78,673 matches
-
istorie", o poveste despre circ sau despre România, ci o poveste despre oameni în primul rînd. R.B.: Ideea că toți suntem străini în această lume a fost tratată într-un eseu, de Julia Kristeva, dar dumneavoastră ați afirmat aici în fața publicului că preferați ignoranța fiindcă ea deschide larg porțile talentului. Despre aceasta, mai tîrziu. ...Spuneați că ați trăit și în Spania o vreme. Experiența aceasta și-a lăsat amprente asupra dumneavoastră? A.V.: Am stat în Spania niște ani, dar noi
Aglaja Veteranyi - Salt mortal de la circ la literatură by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/16884_a_18209]
-
multă inspirație dar tot din cauza aceasta, contactul cu mama este foarte greu. Dacă vrei să știi adevărul și ai atîtea variante, nu este bine. Pentru literatură însă, este foarte bine! R.B.: În această seară vi s-a pus aici, din public și întrebarea unde este limita dintre realitate și ficțiune în cartea dumneavoastră. Credeți că această limită este importantă? A.V.: Pentru mine nu este importantă. Eu nu vreau să scriu adevărul, nu scriu o carte de istorie, ci vreau doar
Aglaja Veteranyi - Salt mortal de la circ la literatură by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/16884_a_18209]
-
că și fantezia unei persoane este autobiografică. Pot să văd lucrurile cu inima, cu ochii... și de aceea cred că ceea ce scriu este autobiografie... R.B.: Dar și cultură fiindcă vedeți - acuma v-am prins asupra faptului. Ați afirmat aici, în public, că vă plac suprarealiștii și dadaiștii, care de altfel s-au și întîlnit la cafeneaua "Voltaire" din Zürich, cînd și-au prezentat manifestul. A.V. (Rîde cu poftă): Da, îmi plac foarte mult! R.B.: Deși ați trăit prea puțin în
Aglaja Veteranyi - Salt mortal de la circ la literatură by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/16884_a_18209]
-
Nederlands Dans Theatre; curioșilor care vor să afle ce se petrece în culise li se va arăta cum se pregătește un spectacol iar în work-shopuri va fi vorba și despre jazz, flamenco, hip-hop și chiar despre uitatul step. În privința exigenței publicului meloman spune ceva afișul Festivalului de muzică veche care beneficiază de participarea unor artiști de mare prestigiu dar mai ales de un program foarte rafinat, gândit ca un spectacol sonor plin de fantezie. Și Institutul de Muzicologie al Universității, centrul
Întâlnirea de la Innsbruck by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/16917_a_18242]
-
liber - știu ce înseamnă modestia și discreția. (Semnificativă, în acest sens, a fost și apariția lui Vaclav Havel la una din proiecții: fără întîrziere, fără ritualuri, fără lojă oficială, pur și simplu.) Atmosfera, la Karlovy Vary, înseamnă și invazia de public tînăr, mulțimea de tineri veniți "cu casa în spate" (un rucsac și, peste el, o saltea făcută sul). În fiecare dimineață, în jurul hotelului Thermal (sediul central al festivalului, care include cîteva săli de proiecție), pe scena de lemn goală, pe
Karlovy Vary - Festivalul internațional al filmului: LA EST DE VEST by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/16900_a_18225]
-
o insulă patriarhală din Adriatica, unde se zvonește că ar bîntui fantoma mareșalului Tito; drept care toți bătrîneii comuniști nostalgici din vechea gardă se trezesc din letargie și răstoarnă regimul, pe insulă! Mareșalul, difuzat la noi, ar face mare succes de public. Dar importatorii noștri sînt monopolizați de filmele americane; cine mai are timpul și curiozitatea să caute și să cumpere filme din producția țărilor din jur? (Și în producția cehă recentă, am văzut filme - Ene bene, Întoarcerea idiotului, Dublu rol - care
