8,590 matches
-
Articolele Autorului Basarabeanca Lasă-mă să pot trece prutul Înnotând prin valurile patimilor tale Basarabeanco Să-ți ating malurile când pajiștile Pe unde îți umblă mersul blajin Sunt copleșite de flori și miresme În care tu îți ascunzi fructul splendorii Rătăcind mintea care privește în suspin Nu știu să înnot așa bine Și risc să mă înnec cu sărutul Primului val învolburat în dăruirile tale Să mă pierd în adâncurile nedeslușite Din formele săpate adânc În șuvoaiele care-ți curg din
BASARABEANCA de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 1904 din 18 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368911_a_370240]
-
07 iulie 2015 Toate Articolele Autorului Îmi bate vântu-n geană silabisind strident, mă strigă și mă cheamă-n tardive înțelegeri, știu că pe drumul vieții tre' să pășesc prudent, de ce, mereu, mă împiedic în greșite alegeri? În șoapta vântului se rătăcește o picătură de rouă, ce, binevoitoare, ar vrea să-mi spună: - Omul e bun, dar uneori se lasă stăpânit de ură, de dorința ca tot ce-l înconjoară să-și supună. Orgolii de lut captive în haos și-n false
EXPERIENTIA DOCET de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1649 din 07 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368917_a_370246]
-
Boroianu 02.07.2015 Ai putea fi... Ai putea fi apa care stâmpără setea unui întreg deșert înflorindu-l, Ai putea fi soarele ce încălzește inima Alaskăi transformând-o într-un câmp cu flori, Ai putea fi Steaua Polară călăuzind corăbii rătăcite în ocean ducându-le spre țărm, Ai putea fi verdele pădurii ce acoperă trupul adormit al Terrei protejând-o, Ai putea fi orice... dar nu m-ai putea iubi mai mult decât mă iubești atunci când mă ascunzi în cuvânt! de
DE DOR... de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 1649 din 07 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368923_a_370252]
-
Căci nu am vrut s-o dărui altcuiva De nicăieri din vastul univers. În rîme-am pus o lacrima de-a mea Să simți durerea sufletului greu, Dar poate însă Bunul Dumnezeu Spre mine pașii ți-i va îndruma. De-oi rătăci cărarea către mine Citește-aceste versuri printre rânduri, Să deslușești în ale mele gânduri Curate sentimente și divine. Eu te aștept o viață înainte, Tu îmi promiți că vii la infinit, Dar trandafiru-n vers s-a ofilit L-am îngropat în
UN VERS…O ROZĂ de CAPRAR FLORIN în ediţia nr. 1649 din 07 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368916_a_370245]
-
din mine, Ca să-mplinesc dorita reverie. Mai lasă timpul, meșter să ne fie Acestei reîntoarceri din nimic. Să pot iubirii iar să-i fiu solie Și casă pe vecie să-i ridic. În neputință, orice adiere Mă clatină și drumul rătăcesc. Rămâne dorul ca o mângâiere Și chiar dacă-s pierdut, tot te iubesc ! *** Referință Bibliografică: Nu pot lipsi / Ovidiu Oana Pârâu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1649, Anul V, 07 iulie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Ovidiu Oana Pârâu
NU POT LIPSI de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1649 din 07 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368919_a_370248]
-
din 18 martie 2016 Toate Articolele Autorului De m-ai iubi, tăcut sau în cuvinte, N-ar mai conta, nu am nimic să-ți spun, Decât aceleași tandre jurăminte Rostite-n van, baloane de săpun. De m-ai iubi, ai rătăci cu mine Pe-un câmp de maci, desculț, deși n-ai ști: Acordurile dulci de violine Sunt clipe ce se-alintă, calde, vii. Și, fremătând, nu ai simți cum timpul Își zbate pleoapa peste amintiri, Nu te-ai mai teme
DE M-AI IUBI... de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 1904 din 18 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368936_a_370265]
-
