95,170 matches
-
SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Literatura > Fragmente > SUB CERUL MUT Autor: Tania Nicolescu Publicat în: Ediția nr. 2061 din 22 august 2016 Toate Articolele Autorului SUB CERUL MUT Fragment Soneria sună de două ori scurt, apoi lung. Vadim își întoarse privirea de la ecranul televizorului pe care urmărea dezbaterea celor doi comentatori sportivi, în legătură șansele pe care le aveau cele două echipe - dintre care, una era echipa sa preferată - în meciul pe care urmau să-l susțină a doua zi și
SUB CERUL MUT de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 2061 din 22 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/380112_a_381441]
-
Vadim așteptă un timp și apoi, văzând că Florin, al cărui glas nu se mai auzea, întârzie, se ridică în picioare și începu să se plimbe prin garajul spațios. Apropiindu-se de trapa din podea, o ridică și aruncă o privire curioasă înăuntru. Un bec slab lumina spațiul și pe podea, zări ceea ce produsese sunetul acela de sticlă ce se rostogolea. Era o cutie de carton ce alunecase pe o parte și din ea, se rostogoliseră câteva sticle de bere. Ochiul
SUB CERUL MUT de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 2061 din 22 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/380112_a_381441]
-
și pe podea, zări ceea ce produsese sunetul acela de sticlă ce se rostogolea. Era o cutie de carton ce alunecase pe o parte și din ea, se rostogoliseră câteva sticle de bere. Ochiul exersat al lui Vadim ghici dintr-o privire marca, după forma specială a sticlei și asta îl hotărî să coboare și să aducă el, sticlele promise de Florin. Coborî, așeză cutia de carton și culese de pe jos sticlele rostogolite pe care, le așeză cu grijă la loc. Aplecându
SUB CERUL MUT de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 2061 din 22 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/380112_a_381441]
-
ele, o frunză, al cărei format îi păru cunoscut. O ridică. Nu se înșelase; era ceea ce li se arătase deseori la instruiri și de altfel, o găsise destul de des asupra celor reținuți la graniță - o frunză de canabis. Aruncă o privire mai atentă în beci. Într-un colț, zări un sac cu marginile răsucite ca să fie aerat. Părea plin cu plante uscate. Oftă și lăsând să-i cadă dintre degete, frunza pe care o recunoscuse cu ușurință, pe podea, începu să
SUB CERUL MUT de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 2061 din 22 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/380112_a_381441]
-
trece vreodată prin cap, că ai putea să ascunzi de mine, prietenul tău cel mai bun, ceva. Mai ales... așa ceva - adăugă el și ridicând spre lumină sticlele din mână, păru a le cerceta din ochi limpezimea. Florin îl aținti cu privirea, în tăcere. Apoi, luându-i sticlele din mână, le destupă și îi întinse una. - Hai să bem și mai slăbește-mă cu teoria, - își regăsi el aplombul - ce mai încolo și-ncoace, m-ai prins, nu mai am ce să
SUB CERUL MUT de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 2061 din 22 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/380112_a_381441]
-
bine, asta, mintea mea refuză să înțeleagă și să accepte. Vadim ridicase vocea, așa cum deseori făcea, atunci când devenea iritat. - Te rog să nu ridici tonul! - veni prompt replica lui Florin, pe un ton jos și apăsat, apoi tăcu, fixând cu privirile podeaua. Vadim îl privi lung, aruncă o privire spre ușa ce rămăsese întredeschisă a garajului și, după o clipă de șovăială, continuă pe o voce scăzută - Nu știu cum le-am părut eu celorlalți - poate că, prea naiv și din topor, însă
SUB CERUL MUT de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 2061 din 22 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/380112_a_381441]
-
