5,478 matches
-
marină; de masă; masă; mereu; merge; mesaj; mineral; minereu; în mîncare; la mîncare; multă; mulțumit; munte; murături; NaCl (chimic); neagră; necesar; nimeni; oaie; ocean; ocnă; oțet; ouă; pasiune; păsat; peste obstacol; peste rău; și piper; pîrăul; poveste; Praid; prăpastie; pufuleți; pușcă; puțin; puțină; rană; rău; recipient; ridică; rinichi; roșii; Salina; salt; saltă; sare; săltăreț; săra; sărați; sărăcie; sărut; scări; scîntei; scumpă; sfadă; soare; solnițe; sta; substanță; supă; trambulină; Turda; țopăi; umfla; urcă; urît; ustură; viață; vin; zbenguială; zbînțuire; zglobiu (1); 793
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
2); efort (2); elimina (2); a extrage (2); extragere (2); fîntînă (2); haina (2); ieșire (2); la iveală (2); încurcătură (2); lipsă (2); mașina (2); mînă (2); mîncarea (2); nevoie (2); portmoneu (2); probleme (2); pui (2); a pune (2); pușcă (2); sac (2); salvare (2); scăpa (2); scoate (2); smulge (2); telefon (2); ușura (2); vin (2); vinde (2); vorbe (2); abandona; adevărul; adîncime; adu; a afla; ajuta; a arăta; arde; armă; ascunde; ascuns; ața; automat; avansat; avere; băgare; un
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
armă; prietenă; răzeși; relații; rival; roată; Rotari; Rusia; sac; sacrificiu; salutare; Sașa; secrete; Simona; sinceritate; social; spînu; șiret; timp; turiști; uneori; unic; vechi; vecin; viață; Voronin; zîmbet (1); 824/167/47/120/0 trage: împinge (69); pistol (31); ușa (29); pușcă (21); forță (20); putere (20); împușcă (19); armă (16); funie (13); sfoară (13); ușă (11); rupe (10); lovește (9); smulge (9); tare (9); apucă (8); arc (8); împușca (8); durere (7); foc (7); greu (7); scoate (7); a lua (6
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
clopotul (2); concluzii (2); deschide (2); pe dreapta (2); duce (2); elastic (2); un foc (2); frînghie (2); împinge (2); încearcă (2); lăsa (2); linie (2); a lovi (2); luptă (2); obliga (2); palmă (2); o palmă (2); prinde (2); pușca (2); puternic (2); război (2); săgeată (2); pe sfoară (2); a smulge (2); smunci (2); timp (2); tîrăște (2); a tîrî (2); țeapa (2); țeapă (2); țintește (2); ținti (2); a ținti (2); vînătoare (2); de ușă (2); ac; acțiune
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
moarte; moft; munci; a munci; mușchi; necaz; nedumerire; negru; nevoie; nimeri; noroc; note; obține; ochire; opri; ore; paf; a păli; păr; pătura; pereți; pericol; pesimist; piatră; în piept; cu pistolul; cu plugul; poc; pocni; pocnit; povara; povară; praștie; prins; cu pușca; rage; remarcă; remorcă; repede; retrage; roabă; rob; sală de forță; săgeți; scapă; scoală; seacă; sfoara; de sfoară; sfori; sforile; la sine; smucește; soartă; soluții; la sorți; sparge; speranță; stai; stare; strînge; sudoare; suferință; sus; mai sus; suspans; sustrage; de tine
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
neales; necaz; neînțelegere; nene; neplăcut; nervos; nesimțit; nesimțiți; nesuferit; nimic; nu; nuc; nu-i suport; oarecare; om apropiat; omenos; parte; partener de bloc; partener; poartă; politețe; poliție; posibil; prieten la nădejde; prietena mea; prietene; prietenul de la etajul 10; profit; proști; pușcă; rar; răutăcios; răutate; respect; sărat; sătean; scurt; secret; sfadă; Simona; simpatic; simpatie; social; stimă; stînga; stradă; sufletist; susținere; șef de casă; tanti; telenovelă; tînăr; tip; trădător; turnător; la țară; țigan; ură; vaccin; vecinătate; verișor; vesel; veselie; viață; violență; vînător; vorbă
