3,972 matches
-
a eposului românesc tradițional: Miorița (1964). Este lucrarea care l-a consacrat și i-a adus Premiul „B.P. Hasdeu” al Academiei Române. Studiul introductiv, cu cele patru mari secțiuni ale sale (Introducere, Tipologie, Circulație, Geneză), este o adâncită dezbatere asupra vastei problematici a subiectului: morfologia tematică, formulele de expresie, tematica motivelor de contaminare, versificație și probleme de compoziție, tipologia subiectului, raportul dintre tradiție și inovație, versiunea baladă, versiunea colind, variantele externe. Așa cum a remarcat Mircea Eliade, „tot ce privește tehnica și problematica
FOCHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287059_a_288388]
-
conștiința ăși apare sieși mai limpede ca altădată, În toată splendoarea inefabilului ei. Tot ce ține de fiziologie face sens: foamea, setea, durerea, instinctul - acesta din urmă Înzestrat, e limpede, cu sens forte. Tot ce ține de funcționarea psihicului devine problematic, chestionabil, nesigur. CÎnd fiziologicul Își calmează manifestările, psihicul se dezvăluie În libertatea sa dramatică. Transparența sa nu face decît să-i revele lipsa de margini, infinitul. Literatura de douăzeci de grade este de fapt mediul ideal pentru revelația metafizică a
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
la ceilalți: să exprime solidaritatea, nevoia de „a fi” cu ceilalți și de a susține ajutorarea, nevoia lui „a face” împreună cu ceilalți. Aspectele cele mai frecvente prin care se exprimă solidaritățile și ajutorările sunt: înmormântarea și, în special, toate situațiile problematice; integrarea membrilor „vecinătății” în comunități, la nivel individual și la nivel de grup; susținerea identitară. Modul în care românul a conceput normele sociale, a întreprins organizarea instituțională în plan social, administrativ și juridic și a concretizat-o în plan cultural
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
acestui domeniu. În paginile care urmează vom detalia chestiunile metodologice cărora a trebuit să le găsim un răspuns în cazul unei cercetări destinate măsurării incidenței, profunzimii și profilului sărăciei în municipiul Oradea. Un asemenea studiu are multiple valențe: indică aspectele problematice ale unei cercetări de acest fel, constituind în același timp și un moment de reflexivitate metodologică, necesară pentru justa evaluare a rezultatelor unor asemenea cercetări. În plus, considerăm că unele dintre soluțiile adoptate de noi la probleme comune ale cercetării
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
scurt de timp, de doar unul-doi ani, concurența a devenit mult mai dură și posibilitățile de speculă s-au mărit. Ca urmare, situația noilor migranți a fost mai dificilă și mediul deja fragil al migranților ilegali a devenit și mai problematic. Fragmentare, supramuncă și încorporare în societatea italiană Odată deveniți migranți legali și învățând italiana, mulți români pot să își „înceapă” viața în Italia; pot să își caute o slujbă constantă, să facă credite la bancă și chiar să își cumpere
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
să aibă cont bancar, pot fi expulzați, nu pot închiria apartamente pe numele lor, nu pot achiziționa mașini. De aceea, ei trăiesc practic între două lumi își trimit banii și își construiesc planurile de viitor în România, trăind o viață problematică în Italia. În această perioadă, mulți se gândesc să se întoarcă în România, unde să facă ceva cu banii strânși, dar aceasta rămâne mai mult la nivel de deziderat, mai mult o idee generală, fără oportunități clare sau un orizont
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
specialitate a continentului nostru. Abordările științifice și tehnice fac să treacă în plan secund, în majoritatea tratatelor viziunea general antropologică și cea etică. De aceea, s-a acordat o importanță aparte istoriei conceptului de persoană și a psihologiei acesteia, precum și problematicii morale pe care o ridică mai ales psihopatia. Faptul e important în zilele noastre când se diluează conceptul de persoană prin situaționalism și, de asemenea, sensul etic al caracterului. Concepția cărții este comună celor doi autori, inclusiv viziunea antropologică. Toate
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
suscitat mereu interesul omeniriii de la tipologiile caracteriologice zodiacal-astrale la cele patru temperamente hipocratice, de la moraliștii francezi la diverse bio-tipologii ale secolului XX. Preocuparea a luat un avânt deosebit la mijlocul secolului trecut, ducând la psihologia „trăsăturilor” și factorilor înscriși în aria problematică a „psihologiei persoanei”. Spre deosebire de tipologiile tradiționale, în secolul XX nu se pornea predominant de la principii generale sau principial-teoretice de ordonare și clasificare a tipurilor, ci de la cât mai multe date empirice, care, supuse etichetării lingvistice, erau reduse apoi la un
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
