4,641 matches
-
în ciuda dificultăților în creștere după moartea lui Colbert, economia franceză este, în timpul lui Ludovic al XIV-lea, într-o situație care, global, este mai bună decît cu cincizeci de ani mai devreme și care pregătește, din multe puncte de vedere, prosperitatea din secolul al XVIII-lea. Afacerile religioase Gallicanismul și jansenismul. Rege Prea Creștin, "fiul cel mare al Bisericii", Ludovic al XIV-lea nu ține mai puțin la drepturile sale asupra bisericii Franței, ceea ce îl determină să intre în conflict cu
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
sclavi negri obținuți prin troc pe coastele Africii. În ajunul Revoluției, Insulele, adică Antilele, ocupă un loc considerabil în comerțul exterior al regatului (document 1, p. 233). Creștere și societate. Nu toți francezii sînt în mod egal beneficiari ai acestei prosperități, care, de altfel, face loc, începînd cam din 1770, unei stagnări, apoi unui început de depresiune a producției și a veniturilor. Oamenii de finanțe, negustorii fabricanți, armatorii și exportatorii din marile porturi de la Atlantic, rentieri de pămînturi și cultivatorii bogați
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
mișcarea "luminilor". 19. Franța lui Ludovic al XV-lea și a lui Ludovic al XVI-lea (1715-1789) După Regență și după experiența financiară a lui Law (1715-1723), guvernul cardinalului Fleury (1726-1743) înseamnă o perioadă de pace în exterior și de prosperitate economică în interior. Sfîrșitul domniei lui Ludovic al XV-lea (1743-1774) este marcat de două războaie grele, de creșterea deficitului financiar și de agitația parlamentelor. Ludovic al XVI-lea, rege în 1774, este constrîns să convoace stările generale. Regența (1715-1723
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
1718, reconcilierea cu Spania lui Filip al V-lea în 1720, reîntoarcerea curții la Versailles în 1722. În februarie 1723, Ludovic al XV-lea devine major; în decembrie al aceluiași an, ducele de Orléans moare. Franța cardinalului Fleury Pace și prosperitate. Hercule Fleury, episcop de Fréjus, fost preceptor al lui Ludovic al XV-lea, a păstrat o mare influență asupra elevului său. La sfatul său acesta alege ca Prim Ministru pe ducele de Bourbon, pentru a-l înlocui pe ducele de
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
la Versailles pe miniștri experimentați, ca Orry sau Maurepas, și în provincie pe excelenți intendenți, Fleury conduce aproape douăzeci de ani afacerile regatului, cu prudență și moderație, după metodele verificate ale colbertismului, preocupat să mențină pacea în exterior, ordinea și prosperitatea în interior. El susține eforturile lui Orry, controlor general al Finanțelor, care reușește să echilibreze bugetul și încurajează activitatea economică, în plină creștere. El face față unei noi agitații janseniste susținută de parlament și marcată în special în 1729-1731 de
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
într-un război dublu, maritim și continental. Într-adevăr, pe mare și în colonii, interesele Franței și ale Angliei se ciocnesc încă din secolul al XVII-lea. În Antile, cele două țări posedă fiecare insule producătoare de zahăr în plină prosperitate, Jamaica pentru Anglia, Santo-Domingo, Martinica și Guadelupa pentru Franța. În America de Nord, englezii sînt instalați pe coasta atlantică, în timp ce francezii, deși de douăsprezece ori mai puțin numeroși, ocupă valea fluviului Sfîntul Laurențiu și iau în posesie, în 1682, Louisiana, adică imensul
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
1783, la incitarea reginei, Ludovic al XVI-lea îl numește pe Calonne controlor general al Finanțelor. Acesta, profitînd de euforia provizorie de după pacea de la Versailles, duce o politică de mari cheltuieli publice acoperite de împrumuturi. Dar, în fapt, după 1770, prosperității economice i-a urmat un incontestabil marasm, pe care îl transpun stagnarea, apoi scăderea producției, a prețurilor și a veniturilor. În 1786, odată ușoara febră trecută, Calonne nu mai găsește creditori. El propune atunci regelui un plan vast de reforme
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
satisfăcute de avîntul economic și de ordinea regăsită, catolicii îl susțin masiv pe "noul Constantin", armata apreciază gloria pe care i-o conferă Războiul Crimeii din 1854-1856 împotriva Rusiei; în sfîrșit și mai ales, satele profită de ordinea și de prosperitatea generală. Hrănit cu idei saint-simoniene, împăratul se interesează personal de economie, pe atunci într-o perioadă de remarcabilă dezvoltare. Condiții noi, în special avîntul creditului și mobilizarea capitalurilor, modifică de o manieră decisivă peisajul economic în Franța: sub al Doilea
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