Karlovy Vary - Festivalul internațional al filmului: LA EST DE VEST by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/16900_a_18225]
-
confundă cu cearșafurile din hoteluri n-are decît să tragă ponoasele. Pericolul sondajelor de opinie vopsite pe gustul comanditarului sau al vreunui plătitor secret nu e că ele îi încurcă pe politicieni în a-și face combinațiile optime. Ele mint publicul în diverse chipuri. Nu intru în detalii. Dar de la un punct aceste minciuni pot crea o falie primejdioasă între harta reală a opiniei publice și aceea rezultată din sondajele de opinie. Una dintre aceste falii este că în urma întrebărilor din
Un Hamlet al sondajelor by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16940_a_18265]
-
e o afacere de joben politic din care ies prezidențiabili în loc de iepuri și porumbei, nu o problemă de confruntare onestă între forțe politice. Cu alte cuvinte, sondajul de opinie de această factură nu mai e o încercare de a oferi publicului o imagine a opțiunilor sale în marginile unor oferte care există, ci se transformă într-un joc fantasmatic, de tip "Ce-ar fi dacă?". O fi poate ceva putred și în România de azi, ca și în Danemarca lui Hamlet
Un Hamlet al sondajelor by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16940_a_18265]
-
ansamblu, insuficient informat asupra pericolului, e trimis să-i distreze pe supraviețuitori, membrilor "Struguraș"-ului ( numele ansamblului) promițându-li-se în schimb un turneu "adevărat", adică "afară", în Spania; un grup de muzică pop ("Noroc") are un mare impact la public în anii '60-'70, motiv pentru care e interzis "de sus" iar membrii formației pribegesc ani de-a rândul, aflați sub interdicția de a cânta acasă. Acestea sunt subiectele primelor două filme ale programului - cele mai coerente și mai seducătoare
Ne-povești familiare by Adina Bră () [Corola-journal/Journalistic/16934_a_18259]
-
evenimentele din '89. S-a făcut un pas important dar nu suficient. Mă gândesc la precaritatea susținerii financiare, al convenția nefuncțională stabilită între Uniunea Compozitorilor și Ministerul Culturii și - nu în ultimul rând! - la mediul autohton cultural bucureștean, la gustul publicului de concert, cu preferințe strict orientate spre muzica clasicoromantică a secolului trecut, la lipsurile educației muzicale etalate la nivelele cele mai înalte ale intelectualității noastre. Privind retroactiv, la cele zece ediții, se poate afirma că "Săptămâna Internațională a Muzicii Noi
Un festival al rezistenței în zona culturii europene by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/16935_a_18260]
-
un desăvîrșit om de teatru, profesor și regizor, dar, iată, cu o sensibilitate deschisă către scris, către poezie și proză; îmi place să cred că acest fapt se datorează și întîlnirii cu Dominic Stanca. Sorana Coroamă-Stanca a oferit, în teatru, publicului românesc un ceas de viață; Dominic Stanca i-a adăugat un ceas de hîrtie. Amîndoi, Sorana Coroamă-Stanca și Dominic Stanca, pe care îl editează acum, lasă publicului din librării, biblioteci și teatre nu un timp scufundat, ci, cu vorba lui
Un ceas de hârtie by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/16930_a_18255]
-
se datorează și întîlnirii cu Dominic Stanca. Sorana Coroamă-Stanca a oferit, în teatru, publicului românesc un ceas de viață; Dominic Stanca i-a adăugat un ceas de hîrtie. Amîndoi, Sorana Coroamă-Stanca și Dominic Stanca, pe care îl editează acum, lasă publicului din librării, biblioteci și teatre nu un timp scufundat, ci, cu vorba lui Proust, un timp regăsit.