mult de cel ideal, oferit prin mass-media (supraoameniă, și nu de părinți și tradiții. Sunt favorizate structurări narcisiste ale personalității cu sentimente false de omnipotență. Astfel, culturile „Nintendo” le depășesc cu mult pe cele sportive sau bibliotecile. Copiii și tinerii problematici din societatea occidentală contemporană devin niște rebeli fără cauză, fiind, de cele mai multe ori, incapabili să transmită un mesaj ferm și să câștige adepți. Acesta pentru că marile scopuri existențiale colective, care animau tineretul de altădată, au dispărut într-o societate dominată
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
nevoie-teamă al individului. Sunt caracteristice stima de sine scăzută și tendința de autodevalorizare în orice situație. Evitantul adoptă strategii cognitive de factură micromanică, având drept scop evitarea criticii sau a respingerii din partea anturajului și a implicării în situații de viață problematice. Are, de asemenea, tendința de a amplifica realitatea personală în sens negativ și pe cea exterioară în sens pozitiv. Îi sunt proprii asociațiile superficiale pe fondul hipervigilității, dar și amnezii selective asupra psihotraumelor. Eul hipotrofiat întreține în plan afectiv timiditatea
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
un domeniu ce s-a evidențiat în cadrul psihiatriei, cu tradiția ei azilară din secolul al XIX-lea, prelungită în spitalele secolul XX. Problema psihiatrilor a fost de a diferenția această „entitate nosologică” de alte „boli psihice”. Dar modalități excentrice și problematice social de manifestare a personalității au fost descrise mereu de juriști, istoriografi, cronicari, moraliști, romancieri, antropologi, doar cu vagi aluzii la ceea ce într-o sociocultură dată se înțelegea prin „nebunie” (Fabrega, 1994Ă. În prezent, TP sunt obiectul unei preocupări medicale
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
grilele de acuratețe în caracterizare și etichetare sunt totdeauna utile, alături de bogăția limbajului utilizat și de talentul de portretist - și de terapeut - ale celui ce intreprinde demersul. Capitolul 8 DIAGNOSTICUL ȘI EVALUAREA TULBURĂRILOR DE PERSONALITATE Diagnosticul tulburării de personalitate este problematic și dificil. El este în mare măsură dependent de criteriile acceptate pentru caracterizarea generală a tulburărilor de personalitate și de viziunea categorială sau dimensională privitoare la varietatea de manifestare a acestora. Acest diagnostic necesită mult timp, pentru că se cere analizată
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
populaționale. Diferențierea după tipuri și caracteristici demografice nu e foarte mare. Tulburările de personalitate se însoțesc în ansamblu de o scăzută performanță în rolurile sociale și o redusă calitate a vieții. Dezvoltarea studiilor epidemiologice în acest domeniu e dificilă și problematică. Problemele ce se ridică de obicei sunt: costul crescut al cercetărilor. Evaluarea tulburărilor de personalitate cere mult timp iar evaluarea multor cazuri e foarte costisitoare; multiple dificultăți metodologice. Foarte important e instrumentul cu care se face evaluarea. Trebuie să fie
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
disorders. in TYRER (edă pp. 88-89 WIDIGER T.A., VERHEUEL R et al (1994Ă - Personality and Psychopathology. in L.A. PERVIN, O.P. JOHN (edsă, „Handbook of Personality”, pp. 347-368 WIDIGER T.A. (2003Ă - Personality Disorder and axis I psychopathology: the problematic boundary of axis I and axis II. Journal of Personality Disorders, 17 (2Ă, 90-108 ZANARINI M.C., SKODAL A.E., et al (2000Ă - The collaborative longitudinal personality disorders study: reliability of axis I and axis II diagnoses. Journal of Personality Disorders
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
că nucleul relației, a atitudinii și comportamentului etic se desfășoară în primă instanță în contextul unei raportări interpersonale directe între persoane apropiate sufletește. Cu cât o persoană e mai „îndepărtată” sufletește de subiect cu atât și implicarea etică e mai problematică. Apoi, se presupune modelul structural al virtuților în sensul că atitudinile și comportamentele etice de un anumit fel reprezintă o permanență a persoanei, care se manifestă ca atare în diverse împrejurări și contexte, față de diverse persoane constant de-a lungul
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
alte caracteristici generale. O evaluare comprehensivă a unei persoane ce prezintă o tulburare de personalitate ar urma să cuprindă: Evaluarea calităților morale ale unui om ar necesita - conform stilului contemporan - definiții operaționale, criterii și un sistem standardizat de evaluare. E problematic dacă acest lucru e posibil în zilele noastre. Caracterizarea unei persoane umane, inclusiv în cazul tulburărilor de personalitate presupune și relevarea aspectelor pozitive, nedistorsionate și nedeficitare, fapt valabil și pentru aspectul moral. Considerațiile făcute până la acest nivel sunt generale. Se
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
