuita fântână, bucuria și salvarea pelerinilor în drumul lor lung și dificil spre Santiago. Nu departe
Pelerin la Santiago de Compostela by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1841_a_3168]
-
Doar un bărbat, nu departe de mine, se mișca din când în când în sacul lui de dormit. Am ieșit tiptil din sacristie, respirând aerul curat de afară, din noaptea liniștită și luminată discret de câteva lampadare din vecinătatea bisericii. Priveliștea exterioară, feeria nopții a luat locul frământărilor interioare, estompând durerile și neliniștile. Am găsit în liniștea și farmecul nopții, în invocarea spiritului păcii lui Dumnezeu un leac contra avalanșei coroanelor de spini ce le simțeam figurativ pe cap și în
Pelerin la Santiago de Compostela by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1841_a_3168]
-
conducerii de partid, a fost imediat chemat definitiv în Centrala M.A.E. După aproape o oră, când deja terminaserăm sticla de horincă, le-am propus să mai facem o oprire pe "dealul frumos", pentru a ne bucura cu toții de priveliștea minunată a întregii depresiuni. Acolo, oaspetele, ministrul rus, a făcut o apreciere care mie mi-a mers la inimă. Cred că acestei depresiuni ar trebui să-i spuneți "Potcoava Branului". Din câte știu eu, și am văzut aproape toată lumea, există
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
aprinse -că se Însera-, șoseaua fiind kilometri În șir dreaptă, se vedeau farurile... o frumusețe rară. Cele care mergeau Înspre Jerusalim se vedeau din spate cu farurile roșii, iar cele care veneau se vedeau din față și erau gălbui. O priveliște Încântătoare! Și frumos se vedea și conturul munților cu frumoasele lor legende. Din loc În loc erau orășele și ținuturi locuite și se vedeau luminile. Foarte frumos de parcurs acest drum. Și În vreo 40 de minute am ajuns la biserică
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
cum Sf. Apostol Petru a tăiat urechea lui Malhus, sluga arhiereului. Și pe Iuda cum Îl sărută pe Domnul. Să-L vezi pe Domnul Iisus ce blând și senin și cu ce privire atât de duioasă Îi privește! Cu aceste priveliști triste și pline de durere ieșim din biserică, mai privim cu multă cutremurare și cu mult nesaț grădina, ne reculegem câteva momente, adunăm petalele de flori răspândite de vânt pe alee. Apoi facem poze, ne mai filmează un domn ca
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
lovesc. Dacă I-ați vedea Chipul, Fața atât de senină, plină de durere și Sânge, ochii Lui blânzi și duioși și brațele Sale Întinse, nu uiți niciodată. Te pătrunde În inimă, În suflet, ți se umplu ochii de lacrimi. Această priveliște de pe perete este făcută din plăcuțe de faianță colorată și pătrățele de aur. Lângă El și călăi, aproape este și Maica Sa cu Maria Magdalena. Ele sunt sfâșiate de durere. Aici a plătit Cel Nevinovat pentru noi, vinovații. Aici, pe
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
cu adevărat că-i real, nu statuetă. Este cu o sabie Înfiptă În inimă. Atât de Îndurerată și are o expresie a chipului deosebit de gingașă și de frumoasă. Îți vin lacrimi În ochi și dureri În suflet de la o asemenea priveliște. Toți Îngenunchem În fața altarului și a Maicii Domnului. Ne rugăm tainic, fiecare cu durerea sa și povara sa. Părintele David ne citește o Sfântă Evanghelie. Apoi mergem la altarul ortodocșilor. Aici vezi crucea cu Domnul răstignit. În dreapta Lui este Sf.