Un ceas de hârtie by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/16930_a_18255]
-
Sîrbu credem că este dat de conflictul între natura sa de epicureu ("El nu era un Sfînt Antonie, un anahoret căutător de însingurare în pustie, era un om normal cu simțuri și spirit ce se cereau satisfăcute, avea nevoie de public spre a-și desfășura faconda") și victimizarea la care a fost supus. E vorba de o "nepregătire", de o înclinație către un alt fel de viață pe care circumstanțele totalitarismului o spulberă, transformînd acest exemplar al vitalității gîlgîitoare, rabelaisiene, într-
Un spirit captiv by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16945_a_18270]
-
imaginii Robert Richardson - mizează pe decantarea faptelor din developarea amintirilor. Inițial evocate fragmentar și aleatoriu, rememorate iar și iar, până când spectatorul ajunge să cunoască pe de-a-ntregul totul. Cronicarul - la rândul său - reface à rebours traseul propus pentru a evidenția publicului cinefil splendoarea în ceață și ploaie, splendoarea în iarnă, care conferă valoare deosebită filmului. Prima secvență revine în memorie: o siluetă crucificată parcă prinde viață meșterind la un felinar de catarg. Ideea direcției de conștiință e indusă astfel aproape subliminal
Adevăr și prejudecată by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/16970_a_18295]
-
de atracție îl constituie firescul cu care poeta trece de la viața de fiecare zi la suprarealitate. Limbajul poeziei suprarealiste este parcă limba ei maternă. Place, apoi, lipsa de cochetărie - ceea ce nu înseamnă lipsă de feminitate. Așa cum o balerină apare în fața publicului fără o îmbrăcăminte sofisticată, fără mărgele și brățări, Nora Iuga ni se înfățișează în nuditatea gândirii ei poetice. Ea joacă totul pe cartea inteligenței artistice, într-un mod tranșant și curajos. Imaginația dezlănțuită Poeme scrise de Nora Iuga acum mai
ÎNTÂMPLĂRI ÎN SUPRAREALITATEA IMEDIATĂ by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16962_a_18287]
-
La un moment dat este descris Dansul Călușarilor, cu o generozitate de detalii care contrazice flagrant logica episodului în care apare. Trecerea de la planul personal-intim al protagonistei (care tocmai a trecut printr-un episod major al vieții ei) la cel public, al dansului descris ca ritual misterios al unei lumi exotice, e gratuită și artificială. Prea e evidentă dorința autoarei de a descrie pur și simplu Dansul Călușarilor. Cam la fel cum în filmul despre care vorbeam eroina îi explică la
Misterele Botoșanilor by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16955_a_18280]
-
un termen care îi aparține, "sociopoietica". Aceasta i-a deschis apetitul pentru domenii mai puțin explorate precum dansul, de unde și volumele O sociopoietică a dansului și Parisul la bal. Cu Dicționarul politeții al cărui coordonator este, Alain Montandon a cucerit publicul francez și european și un loc în greu accesibilul Institut Universitar al Franței. În ultimii ani o nouă temă preocupă pe acest adevărat "maestru" într-ale dansului și politeții, ospitalitatea. Colocvii, zile de studii, volume și un proiect de cercetare
Alain Montandon: Despre ambivalența pragurilor by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16956_a_18281]
-
ca burghezia asta să se instaleze cu timpul și la ei, nu dialectic necesar, ci prin comuniști chinezi învîrtiți și care prin corupție și altele se îmbogățesc rapid, chit că din cînd în cînd li se taie mărimilor capul în public, prin piețe ca în evul mediu, epocă istorică destul de convenabilă unor asemenea acte de justiție... Ia să se taie la noi, azi, nasul; ori mîna care a furat; ori alte organe... N-am mai fi în Europa; dar, economic vorbind
Miscellanea by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16987_a_18312]
-
