3,073 matches
-
ignoră pur și simplu. Chiar dac] vom presupune c] înțelegem semnificația celui de-al doilea termen al sintagmei „etic] evreiasc]”, măi r]mân o serie de probleme de clarificat. Religia iudaic] este orientat] c]tre atingerea perfecțiunii în practic] (pentru protestanții disidenți din secolul al XIX-lea, ea este „o religie a oalelor și a tig]ilor”). Aceast] orientare practic] își g]sește expresia concret] în ceea ce se numeste halaha sau legea iudaic], care se refer] la normele de comportament cuprinse
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
și a aspectelor etice, desi r]mane o minoritate considerabil] antiecumenic] sau inc] neafectat] de aceast] mișcare. În vederea aprofund]rii subiectului legat de etică creștin], este demn de menționat faptul c] aceast] terminologie este folosit], de obicei, de c]tre protestanți, în timp ce catolicii utilizeaz] formulă de teologie moral], f]r] a se stabili o diferențiere în ceea ce privește utilizarea celor dou] terminologii sau a conceptelor pe care le definesc. Ambele vizeaz] cele dou] aspecte etice esențiale, cum s] acționezi dintr-un motiv corect
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
inițiat și vede în c]s]torie o îndatorire a tuturor, cu excepția câtorva, puțini la num]r. Calvin a preluat aceast] tem] și a reafirmat c] activitatea sexual] în cadrul c]s]toriei trebuie s] fie înfrânat] și decent]. Pentru reformatorii protestanți, procreația a r]mas principala funcție pozitiv] a sexului. Poziția romano-catolic] fâț] de sex a fost reafirmat] de nenum]rate ori în enciclicele Papilor Leon al XIII-lea (1880), Pius al XI-lea (1930), Paul al VI-lea (1968) și
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
probat în perioada interbelică. Studiul densităților spirituale are o tradiție ilustră. Weber a identificat ordinea capitalistă modernă și noul vitalism (ascetic) legat de aceasta printr-o astfel de metodă (a pus în corelație inventivitatea tehnologică în spațiul european cu etica protestantă și a descoperit la intersecția acestor două fenomene o nouă ordine și un nou vitalism axiologic, adică o densitate spirituală inconfundabilă). Masurarea influenței valorilor asupra vieții sufletești la scara unei generații este cadrul experiențelor identitare. Acestea se distribuie variabil în
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
War, Chapel Hill, University of North Carolina Press. Webb, Eugene J., Campbell, Donald T., Schwartz, Richard D. și Sechrest, Lee (2000 [1965]), Unobtrusive measures, Londra, Sage. Weber, Max (1968), Economy and society, New York, Bedminster Press. Weber, Max (1993 [1904-1905]), Etica protestantă și spiritul capitalismului, București, Humanitas. Weiner, Myron (ed.) (1966), Modernization, New York, Basic Books. Wieviorka, Michel (1994 [1991]), Spațiul rasismului, București, Humanitas. Wieseltier, Leon (1997), Împotriva identității, Iași, Polirom. Woodward, Kathryn (1997), Identity and difference, Londra, Sage. Zamfir, Cătălin (coord.) (1999
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
nu componentele confesionale și naționaliste sînt cele ce rezolvă, acolo, imensul angrenaj statal, ci conjugarea magistrală a strategiilor economice, în stare să ofere, doar ele, bunăstare și stabilitate. Existînd, se înțelege, un infailibil garant: sistemul politic de acreditată stabilitate. Romano-catolici, protestanți, neoprotestanți, mormoni și încă atîtea alte denominații: îi trece cuiva prin cap să acceadă la o hegemonie exclusivă care ar putea perturba definitiva armonie statală? Mai întîi, cine i-ar îngădui unei astfel de minți să decidă discreționar? Ieșind, în
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
și nepotrivit Într-o lume care Începe să-și creeze o conștiință planetară. Când pelerinii au debarcat la Plymouth Rock În 1620, ei credeau cu adevărat că au fost eliberați de către Dumnezeu din jugul opresorilor lor europeni. Ultimii dintre reformatorii protestanți, acești refugiați se vedeau ca pe niște noi israeliți și asemănau primejdioasa lor călătorie cu cea a evreilor din vechime, care au fugit de opresorii lor egipteni și, după ce au colindat În deșert timp de patruzeci de ani, au fost
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
Credințele religioase ale americanilor joacă de multe ori un rol În viața politică. De exemplu, aproape jumătate dintre americani (48%) cred că Statele Unite ale Americii se bucură de protecția specială a lui Dumnezeu.8 Unii conducători proeminenți ai Bisericii Evanghelice Protestante au sugerat chiar că motivul pentru care turnurile WTC și Pentagonul au fost atacate și aproape trei mii de oameni au fost uciși, este nemulțumirea lui Dumnezeu față de calea greșită pe care a apucat-o America și că El nu
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