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
care să mă laud, însă îmi făcea plăcere să-i văd cum se consumă, mai ales dacă aveam impresia că o meritau, din varii motive. Victimele mele preferate erau angajații noi care nu munciseră nici o zi toată viața lor - știi, puști care tocmai absolviseră școli cu pretenții. Mi-am făcut un scop personal în a-i educa la Școala Greutăților Vieții, «școala» prin care am trecut eu însumi. Nu le-am trecut ușor cu vederea greșelile, dimpotrivă, i-am pisat la
Gestionarea conflictelor în organizații. Tehnici de neutralizare a agresivității verbale by Arthur H. Bell () [Corola-publishinghouse/Science/1992_a_3317]
-
Întărirea sentimentelor, ca nouă, ci a mișcărilor nervilor și mușchilor, mișcări care, de obicei, le sunt asociate. Astfel, atunci când un câine vede o potârniche, el este În mod natural Înclinat să alerge după ea; iar atunci când aude un foc de pușcă, acest zgomot Îl Îndeamnă să o ia la fugă; cu toate acestea Însă, câinii de vânătoare sunt dresați În așa fel Încât la vederea unei potârnichi să se oprească, iar zgomotul auzit după aceea, când se trage cu pușca În
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
de pușcă, acest zgomot Îl Îndeamnă să o ia la fugă; cu toate acestea Însă, câinii de vânătoare sunt dresați În așa fel Încât la vederea unei potârnichi să se oprească, iar zgomotul auzit după aceea, când se trage cu pușca În ea, Îi face să alerge Într-acolo. Or, aceste lucruri este bine să le cunoaștem pentru a da curaj fiecăruia În a se strădui să-și domine afectele. Căci, dacă putem, cu puțină pricepere, să schimbăm mișcările creierului la
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
ca și cum ar fi fost un nimeni și, la sfârșit, l-au concediat. Înainte de acest episod, muncitorul habar nu avusese că ei erau nemulțumiți de rezultatele lui. A plecat acasă furios și distrus și s-a întors la fabrică cu o pușcă. Mai târziu în acea noapte, cei trei manageri erau la morgă cu o etichetă atârnată de degetul mare de la picior. S-a răzbunat. Nu s-a înfuriat; s-a răzbunat. Ar trebui să vă țineți la curent angajații cu privire la performanțele
151 De Idei Eficiente Pentru Motivarea Angajațilo by Jerry Wilson [Corola-publishinghouse/Science/1850_a_3175]
-
am descălecat, / De floricică am întrebat / Și din cap ați clătinat... / Dar am zărit-o la fereastră / În casă la dumneavoastră. Acum floricica să ne dați / Ori de nu, nici unul de noi nu scăpați, / Vedeți câți suntem adunați, / Toți cu puști și cu pistoale, / Mai mult cu mâinile goale. Dar noi n-am venit cu mânie, / Nici cu amenințări sau tărie, / Ci am venit cu lopeți de argint, / Să scoatem floricica din pământ, / S-o scoatem cu rădăcină / S-o răsădim
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
am descălecat, / De floricică am întrebat / Și din cap ați clătinat.../ Dar am zărit-o la fereastră / În casă la dumneavoastră. Acum floricica să ne dați / Ori de nu, nici unul din noi nu scăpați, / Vedeți câți suntem adunați, / Toți cu puști și cu pistoale, / Mai mult cu mâinile goale. Dar noi n-am venit cu mânie, / Nici cu amenințări sau tărie, / Ci am venit cu lopeți de argint, / Să scoatem floricica din pământ, / S-o scoatem cu rădăcină / S-o răsădim