Eugenia Vodă A venit rîndul publicului bucureștean să se bucure de filmul lui Pedro Almodovar, Totul despre mama mea (multipremiat, considerat, din America pînă în Franța și în Italia "cel mai bun film străin" al anului 1999). Al 13-lea titlu al încă tînărului maestru spaniol
ALMODRAMA by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/16989_a_18314]
-
Totul despre mama mea (multipremiat, considerat, din America pînă în Franța și în Italia "cel mai bun film străin" al anului 1999). Al 13-lea titlu al încă tînărului maestru spaniol Almodovar (n.1951) s-a dovedit cel mai norocos; publicul - fascinat de "cinema-ul sentimental" al lui Almodovar - a plîns și a rîs la acest film exuberant, despre misterul supraviețuirii... Lumea lui Almodovar, plină de tristețe dar și de alegrețe, e o lume exotică, viu colorată, cu travestiți, cu prostituate
ALMODRAMA by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/16989_a_18314]
-
morală față de cei care au murit lucrînd la ele, ci dintr-o minimă pulsație patriotică. Căci altminteri s-ar putea ca "adio, domnule Profesor", să însemne și "adio dicționare"!" * Cînd un scriitor român are succes și de critică și de public, dar mai ales - caz rarisim - cînd e tradus în mai multe țări și nu trece neobservat acolo, cronici la cărțile lui apărînd în publicații faimoase, cu circulație largă, în loc să se bucure, confrații se enervează de parcă ar fi fost ei frustrați
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16974_a_18299]
-
Într-un interviu pe care i-l ia Mihai Vakulovski în CONTRAFORT nr. 4-5, Mircea Cărtărescu se referă și la atacurile a căror țintă a fost: "Nu am polemizat niciodată cu nimeni, nu mi-am apărat ideile și părerile în public. Ele sunt convingeri intime și care sunt într-un fel subînțelese pentru mine. Ca să fiu sincer, abia dacă-i percep pe ceilalți. Eu nu trăiesc, după cum știi, în lumea literară, nu citesc decât foarte rar reviste literare, prefer să iau
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16974_a_18299]
-
metateatrală". Ștefan Iordache, secondat la Naționalul bucureștean de Gelu Colceag, s-a implicat în cîntecul de lebădă al unui star hollywoodian din dinastia Barrymore, reconstituit de către William Luce: "filmul vieții celuilalt" îi interferează propria carieră, iar vedeta noastră își subjugă publicul ce-l va ovaționa îndelung. Pornit de pe scîndura Teatrului Tineretului, Horațiu Mălăele și-a adaptat recitalul De dragoste special pentru reîntîlnirea după 25 de ani, fermecîndu-și la rîndu-i auditoriul cu harul său de tragedian comic ce-și permite frecventarea deopotrivă
Descoperind AMERICI cu Andrei Șerban by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/16988_a_18313]
-
instrumentistului-regizor (Vasile Nedelcu) ce și-a aflat rațiunea de a fi, miniparabola Și cu violoncelul ce facem? nu a fost singurul Vișniec prezentat în festival. Teatrul Eugène Ionesco - Chișinău și Alianța Franceză din Moldova au dobîndit locul întîi în topul publicului cu Istoria comunismului povestită pentru bolnavii mintali în regia francezului Charles Lee, amintind și de piesa lui Weiss, și de filmul lui Forman acidă satiră a spiritului gregar ce a permis proliferarea unei ideologii nefaste, fatală pentru multe națiuni. Intrinsecă
Descoperind AMERICI cu Andrei Șerban by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/16988_a_18313]
-
ierarhiile literare, succes și marje de eroare în exercițiul "cotării", demitizări și reevaluări etc. Scriitorii invitați să răspundă la aceste întrebări formulate provocator au, firește, opinii diferite, în special în ceea ce privește scara axiologică în literatura română de azi. Constatînd că, pentru publicul de la noi, "contează încă enorm prejudecata canonului", Dumitru Chioaru scrie: " După zece ani de emancipare dintr-o societate totalitară care ne-a impus canonul ei pe criterii ideologice, s-au produs unele revizuiri critice ale acestuia, nesemnificative în fața unei mentalități
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16991_a_18316]