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
sunt cei trei ucenici: Petru, Iacov și Ioan privind uimiți la Domnul. Personajele sunt de mărimi mari și atât de naturale Încât crezi că-i realitate și nu pictură. Apoi vezi cerul albastru cu stele galbene tot din aur. O priveliște uimitor de frumoasă și plăcută! Nu te mai saturi de privit. Mai sunt multe de privit și admirat dar timpul ne grăbește parcă. Noi nu ne mai săturăm de privit și puțin timp ne Îngăduie să ne rugăm În taină
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
Râul Iordan. Râul Iordan Ajunși la Râul Iordan, la o distanță nu prea mare de Cana Galileii, suntem cu toții bucuroși și binedispuși de câte am văzut. Autocarul a oprit la o distanță de vreo 30 m de râu. Este o priveliște foarte frumoasă. Mult șes cu multă verdeață, copaci de multe feluri cu stoluri de păsări care se Întrec În cântul lor. Sunt și câteva clădiri cu magazine. Iordanul este un râu frumos și liniștit care trece agale, mi se pare
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
soare, se văd ca un curcubeu. Privesc tainic printre copaci și văd cu ochii sufletului pe Mielul lui Dumnezeu cum spune Sf. Ioan Botezătorul: „Iată, Mielul lui Dumnezeu, Cel ce ridică păcatele lumii...”. E atât de frumos și odihnitor, o priveliște de vis, de irealitate, parcă e adusă din Rai. Doamne, ce minunat ești! Tresaltă duhul În noi de bucurie lăuntrică. Parcă n-am mai pleca de aici, de la Tine, așa au spus și ucenicii Tăi când erau cu Tine pe
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
umblăm și să vorbim cât mai Încet ca să nu deranjăm rugăciunea. Intrăm În clădire, unde-i mormântul, aprindem câteva lumânări, ne rugăm În taină și ieșim. În En-Karem sunt munți Îmbrăcați În vegetație. Sunt frumoși și multă verdeață este. O priveliște minunată Între doi munți. Și Între ei curge un râuleț. În acest sat găinile fac ouă mari și toate ouăle au câte două gălbenușuri. Se spune că dacă găina este vândută În alt sat nu mai face două gălbenușuri. Numai
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
frumusețile lui. De acolo, din coasta Muntelui Eleonului, a privit Domnul Ierusalimul În toată splendoarea lui și l-a plâns că vor veni prigoane asupra acestei cetăți și o vor distruge și nu va rămânea piatră pe piatră. E o priveliște atât de frumoasă că nu am cuvânt cum s-o asemăn. Între acești doi munți, al Ierusalimului și al Eleonului, este Valea Cedrilor unde trece un mic pârâuaș prin mijloc. Pe partea Ierusalimului vezi morminte cam peste tot, că-i
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
acestei legende”), dar astăzi ne-ar fi fost de mai mare folos dacă ar fi menționat cel puțin sursa acestor frumoase legende. În timpul campaniei ruso-române de la Prut, la 9 iulie 1711, armata rusă se afla în fața movilei Răbâia. Impresionat de priveliștea zonei, Moreau de Brasey, ofițer în armata rusă, nota în memoriile sale altă legendă, nu mai puțin frumoasă: movila este "un mormânt vechi al unui principe al Moldovei, în formă de piramidă pătrată, mult mai lat la bază decât înalt
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
întotdeauna cu jafuri și pierderi de vieți omenești, viața hușenilor a continuat să evolueze într-un ritm propriu. 4. Alți călători străini și români pe meleagurile hușene Călătorul care sosește pe meleagurile hușene, poposind pe dealul Dobrina, rămâne impresionat de priveliștea ce i se oferă. Armonia locurilor nu-i va fi lăsat nepăsători nici pe călătorii de odinioară. Încă din secolul al XVI-lea, misionari catolici au venit să cunoască situația parohiilor din Țările Române. Alte impresii au fost notate de
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
emoționat și pe scriitorul Virgil Caraivan, atunci când l-a vizitat, în 1926. Din gara Crasna, un tren mititel, cu vagoane puține, îl duce la Huși. Pe dealul Dobrina, scriitorului i se arată înaintea ochilor, „în splendoarea răsăritului de soare”, o priveliște încântătoare, „cu mărețele biserici ale Hușilor”, cu mulțimea de case mici, „înconjurate ca de un brâu de flori, de colanul nesfârșit al viilor”. Fascinat de „orașul liniștit”, „curat și binișor întreținut”, el descrie aceste locuri pitorești, pe care le privea
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]