Artistică. Debutează în 1979 cu volumul Daniveea, în care sunt incluse o serie de povestiri interesante prin atmosferă și prin personajele situate într-un spațiu al neliniștii. O altă culegere de povestiri, Deplasarea (1981), nu aduce o schimbare, înscriindu-se, problematic, în același context de transpunere narativă a unor preocupări ale adolescenților, iar stilistic, în aceeași albie a fluxului conștiinței. Romanul Jocul cu umbra (1982) este o biografie romanțată. SCRIERI: Daniveea, Chișinău, 1979; Povestiri, Chișinău, 1980; Deplasarea, Chișinău, 1981; Jocul cu
CELAC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286156_a_287485]
-
de evoluție inferioară). Omul formează mult mai rar unele conexiuni de stimuli pe care animalele nu-i pot analiza și elimina. Învățarea umană este eminamente analitică și selectivă; învățarea animală este eminamente „mecanică”, selectând prea puțin elementele oportune rezolvării situației problematice 4. • Legea reacției prin analogie (numită și „legea asimilării”) Stabilește modul în care cel care învață se întâlnește cu o situație nouă. „Dacă omul întâlnește un stimul nou, atunci el reacționează ca la altul asemănător; dacă situația nouă seamănă cu
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
să acționăm într-o situație neplăcută, dacă vom râde sau ne vom ocupa cu o problemă mai importantă. Expresia: 9 × 6 = 56, asimilată mecanic, va înceta să-i mai sugereze elevului pe 56 dacă profesorul îl pune în fața unor situații problematice noi, care conduc la substituirea lui 56 cu 54. Subiecții puși să bea ulei de ricin amestecat cu suc de portocale și-au schimbat radical reacțiile normale ale unei persoane față de sucul de portocale. Astfel încât Guthrie a putut să reformuleze
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
în termeni generali și abstracți (to put in very general and abstract terms) ca o chestiune de „dirijare a învățării și adaptare habitudinală” (direction of learning and habit adjustement) (Guthrie, 1938, p. 94). A identificat apoi șase tipuri de „situații problematice generale”: a) Stimularea intensă și prelungită perturbă organismul și generează emotivitate și activitate mai intensă. b) Animalul răspunde la acești stimuli sau la alții pe care îi întâlnește cu orice reacții ce au fost învățate anterior. c) Fiecare serie de
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
pot să producă doar imitarea unor răspunsuri specifice modelate. Aceasta i-a făcut pe mulți cercetători să creadă că limitările severe în schimbările comportamentale pot fi datorate influențelor modelatoare. Bandura și colaboratorii săi s-au aplecat cu migală asupra acestei problematici. Într-o încercare de a demonstra că limitările atribuite modelării au fost intrinsece în metodologia experimentală, mai degrabă decât în cadrul fenomenului însuși, Bandura și colaboratorii săi au condus câteva experimente care au presupus o formă de modelare mai ordonată (Bandura
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
care să se poată trage vreo concluzie, din care ar putea reieși că „vărul” lui, Homo Sapiens, ar fi capabil de o soluție originală. Foarte rar un cimpanzeu „încarcerat” va încerca ceva care ar putea fi considerat accidental în ceea ce privește situația problematică (exceptând situațiile în care îi este distrasă atenția de la obiectiv către altceva). Atât timp cât eforturile lui sunt direcționate către obiectiv, toate comportamentele sale (la fel și la om) par să fie încercări de a găsi soluții - nici una dintre ele nefiind produsul
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
o activitate de acest tip se dispun ca în tehnica interacțiunii observate, doar că cei din cercul exterior nu mai au rolul de observator, ci de consultanți ai celor din cercul interior (aceștia din urmă sunt implicați în dezbaterea unei problematici sau într-un proces de învățare colectivă). Avantajul unei astfel de tehnici rezidă în faptul că activitatea de învățare devine mai motivantă, iar, ca o consecință firească, implicarea crește. 2.15. Grupurile de discuție tutorialetc " 2.15. Grupurile de discuție
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
au stabilit că un interval flexibil de 6-12 minute este mai productiv), timp în care fiecare participant se implică activ în soluționarea eficientă a acesteia; ideile sunt reținute de către liderii reprezentanți ai grupurilor, sunt analizate și se conturează o arie problematică segmentată pe rezolvări parțiale sau optime. Dezbaterea în plen reprezintă reuniunea propriu-zisă și începe cu intervențiile liderilor reprezentanți ai fiecărui grup, care expun în fața întregului colectiv concluziile discuțiilor în echipe. În această a doua fază a reuniunii nu se limitează
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
le manipulează. 4.1.8. Analiza câmpurilor de forțătc "4.1.8. Analiza câmpurilor de forță" Uneori, asupra fenomenelor studiate acționează forțe contradictorii, forțe care se află în conflict; este vorba despre cazurile în care cursantul se confruntă cu situații problematice, iar o perspectivă corectă și completă asupra acestora este vitală pentru învățare. Analiza câmpurilor de forță reprezintă o metodă utilă în astfel de situații; ea presupune trei pași: 1. Membrii grupului analizează un fenomen din perspectiva forțelor care acționează asupra
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]