să accepte. Vadim ridicase vocea, așa cum deseori făcea, atunci când devenea iritat. - Te rog să nu ridici tonul! - veni prompt replica lui Florin, pe un ton jos și apăsat, apoi tăcu, fixând cu privirile podeaua. Vadim îl privi lung, aruncă o privire spre ușa ce rămăsese întredeschisă a garajului și, după o clipă de șovăială, continuă pe o voce scăzută - Nu știu cum le-am părut eu celorlalți - poate că, prea naiv și din topor, însă niciodată nu m-am amestecat și mai ales
SUB CERUL MUT de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 2061 din 22 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/380112_a_381441]
-
ce, fără tăviță, sughiți? Las’-așa și vino odată! Florin apucă în mâini paharele și îndreptându-se către canapea de pe care Vadim, cu o pernă sub cap, urmărea emisiunea îi dădu paharul din mâna dreaptă. Acesta, fără a-și muta privirile de la ecran, întinse mâna și-l luă. Florin se întoarse după o scrumieră pe care și-o așeză în apropiere, apoi se așeză pe fotoliu și sorbind cu zgomot o gură de bere, se interesă de pronostic. - Este așa cum mă
SUB CERUL MUT de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 2061 din 22 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/380112_a_381441]
-
Uite; păcat că nu sunt și calde, dar merg și așa. Se așeză și el și pescuind repede țigara de pe marginea scrumierei, reîncepu să fumeze. - Fumezi ca un șarpe, de-asta ești așa de slab - spuse Vadim aruncându-i o privire și după ce ronțăi câteva semințe, mai dădu pe gât o jumătate de pahar, strâmbându-se din nou, dar fără a mai adăuga nimic. Continuară să spargă tăcuți semințele. Florin rotind între degete paharul de bere, îl privi în lumină, apoi
SUB CERUL MUT de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 2061 din 22 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/380112_a_381441]
-
ronțăi câteva semințe, mai dădu pe gât o jumătate de pahar, strâmbându-se din nou, dar fără a mai adăuga nimic. Continuară să spargă tăcuți semințele. Florin rotind între degete paharul de bere, îl privi în lumină, apoi, aruncând o privire spre ecranul televizorului, spuse cu voce scăzută: - Știi, m-am gândit să-ți spun tot adevărul, în legătură cu ce ai văzut astăzi la garaj. Să nu crezi cumva că marfa era a mea și că fac asta ca să mă umplu de
SUB CERUL MUT de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 2061 din 22 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/380112_a_381441]
-
încotro. Cine îmi putea împrumuta suma datorată și-apoi să mă și păsuiască până când aveam să o strâng ca să o pot returna... cine știe când, din... ca doar îmi știi și tu, mărețele mele afaceri ?!.Vadim îl țintui cu o privire rece. - Și-atunci, să înțeleg că, în loc să încerci să discuți cu cineva și să încerci să găsești o soluție, te-ai gândit că viețile unor amețiți care încă nu realizează în ce lume trăim, pot fi sacrificate, că tot nu
SUB CERUL MUT de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 2061 din 22 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/380112_a_381441]
-
țigară. Vadim dădu pe gât restul paharului și-și lăsă capul pe pernă, ca și cum vorbele rostite l-ar fi secat de energie. - Poate că ai dreptate și am greșit și eu - își regăsi cu greu vorbele Florin, aruncându-i o privire neliniștită, dar gestul de lehamite al lui Vadim de a tăia cu brațul aerul din cameră, îi reteză efortul de a mai argumenta ceva. - Măcar dacă ai avea bunul simț să taci, că nicio scuză nu poate micșora răul pe
SUB CERUL MUT de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 2061 din 22 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/380112_a_381441]
-
amețindu-l. Înainte de a apuca să se mire de ciudata senzație, pleoapele grele ca plumbul, i se închiseră și adormi. Florin așteptă un timp în holul ieșirii din spate a blocului, fumând aproape una după alta, două țigări. Își aruncă privirea spre ceas. Era aproape ora două. Urcă din nou scara și, apropiindu-se de ușa apartamentului lui Vadim, privi în jur ascultând cu atenție dacă nu se aud pași pe scară sau nu se deschide vreo ușă. Întredeschise cu precauție