cu nostalgia anilor de școală netrăiți, cu geloziile lor, cu bucuriile lor, cu vulgaritățile lor, cu scenele lor unice. Poate chiar aceste frustrări au condus la uriașele inovații pe care mintea și sufletul ei le-a început încă de pe când rătăcea printre volumele tatălui său. Nu numai că este o inovatoare în literatură, dar ea însăși trăiește, respiră, inspiră literatură epocii ei și celor ce urmează. Cunoscută ca membră a Grupul Bloomsbury, principala ei preocupare s-a concentrat asupra reprezentării fluxului
TRĂSĂTURI DISTINCTIVE ALE MODERNITĂŢII ÎN OPERA VIRGINIEI WOOLF de DANIELA POPESCU în ediţia nr. 1649 din 07 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368914_a_370243]
-
de el, îs stelele alea... care le zice Carul Mic. Apoi mai sus... steaua aceea de la prelungirea proțapului Carului Mic... - Da, văd! - Aia-i Steaua Polară! Toate stelele rotesc noaptea pe cer, numai Steaua Polară stă pe loc... De aceea, când te rătăcești noaptea, cauți Steaua Polară și știi că acolo-i miază-noapte... - Ce plăpândă-i Steaua Polară!... Parcă pâlpâie... Cerul părea o comoară în ochii mei de copil, avizi după senzație. Pe fondul negru, de catifea, sclipeau stele de toate mărimile, ca niște podoabe
PUTEREA RAZEI ALBASTRE (1) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1930 din 13 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368955_a_370284]
-
tot de bine, dar mai zgomotos. Anna: - O zi bună să ai! Zgomotoasă sau tăcută, după cum îți este vrerea. Ioan: - La mine-i după Voia Donului și lumânările-s din ceară de coșniță.... Povestea ne-o ia înainte și noi rătăcim pe-o scară de seară în așteptare. Anna: - De ce se întunecă porțile, de câte ori ascult inima pământului în care mă aflu? Văd scara, ating prima treaptă, totul fuge de sub tălpile pline de mișcare și alunec în golul acela imens dintre trup
CUIB DE PĂSĂRI SPIN (FRAGMENT) de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1904 din 18 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368976_a_370305]
-
om e-o întâmplare (folclor răsucit). • Judecătorii nu-s niciodată prea simpatici... • "Primii zece ani sunt grei, pân-ajungi în anul trei"(cântec studențesc) • Între tine și viața ta se întinde o pădure de cuvinte. Ai grijă să nu te rătăcești in ea (Zoltan Terner). • Omul se trage din animal, dar uneori animalul trage mai tare. • Și logica de fier ruginește. ZVONURI • Surdul dansează după orice melodie. • L-au recunoscut abia când s-a întors cu spatele. • Tocmai cei cu mâinile
SFÂRŞIT DE SEZON & ZVONURI de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1454 din 24 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/369008_a_370337]
-
și al întunericului și Lapona Enigel, locuitoare a sudului, a luminii, a căldurii. Riga Cripto se teme de soare în timp ce Enigel e legată de „roata soarelui”. Aspirația apolinică a lui Cripto spre soare va fi fatală regelui plăpând, înnebunind și rătăcind pe drumuri „ Cu altă față mai crăiasă/ cu Laurul- Balaurul,/Să toarne-n lume aurul/Să-l toace, gol la drum să iasă/Cu măsălarița-mireasă,/Să-i ție de împărăteasă. Cu „Ritmuri pentru nunțile necesare” intrăm în ciclul ermetic, spiritul
ION BARBU de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1904 din 18 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368981_a_370310]
-
atât! Simt azi, altă cale ai ales. Când? De ce ai renunțat la tot ce am avut? Tac..., mă doare rău, dar tac, aștept... Pierdut-am, oare, noi, haina vieții în culori? Oftat adânc, la mine în piept... Aprinde-te scânteie rătăcită în nori! https://www.youtube.com/watch?v=9 1vFfku82U Referință Bibliografică: Tac... / Olguța Trifan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1706, Anul V, 02 septembrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Olguța Trifan : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială
TAC… de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1706 din 02 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369040_a_370369]
-
și-a îmbrăcat sufletul într-un cântec de leagăn, împodobind inimile celor mulți, prea mulți și prea suferinzi: „Sufletul-copil de altădată/ s-a trezit în noaptea fermecată./ S-a trezit cu ochii de mărgică/ și cu pumnii încleștați de frică,/ rătăcind cu degetele roze/ după steaua cu lumini și poze./ Dar zadarnic cearcă: steaua nu-i,/ Moșul a plecat în drumul lui/ și-a lăsat ca un amar descântec,/ numai somnul legănat de cântec-/ cântecul de leagăn fără mamă/ să-i
NAŞTEREA DOMNULUI ÎN PORFIRA VERDE A SUFERINŢEI ŞI A JERTFEI MARTIRILOR DACOROMÂNI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1454 din 24 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/369000_a_370329]
-
mică nu apucasem s-o văd niciodată, iar pe cea mare de când avea câțiva anișori. Le-am spus nepoților ce repere găseau pentru orientare ca să mă vadă și că voi ieși în stradă. Cu atâtea autostrăzi existente în Belgia, se rătăciseră, greșind traseul cu tot GPS-ul lor. Dacă ai ratat o ieșire de pe autostradă, altă variantă nu există decât mersul înainte până la următoarea ieșire și revenirea în aceeași zonă, pe alte șosele naționale. Așa au pățit și ei. Eu îi
NOTE DE CALATORIE IN BELGIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2289 din 07 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370757_a_372086]
-
răvășit ades cărarea vieții, Cu negură în zorii dimineții, Când marea își frământă-n valuri spuma. Acasă, singuri, ți-au rămas pereții Și veselia ți-ai pierdut și gluma, Dar să nu pleci, atâta te rog, numa’, Să nu te rătăcești pe drumul ceții. Ca să te bucuri, încă mai ai vreme Și timp mai ai, cu noi să mai vorbești, Nepoții vor veni să te mai cheme Să le mai cânți și să le spui povești. Nu te grăbi, e încă
OPTZECI de LEONTE PETRE în ediţia nr. 1990 din 12 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370838_a_372167]
-
Din ochi ne izvorau scântei Ce aprindeau în suflet fericire În cer cântau nemuritorii zei Sorbind din cupe dulci nectare, Iar noi prin ploi de flori de tei Ne sărutam sub felinare. Te scufundai în ochii mei Iar eu mă rătăceam în astre, Doar ploile de flori de tei Pecetluiau visele noastre, Buimaci de-a teilor savoare, Zburam spre zări nemărginite, Sub flori de tei amețitoare, Construiam lumi nedefinite. Prindeam în palme flori de tei, Ne promiteam pe veci iubire, Juram
PLOI CU FLORI DE TEI de ȘTEFANIA PETROV în ediţia nr. 1990 din 12 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370837_a_372166]
-
și dimineața. Tu mi-ești ajutorul Însuți Tu mi-ești singura scăpare Și sânt plin de fericire-n Umbra aripilor Tale. Sufletu-mi stă prins de Tine Dreapta Ta mă sprijinește Și acel ce-mi cată viața În pustiu se rătăcește. Dumnezeu astupă gura Celor care sânt trufași. Cei cu inima curată Își găsesc la El lăcaș Înger bun și sfânt de pază El le e ocrotitorul Puilor pe pisc de munte Să nu lunece piciorul. Referință Bibliografică: PSALMUL 63 / Marin
PSALMUL 63 de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 2033 din 25 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370874_a_372203]
-
dintr-un sentiment de culpabilitate. Cu toate acestea fiul își idealizează tatăl. Căsnicia ofițerului lui eșuează, soția sa fiind o fire romantică, sensibilă, imatură, rebelă ce trăiește doar din iluzii. Fragilă sufletește acesta nu rezistă șocurilor și mintea i se rătăcește. Personajele trăiesc vremuri diferite, timpuri zbuciumate, de după al doilea război mondial, timpuri care influențează destine și manipulează mental, schimbă moduri de gândire în vederea realizării unui scop. Romanul are personaje accentuate, personalități bine conturate, cu psihologii diferite și trăiri de-o