bazează pe ideea că succesul este rezultatul strădaniei, iscusinței și autosuficienței. Proverbele lui Franklin erau ultimele fire subțiri ale unei țesături care unise utilitarismul secular al Iluminismului cu vechea tradiție religioasă calvină, ceea ce Max Weber a numit mai târziu „etica protestantă a muncii”. Vom discuta mai pe larg despre teologia Reformației În capitolele 4 și 5.) Astăzi un număr crescând de tineri americani s-au dezbarat de etica muncii. Pentru ei, visul american se bazează mai mult pe noroc și Încredere
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
anumit moment În timp, Înghețat În istoria europeană și transportată În Întregime pe țărmurile americane În secolul al XVIII-lea, unde a continuat să anime experimentul american până În prezent. Revoluția americană a avut loc exact În momentul În care Reforma Protestantă În declin Își făcea acomodarea finală cu forțele Iluminismului. În timp ce majoritatea Europei a combinat eventual elementele teologiei Reformei Protestante cu cele ale ideologiei Iluminismului Într-o nouă sinteză Îmbrăcată În democrație socială, America nu a făcut asta. În schimb, generații
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
-lea, unde a continuat să anime experimentul american până În prezent. Revoluția americană a avut loc exact În momentul În care Reforma Protestantă În declin Își făcea acomodarea finală cu forțele Iluminismului. În timp ce majoritatea Europei a combinat eventual elementele teologiei Reformei Protestante cu cele ale ideologiei Iluminismului Într-o nouă sinteză Îmbrăcată În democrație socială, America nu a făcut asta. În schimb, generații succesive de americani au ales să trăiască simultan și În forma lor cea mai pură, atât Reforma Protestantă, cât
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
Reformei Protestante cu cele ale ideologiei Iluminismului Într-o nouă sinteză Îmbrăcată În democrație socială, America nu a făcut asta. În schimb, generații succesive de americani au ales să trăiască simultan și În forma lor cea mai pură, atât Reforma Protestantă, cât și tradiția iluministă, devenind, În același timp, cei mai devotați protestanți de pe față pământului și cei mai angajați În Întreprinderi științifice, regimul proprietății private, capitalism de piață și ideologia statului-națiune. Visul american, În versiunea sa plenară, este un amalgam
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
impregnat ființa noastră națională. Pentru a Înțelege cum am transformat un parametru care descrie mașinile Într-o normă behavioristă umană, trebuie să ne Întoarcem la rădăcinile calviniste ale Americii și la credința noastră intimă că suntem un popor ales. Reformatorii protestanți din secolele al XVI-lea și al XVII-lea credeau că hărnicia și abilitatea de sacrificiu erau un semn că cineva fusese ales pentru mântuire. John Calvin, teologul reformației franceze, a denunțat doctrina Bisericii, a salvării prin lucrări bune, confesie
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
făcând voința lui Dumnezeu. Chiar și o abatere de moment de la angajamentul la un ascetism total pe Pământ putea să submineze credința personală și Încrederea că acea persoană este una dintre cele alese. John Winthrop și puritanii, precum și alte secte protestante care i-au urmat În America, au fost, În multe feluri, cei mai fideli aderenți la teologia Reformației. Mult timp după ce fervoarea religioasă scăzuse În Europa, flacăra ei a fost ținută În viață În coloniile americane de valurile succesive de
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
situația și totul este făcut pentru gloria lui Dumnezeu. A fi din ce În ce mai eficient devine astfel o modalitate de a ne autoconvinge că am fost aleși pentru mântuire. Chiar și după ce conceptul de a fi ales s-a perimat În cadrul Bisericii Protestante la sfârșitul secolului al XIX-lea și Începutul celui de-al XX-lea, a fi din ce În ce mai eficient și astfel mai productiv, avea o tentă de izbăvire, care lipsea atunci când standardele moderne de eficiență au fost introduse În Europa și În
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
În care s-a realizat echilibrarea anarhiei potențiale a individualismului cu o nouă și sofisticată Înțelegere a obligațiilor sociale ale fiecăruia. Marele sociolog al secolului XX, Max Weber, a realizat semnificația noilor acrobații mintale În examinarea rolului pe care Reforma protestantă l-a jucat În crearea de controale interne, care permiteau Înflorirea unui capitalism dezlănțuit fără ca totuși să sacrifice ordinea socială. Să ne amintim, cum a Înlocuit teologul protestant John Calvin ordinea externă, impusă de Biserică asupra fiecărui individ, cu o
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
față de celelalte ființe umane. Pentru americani, un comportament, care includea autocontrolul, sacrificiul de sine și hărnicia era mai degrabă destinat satisfacerii lui Dumnezeu - și a propriei persoane - decât satisfacerii obligațiilor sociale. În acest sens, mulți americani au rămas credincioși eticii protestante, cu mult după ce europenii o lăsaseră În urmă. Această divergență a fost care a separat visul american de antecedentele lui europene. Americanii nu au văzut nici o contradicție În a trăi concomitent În două tărâmuri contradictorii: unul caracterizat prin zelul religios