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Tecuci în timpul liceului, a fugit la București, cu un securist, care o lăsase cu burta la gură!!!. Domnul Cioană nu a mai suportat această lovitură și a reacționat într- un mod neobișnuit și tragic. A împrumutat de la un vânător o pușcă de vânătoare sub pretextul că vrea să împuște un câine de pripas, posibil turbat și, neștiut de nimeni, s-a dus la vie și s-a împușcat. Nu a lăsat nici un gând de adio nimănui. A lăsat în urmă o
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
tradiționalist cu note moderniste. Constant Tonegaru, Geo Dumitrescu aduc ipostaze interesante în perceperea lumii generând sateliți în contextul perioadei 1960-1975. Geo Dumitrescu publică în 1941 placheta "Aritmetică", situându-se sub semnul inconformismului. În 1946, publicând "Libertatea de-a trage cu pușca", reia zece din poemele publicate în primul volum și extinde atitudinea de frondă și aici, accentuând persiflarea a tot ce ține de convenție. Poetul își manifestă ostilitatea față de "războiul odios, față de literatura de goarnă și cădelniță care acompania zelos și
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
sentimentul pierderii echilibrului, generând desprinderi și întrupări, împerecheri concretizate în diverse atitudini poetice. Distingem la N. Stănescu o anumită ținută clasică, contemplativă; alteori este sentimental și liric, mimând jocul arghezian sau pe Geo Dumitrescu din "Libertatea de-a trage cu pușca": "Doamne, ce zile curate,/ Doamne ce respect putea să-ncapă/ în vocile noastre de puțoi cu glasu-n schimbare" ("Bruscă vorbire"). "Necuvintele" vin cu o problematică cunoscută: raportarea insului la arhetip, identificarea cu divinul ("Bufonul și moartea"), "inscripție nedefinită". Se receptează
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
trei.../ Oh, P1, P2, P4, P7, P9/ Au îngenuncheat zamfirul celor patru lei" ("Ferestre la cub"). Sunt parodiați însă și marii poeți al literaturii universale: Lafontaine, Petrarca, Serghei Esenin, François Villon, Baudelaire. Marin Sorescu încearcă "Libertatea de-a trage cu pușca "; spirit iconoclast în descendența lui Geo Dumitrescu, caută să elibereze poezia de tot ce a devenit convenție și ruralism, sentimentalism, exces de modernism și lipsă de poezie. Cu volumul "Poeme" el este foarte preocupat de arta lui; poetul caută cuvinte
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
colosul din Rodos sau statuia lui Zeus de Fidias. Cu volumul "Pajura de fum" (1967), poetul, într-un extaz vitalist, aude crescând pădurile, Oltul își umflă apele, copacii se desfac fără moarte. 9 Geo Dumitrescu, '"Libertatea de-a trage cu pușca", "Nevoia de cercuri", E.P.L., 1966. 10 Mircea Tomuș, "Carnet critic", pag. 75. 11 "Și-ți strig în fiecare noapte, răutăcios,/ deschizând fereastra spre luna ce scapătă, îți strig mereu cu mâhnire adâncă și teamă: / ai sa te faci urâtă, ai
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
ordinii. Țăranii francezi sînt cei mai nervoși din Europa, e o veche tradiție, iar bretonii sînt foarte celebri pentru că au dărîmat cîțiva stîlpi de telegraf și pentru că ies în stradă cu tractoare și furci. Și viticultorii o fac, însă cu puști, și, din 1945 încoace, aveam șaisprezece morți violente legate de vie. Mi-a fost efectiv teamă. Toată lumea era speriată și acesta e motivul pentru care experții noștri se blocaseră. Pricepîndu-mă un pic la analiză, mi-am spus: "Trebuie să acceptăm
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