SUB CERUL MUT de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 2061 din 22 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/380112_a_381441]
-
înroșise și se topise în mijloc dar, știa că va continua să ardă doar atâta timp cât va mai avea oxigen, apoi va continua doar să fumege mocnit. Vălătucii negri de fum umpleau deja holul și pătrundeau în camere. Mai aruncă o privire și ascultă; dinspre dormitor, părea că sforăielile încep să fie neregulate și apoi auzi ceva, ca un fel de început de tuse ce se înăbușea. Se grăbi să părăsească apartamentul, cu iuțeala unei șopârle. Coborî în goană scările și ieșind
SUB CERUL MUT de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 2061 din 22 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/380112_a_381441]
-
verde urc-o scară. Nu sunt ziduri prea înalte Bucuria-și face halte În poemele de dor, Când se-adapă din izvor... Triluri de privighetori Mă trezesc adesea-n zori, Corzi vibrează în fiori... Suntem totuși trecători. Florile-și întorc privirea Uneori le simt uimirea Că-n petalele de soare, Galbenul frumos răsare... Frunzele șoptesc în vânt Când e pace pe pământ... Și se leagănă duios Lângă pomul cel frumos! Dorul prinde o cărare Când e liniștea mai tare Și alergă
AȘ PLECA... de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1875 din 18 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380259_a_381588]
-
Să-mi lecuiești în piept iubirea mută. Și bâjbâiam, de dragoste orbit, Prin pâcle reci, flămând de-o sărutare, Cu cerul gurii fad și pârjolit, Visând la buze moi, cu gust de floare. Sau îți pândeam - furiș, ca un tâlhar - Privirile, sperând să mă brodească, Și regretam că nici nu ai habar Cât poate-acest tâlhar să te iubească... Mă condamnam că nu pot să-ți vorbesc, Cerșeam sărmanei inimi îndurare, O tot mințeam că am să mă opresc Și-am să
IUBIRE MUTĂ de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 1875 din 18 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380284_a_381613]
-
am să-i alint durerea-i, când mă doare. Ca într-un joc, etern nesăvârșit Te bântui ca un fur, ca o felină Mi-e sufletul nebun și e vrăjit De nurii tăi croiți pe-o violină. Tu-mi vezi privirile și-ți par cuminți; Se zbat în focul viu aprins de tine... Dac-ai pătrunde visele-mi fierbinți, Te-ai speria, ori ai fugi... cu mine. Referință Bibliografică: IUBIRE MUTĂ / Nicolaie Dincă : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1875, Anul
IUBIRE MUTĂ de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 1875 din 18 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380284_a_381613]
-
înfioară, Și ciocârlia o ascultă. Versuri se scriu și se recită În atmosfera cea de vis, Regina este mulțumită Și este parte-n paradis. Din lumea bună, fericită, La bal regesc se vine seara, Ferdinand, prinț de elită, Măsoară cu privirea sala. Expresul Orient oprește, Pentru o clipă între munți, Sinaia întreagă îl cinstește, Despre români află mai mulți! Mereu absent la întâlniri Este doar el, Întâiul-Rege, E-n lupta pentru împliniri, Țara de turci să și-o dezlege! BATISTA ALBĂ
GRUPAJ POETIC DEDICAT REGINEI ELISABETA A ROMÂNIEI de VIRGINIA VINI POPESCU în ediţia nr. 1875 din 18 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380277_a_381606]
-
făceau câte o afacere în folosul propriu, dar pe banii statului sau dădeau pe "sub mână" câte un obiect care nu se găsea de obicei la "liber", contra unei anumite “atenții”. A doua zi, Simona începu aiurită să cuprindă cu privirea șifonierul din lemn de mahon din camera sa, întrebându-se care ar fi cea mai potrivită costumație pentru aventura ce tocmai o aștepta. Se ridică din pat cu mișcări domoale de felină la pândă și postându-se în fața dulapului, începu