o politică de mari lucrări în provincie, precum drenajul și asanarea regiunii Sologne, crearea pădurii din regiunea Landes, dar și la Paris, unde Haussmann, prefect al Senei din 1853 pînă în 1866, modelează o capitală nouă, străbătută de artere largi. Prosperitatea Imperiului este deci incontestabilă și impulsionarea de către statul bonapartist a favorizat-o. Dar nu toate regiunile au beneficiat de această prosperitate în același grad și, după primii ani ai domniei, ritmul creșterii încetinește considerabil, chiar înaintea intrării în criza economică
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
Paris, unde Haussmann, prefect al Senei din 1853 pînă în 1866, modelează o capitală nouă, străbătută de artere largi. Prosperitatea Imperiului este deci incontestabilă și impulsionarea de către statul bonapartist a favorizat-o. Dar nu toate regiunile au beneficiat de această prosperitate în același grad și, după primii ani ai domniei, ritmul creșterii încetinește considerabil, chiar înaintea intrării în criza economică ce face ravagii în 1867 și în anii următori. Cotitura. Chiar atunci cînd Imperiul pare pe culmea puterii sale, cu votarea
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
folosesc din ce în ce mai mult. Arăturile constituie în continuare partea cea mai mare a terenurilor agricole, dar pășunile se extind. Cîteva plante precum cartoful, porumbul și mai ales sfecla de zahăr cultivată în asolament cu grîul stimulează revoluția agricolă. Pînă către 1873, prosperitatea agriculturii permite progrese fără precedent. Anumite regiuni, precum Pas-de-Calais, pun bazele unei veritabile specializări agricole legate de comercializarea producției lor. O rețea industrială și comercială nouă. Industria cunoaște de asemenea o creștere remarcabilă. Elemente noi o fac posibilă: primul este
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
scăzut pe fiecare articol este compensat de masa vînzărilor, cu atît mai mult cu cît cataloagele vor atrage o clientelă nouă ajungînd pînă în satele cele mai îndepărtate: concurență redutabilă pentru prăvălii și mai ales pentru comerțul ambulant. Fenomenele ciclice. Prosperității din primii ani ai celui de-al Doilea Imperiu îi succede o scădere sensibilă începînd din 1857-1860, violent accentuată în anii 1880: crahul Uniunii generale în 1882 dă semnalul falimentului în cascadă în întreprinderi și în bănci de afaceri. Mizeria
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
pe care le urmărea, refuzînd "reculegerea" ca urmare a înfrîngerii și decăderii Franței. 27. Războiul din 1914-1918, perioada de după război, criza din anii 30 Războiul din 1914-1918 este victorios, dar costisitor. Deceniul următor este dominat de aplicarea tratatului de la Versailles. Prosperității și unei funcționări convenabile a instituțiilor, le succede criza economică și politică. Nici Frontul popular, nici tentativa de redresare a lui Edouard Daladier nu sînt încoronate de succes. Aliată din 1891 a Imperiului Rus, care oferă o "alianță de revers
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
și să muncească în demnitate și siguranță socială. Fără să renunțe la pîrghiile de activitate pe care le constituie inițiativa și beneficiul legitim, națiunea va ști să vrea ca bogățiile naturale, munca și tehnica, care sînt cele trei elemente ale prosperității tuturor, să nu fie deloc exploatate în profitul unora. Națiunea va ști să facă astfel ca toate resursele economice ale teritoriului său și ale Imperiului său să fie puse în acțiune, nu după bunul plac al indivizilor, ci pentru avantajul
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
un cap care să fie unul cu adevărat și ca omul astfel mandatat să răspundă de destin, mai ales în zilele grave, să-și ducă el însuși responsabilitățile. Da! Republica nouă vrea ca țara noastră să continue să înainteze în prosperitate, așa cum prevede legea Planului, astfel încît veniturile tuturor francezilor să crească odată cu produsul național, pe baza unei economii în concurență cu cea a tuturor celorlalți, pe baza unei monede de nezdruncinat și a unor bugete echilibrate. Da! Republica nouă vrea
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
Opera filosofilor rezumată de Condorcet, 233 19. Franța lui Ludovic al XV-lea și a lui Ludovic al XVI-lea (1715-1789), 235 Regența (1715-1723), 235 Reacția, 235 Sistemul lui Law, 236 Consecințele sistemului, 237 Franța cardinalului Fleury, 237 Pace și prosperitate, 237 Începuturile Războiului de succesiune a Austriei, 238 Ultima parte a domniei lui Ludovic al XV-lea (1743-1774), 239 Războiul de Succesiune a Austriei și consecințele sale, 239 Războiul de Șapte Ani, 240 Choiseul și agitația parlamentară, 240 Maupeou și
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
umane, educație În favoarea acestui tip de economie prin intermediul unui sistem de educație și training bazat pe inovare și cercetare, apariția de piețe internaționalizate, dinamice”118. Noile legi care guvernează această restructurare globală se caracterizează prin unele particularități. În primul rând, prosperitatea În acest nou regim, al noii economii, se obține direct din tehnoștiință (invenție și inovație) și nu din optimizare. Succesul și bogăția nu se câștigă prin perfecționarea a ceea ce deja se cunoaște, ci prin imperfecta stăpânire a necunoscutului. În al