desene animate, merge în împrejurimi cu vecinii săi. Folosește un limbaj neadecvat, se murdărește fără să-i pese și imită de cele mai multe ori anumite personaje din desene animate. Dintre toate activitățile, preferă jocurile care presupun violență. Adoră jocurile cu “pistolul”, ”pușca”, ”de-a bătaia”, distruge anumite obiecte, imitând exact ceea ce vede la televizor. Este un copil cu mari carențe educaționale și comportamentale, are un stil de lucru dezorganizat, este indiferent atât față de reproșurile din partea adulților, cât și față de pedepse. III. Istoricul
Managementul problemelor de disciplină la şcolarii mici by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/1651_a_3071]
-
cu cap de cîne, un ochi în frunte și unul în ceafă. Ei prind oameni, îi îndoapă cu nuci și îi mănîncă. (Gh.F.C.) Cînd întîlnești un duh necurat, nu-i privi fața și nu vorbi cu el. (Gh.F.C.) Trage cu pușca dacă duhurile necurate îți dau tîrcoale. (Gh.F.C.) Duhurile necurate se ascund în copaci. Cine taie acești copaci este pocit. La casă să nu pui lemn din ăsta, că te pasc nenorociri mari. (Gh.F.C.) Măceșul te apără de duhurile necurate, mai
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
lui. împușcată împușcata* are frunze mici, lungărețe; florile sînt de culoare albastră, crește prin livezi. Ramurile sînt în număr de trei, dar numai două cresc: cea din mijloc e pe jumătatea celorlalte. Poporul zice că a tras Sf. Petru cu pușca în ea. înec Cînd intri în apă și te scalzi, fă-ți cruce; de nu faci, Necuratul pune fiare și te îneci. Cînd te duci întîi la scăldat în anul acela, să bagi o broască în sîn, ca să nu te
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
naște greu. Dacă va ședea pe treptele scării, va naște cu anevoie. Femeia îngreunată să nu tragă de ciubotele bărbatului, că naște greu. Cînd o femeie nu poate să nască, bea apă de pe icoana Maicii Domnului; bărbatul ei dă cu pușca peste casă și moașa de trei ori cu piciorul în ușă. Femeia însărcinată care va ședea pe treptele unei scări de la casă va face copilul anevoie. Afară de moașă, altui nimănui nu-i este iertat să știe că o femeie se
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
crede că acel care află un fir de trifoi cu patru sau mai multe frunze e norocos. Să nu săpunești cînd speli țoșca* de vînătoare (dacă e de cînepă), că n-ai noroc la vînat. Nu-i bine să descarci pușca ori, de-ai descărcat o, să nu-i mai pui aceeași încărcătură, căci ți se întoarce norocul de pușcă. Se crede că nu aduce noroc a da cuiva în dar icoane sfinte. Din semințuri primăvara să nu dai nimănui pînă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
săpunești cînd speli țoșca* de vînătoare (dacă e de cînepă), că n-ai noroc la vînat. Nu-i bine să descarci pușca ori, de-ai descărcat o, să nu-i mai pui aceeași încărcătură, căci ți se întoarce norocul de pușcă. Se crede că nu aduce noroc a da cuiva în dar icoane sfinte. Din semințuri primăvara să nu dai nimănui pînă ce nu vei pune tu întîi, că-ți dai norocul la roade și nu se fac. Se crede că
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
pun pureci pe varză, ca să-i stîrpești, dimineața pe întuneric, unul din ai casei, mai ales o fată, să cearnă cenușă peste varză, fiind însă în pielea goală. Dacă îneci puricele în apă, vine ploaia. (Gh.F.C.) Pușcă Cînd se descarcă pușca singură, are să se întîmple ceva. Dacă-ți ruginește pușca neumblînd cu ea, n-ai noroc la vînat. Pușcașii leagă o coadă de iepure la cucoșul puștii, ca să tragă vînatul la ei. Vînătorii pun în pușcă nafură din ziua Paștilor, ca să
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]