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
Martin Luther, John Calvin și succesorii lor argumentau că interpretarea Bisericii asupra doctrinei biblice nu avea mai multă autoritate decât cea a fiecărui creștin și că relația fiecărei persoane cu Dumnezeu este În cele din urma o experiență personală. Reforma protestantă a căutat să răstoarne ierarhia Bisericii și să-l ridice pe credincios, egalizând fiecare ființă umană În fața lui Dumnezeu. Filosofii iluminiști au elevat individul de asemenea, dar motivele lor erau mai degrabă legate de idei despre comportamentul uman rațional. Statutul
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
compromisă de Îndoielile lor profunde despre perfectibilitatea ființei umane și inevitabilitatea că forțele neîngrădite ale pieței vor duce În mod automat la progres material nelimitat pentru toți. Așadar, americanii au devenit nu numai cei mai entuziaști discipoli ai teologiei Reformei Protestante și cei mai ardenți suporteri ai ideologiei iluministe, ci și susținătorii cei mai Înfocați ai autonomiei individului. Datorită atât Îndelungatei lor istorii trăite În spații mai restrânse și mai dens populate, cât și a modului de viață comunal și paternalistic
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
asemenea regim legal este introdus și Întărit de o autoritate de constrângere deplină a statului pot piețele să se extindă În spațiu și timp pentru a include un mare număr de jucători - majoritatea acestora necunoscându-se - În schimbul de proprietate. Reforma protestantă a proprietății Reforma protestantă a avut un rol semnificativ În transformarea relațiilor proprietății private. Martin Luther și adepții săi au lansat un atac frontal asupra autorității Papei și ordinii sociale feudale peste care prezida Vaticanul. Luther a contestat importanță ideii
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
introdus și Întărit de o autoritate de constrângere deplină a statului pot piețele să se extindă În spațiu și timp pentru a include un mare număr de jucători - majoritatea acestora necunoscându-se - În schimbul de proprietate. Reforma protestantă a proprietății Reforma protestantă a avut un rol semnificativ În transformarea relațiilor proprietății private. Martin Luther și adepții săi au lansat un atac frontal asupra autorității Papei și ordinii sociale feudale peste care prezida Vaticanul. Luther a contestat importanță ideii că Biserica este singurul
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
a bogăției și a capitalului, ingrediente de bază ale unui regim de proprietate modern și ale modului de viață capitalist. Istoricul economic Richard Henry Tawney și sociologul Max Weber au scris pe larg despre legătura filosofică profundă Între apariția etosului protestant al muncii și apariția capitalismului modern. Eliberând indivizii de dependența de ierarhia Bisericii și Înarmând fiecare persoană cu o nouă psihologie a autoprogresului material, reformatorii au lăsat În urmă mult mai mult decât o moștenire religioasă. Mult timp după ce focurile
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
lume, drepturile de proprietate vor fi liantul social care leagă oamenii Între ei. Proprietatea privată și libertatea economică nestânjenită, a spus Tawney, „au fost luate drept baze ale organizării, iar ele nu puteau fi puse În discuție”7. În timp ce etica protestantă s-a născut În Europa, mulți dintre discipolii săi cei mai fanatici au migrat spre America, unde au combinat viziunea religioasă a lui Calvin cu noțiunile iluministe de știință, cu drept de proprietate privată și cu relațiile de piață capitaliste
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
a individului autonom, cu totul responsabil pentru soarta sa. Europenii au continuat să mențină un echilibru - uneori puțin precar - Între autonomia individuală și responsabilitatea colectivă pentru asumarea riscurilor. Este moștenirea doctrinei catolice, aranjamentelor feudale și a orașelor fortificate. Chiar Reforma Protestantă, cu centrarea ei aproape obsesivă pe individ, nu i-a putut separa pe europeni de o afiliație comunală mai veche și mai profundă. Schimbarea calitativă În ultima jumătate de secol, care a trecut de la folsirea bombei atomice asupra orașelor Hirosima
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
aceste compoziții erau adresate cantorilor și instrumentiștilor neprofesioniști, ele nepresupunând abilități deosebite. 4.6 Muzica sacră și Conciliul din Trento Conciliul din Trento a avut loc între anii 1545 și 1563 și a fost convocat pentru a rezolva problema reformei protestante. Spre sfârșitul sesiunii, părinții conciliari au discutat și reforma muzicii sacre. După cum am văzut, muzica a atins perfecțiunea în arta polifonică, ajungându-se la un superb florilegiu de opere, autori și școli. În muzica sacră, însă, dincolo de incontestabila valoare artistică
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]