ROMAN , CAP. UNSPREZECE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1860 din 03 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380192_a_381521]
-
doamnă și domnule Pătrășcanu, spuse la un moment dat Simona, ridicându-se de la masă. - De ce nu mai rămâi? Nici nu ai gustat măcar din tort. L-am preparat special pentru voi, dragi copii, spuse voioasă doamna Gheorghița, îmbrățișând cu o privire caldă toți mesenii săi. Lasă că te duce mai târziu Sorin acasă cu taxiul. - Vă mulțumesc, dar este deja întuneric și am și ceva de rezolvat pentru școală, așa că este timpul să mă retrag. - Bine atunci, dacă nu vrei să
ROMAN , CAP. UNSPREZECE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1860 din 03 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380192_a_381521]
-
TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Cultural > Artistic > S-AR NUMI "INTIMUL...? (II) Autor: Valerian Mihoc Publicat în: Ediția nr. 1679 din 06 august 2015 Toate Articolele Autorului Motto: Atingeri ușoare și gingașe, priviri dilatate și empatice, cuvinte calde și romantice te amețesc prin cuvinte încântătoare, cu zâmbete dulci, gesturi ce te strâng și te lasa, te ridica în spațiu prin plăceri divine date de inocență și de înțelegerile ”puritane ale partenerului. Ai strâns
S-AR NUMI INTIMUL...? (II) de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1679 din 06 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/380215_a_381544]
-
asuprită de arderea unor aspirații unice, acolo a găsit poetul credinței tale cerința firească de a-și dezvălui sentimentele care îl leagă de tine ca de o datorie crescută organic în sufletul său. Și dacă vei voi să-ți apleci privirea pe poezia lui și să faci din ea legea destinului său artistic, va trebui să accepți imperativele spirituale ale creației sale poetice. Visează iubirea lui ca pe o speranță ireproșabilă gata să dea viață unei legende adevărate, pentru că numai libertatea
POETUL, CREDINȚA ȘI ÎNCREDEREA II de MIOARA TIMOFTE în ediţia nr. 1875 din 18 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380273_a_381602]
-
găsi vreodată. - Nu suntem noi, oare, doar un vis al Creatorului Universului? Să ne rugăm să mai viseze măcar puțin, pentru ca să mai existăm în acest vis. Sufletul îmi tremură sub mângâierea gândurilor tale, dar cum pot, oare, să-mi ridic privirea către cel care înțelege profunzimea zbaterilor mele într-un fel pe care eu însămi nu îl pot desluși? Ermit, cuvintele tale nespuse lasă în ființa mea urme mai adânci decât cele scrise în piatră. Mă dor aceste urme de parcă mi-
POETUL, CREDINȚA ȘI ÎNCREDEREA II de MIOARA TIMOFTE în ediţia nr. 1875 din 18 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380273_a_381602]
-
pământul, Iar mie-mi vorbește, în taină, doar vântul, Mă strigă-n surdină, mă cheamă pe nume. Dar nu, nu e vânt, e o fi’nță, respiră... I-aud vocea-i caldă, iar sufletu-mi plânge Când simt că-n privirea-i prea blândă mă strânge Și nu mă întreabă nimic...nu se miră. Cu pletele-i albe și-o față senină, Îmi pare-o prezență de vis...dar nu este, Căci glasu-i molatic începe-o poveste Ce-mi poartă,-n
ÎNȚELEPTUL de SILVIA RÎȘNOVEANU în ediţia nr. 2153 din 22 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380304_a_381633]
-
dau de-a berbeleacul, copii entuziasmați de farmecul apropierii. Așa îmi năvălește uneori inima în cercul zilelor. Poate că uneori mă îmbrac în tăcere ca într-o mantie albă, acoperind culorile clipelor. Te-aș fi îmbrățișat așa cum îmbrățișez curcubeul în privirea însetată de lumină. Și ți-aș fi șoptit arzător, hipnotic despre soare și ploi, despre natura dezlănțuită, plonjând răsfățată în oceanul inimii așa cum am făcut-o, de altfel, de atâtea ori. Și totuși, mi-am înghițit năvălirea în atingerea prietenoasă
ZÂMBET DE SOARE de IULIA DRAGOMIR în ediţia nr. 2153 din 22 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380302_a_381631]