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
umane, educație În favoarea acestui tip de economie prin intermediul unui sistem de educație și training bazat pe inovare și cercetare, apariția de piețe internaționalizate, dinamice”118. Noile legi care guvernează această restructurare globală se caracterizează prin unele particularități. În primul rând, prosperitatea În acest nou regim, al noii economii, se obține direct din tehnoștiință (invenție și inovație) și nu din optimizare. Succesul și bogăția nu se câștigă prin perfecționarea a ceea ce deja se cunoaște, ci prin imperfecta stăpânire a necunoscutului. În al
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
nu trebuie uitat că Bacon nu termină cartea, deci nu întregește ciclul celor patruzeci, acesta putând dura o veșnicie). Un alt element care duce cu gândul la o societate inițiatică este denumirea pe care o poartă societatea științifică ce asigura prosperitatea tehnică a insulei: "Casa lui Solomon". Membrii acestei societăți erau adevărații conducători ai insulei, iar autoritatea lor era nelimitată (era întărită atât de respectul celorlalți fața de ei, cât și de faptul că era o organizație secretă în care se
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
secțiunea La vie religieuse, H. Strohl, profesor la Facultatea de Teologie protestantă din Strasbourg, rememorează, în articolul Orient et Occident, traseul vizitei sale, alături de un alt coleg, întreprinse în România. Printre altele, autorul consemnează că: "noi aducem urările noastre de prosperitate pentru revista Logos, care va servi nu numai ca simplu liant între mediile gânditoare ale creștinismului răsăritean, ci care va contribui la cunoașterea și aprecierea, în Franța, a elanului religios și științific care se manifestă în toate țările ce păstrează
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
pe altarul bugetului acoperit cu fițuici emise pe termen fix și perpetuate în urmă ad infinitum de cei ce siliți erau în situații să arate că evaluările înflate întrec c-o pătrime încasările, iar în ziare înălțau pînă la ceruri prosperitatea financiară. Dacă de mizeriile acestea ar fi suferit numai predecesorii noștri, ne-am mulțumi să constatăm că a fost un timp cînd tributul turcesc își schimbase numele, dar sub o altă formă era plătit de țară de 30 ori mai
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
să aibă un mare viitor la gurile Dunării, dar acel viitor nu este al poporului românesc. Politica de concesii, înstrăinare, răscumpărări și datorii își arată roadele în cifre statistice ce nu au pereche în nici o țară din lume, a cărei prosperitate economică este vădită cum zice oficiosul nostru. E vorba că, sistemele trec, popoarele rămîn. Iată contrariul, căci, ca la noi la nimenea. La noi poporul trece și sistemul patriotismului de industrie rămîne". Poetul, în demersurile sale de mare limpezime și
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
bucureștean Bucureștiul interbelic: societate și urbanism; Planul Director de Sistematizare din 1935 urb. Andreea Daniela Radu (Udrea) Conducător știintific: prof. dr. arh.Nicolae Lascu Introducere La Început de secol XX, Bucureștiul, capitală a proaspătului stat român, creștea În ritm alert. Prosperitatea economică și stabilitatea politică Începuseră să fie vizibile și În aspectele vieții cotidiene. Dinamica spațiului public al ideilor, viața culturală activă, spiritul civic, societatea critică implicată În viațaurbei erau semne ale modernității. Această societate modernă reclamaun cadru modern de viață
Polarităţile arhitecturi by Andreea Daniela Radu (Udrea) () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92983]
-
legată de soarta țării. Evenimentele mari din istoria țării au avut repercusiuni covârșitoare asupra transformărilor pe care le-a suferit orașul: unirea Principatelor și alegerea Bucureștiului de capitală, dinastia străină, războiul independenței, desvoltarea economică a Întregii țări, starea de relativă prosperitate dinaintea războiului mondial. Este fatal deci, ca ultimul mare și decisiv moment din istoria țării, formarea României Mari, care din capitalaunei țări de 8 milioane, face din București capitalaunui stat de 18 milioane de locuitori, să aibă o influență covârșitoare
Polarităţile arhitecturi by Andreea Daniela Radu (Udrea) () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92983]
-
a unor dezacorduri privitoare la politica economică ce urmează să fie pusă în aplicare (sau chiar imposibilitatea de a ajunge la un acord cu privire la succesiunea în pozițiile cheie ale regimului). În cazul unui regim autoritar consolidat, e dificil de instaurat prosperitatea economică (ceea ce poate determina o criză de autoritate). Dimpotrivă, succesul consolidează regimul și coaliția care îl susține. Cu toate acestea, în multe cazuri din America Latină, inclusiv cele de succes din punct de vedere economic, s-au creat condiții pentru schimbare
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]