NOI APARIȚII EDITORIALE ARMONII CULTURALE – DECEMBRIE 2016 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 2166 din 05 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370739_a_372068]
-
trup zbuciumat! Și așa sunt multe iubiri cu păcat. Cât crezi că mai poate să ducă durere... De unde, Doamne, să aibă putere?! Să nu plângi, ploaie, pe al ei gând Și-așa o văd adesea oftând... Cât crezi că mai rătăcim în destin, De unde, Doamne, atâta durere și chin?! Să nu plângi, ploaie, pe al ei vis! Cât crezi că mai poate să-l țină închis Și-așa i-ai dat un pustiu prelungit... De unde, Toamnă, timp de iubit?! Să nu
SĂ NU PLÂNGI, PLOAIE! de VASILE COMAN în ediţia nr. 1991 din 13 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370905_a_372234]
-
bine, pește zdrobitura zidurilor unor fortificații medievale, o parte din clădire rămăsese în picioare, un spațiu bântuit de legende sângeroase, pe care țăranii din satele învecinate le spuneau turiștilor, doar în șoaptă. Cum pe Mărțina o atrag hipnotic toate vechiturile rătăcite prin pivnițe și poduri de case fără stăpâni, imobilul nelocuit fost locul pe care ea l-a cumpărat de la Stat, si mai apoi, l-a schimbat dintr-o șandrama peste care creșteau în voie bălăriile și se adunau câinii în timpul
VARA LEOAICEI, FRAGMENT DIN ROMANUL IN LUCRU de MELANIA CUC în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370852_a_372181]
-
un rinichi, dar, supusă operației, medicii constată că Edwina se născuse cu un singur rinichi. Edwina hotărăște să meargă mai departe, să-și sacrifice viața pentru marea ei iubire, Pavel, pe care „l-a așteptat credincioasă și răbdătoare“ mulți ani rătăcind pe cărările vieții. „De acestă dată îi va dărui lui Pavel ceva al ei ca să trăiască prin el“ și nimic n-o poate opri. Transplantul are loc, Edwina salvând viața lui Pavel prin sacrificiul propriei ei vieți. „Edwina a părăsit
TIMISOARA, LANSARE DE CARTE: AUTOARE ANA-CRISTINA POPESCU de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1643 din 01 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369784_a_371113]
-
-și continua existența pământească.“ Interesant cum romanciera povestește tot zbuciumul sufletesc al Edwinei, realitatea care se reflectă în multele vise nocturne ale eroinei, vise care, știm estompează realitatea trăită, te plimbă pe unde nici nu gândești treaz fiind, așa cum Edwina rătăcește prin mai multe universuri în cele cinci capitole rezervate viselor ei și reprezentând o treime din paginile romanului, aproximativ cincizeci de pagini „vise“. Interesant de aprofundat aceste capitole peste care nu poți trece fără a le considera un prilej de
TIMISOARA, LANSARE DE CARTE: AUTOARE ANA-CRISTINA POPESCU de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1643 din 01 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369784_a_371113]
-
mărăcinii vieții nu vreau să mă-ncurc. Lumini duioase-n suflet înfloresc subit Și-n licărirea lor mă-nvăluie părinții, Iar din icoane - azi - o să coboare sfinții Și îmi vor aminti ce mult ei m-au iubit. Cu frații mei, adesea, rătăceam prin lunci Și ne scăldam în apa Someșului - clară, Pe înserate, fericiți, ieșeam afară... Ce puritate-aveam în suflete atunci! Iar casa noastră albă din Zăvoaie, Cireșul care fremăta la geam mereu Și doinele horite lin de tatăl meu În mine
ŞUVOAIE DE-AMINTIRI de CURELCIUC BOMBONICA în ediţia nr. 1786 din 21 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369848_a_371177]
-
în: Ediția nr. 671 din 01 noiembrie 2012 Toate Articolele Autorului Desfrunzesc cuvântul Să-l așez între noi și păcat Lumina cade în flăcări Genunea presărată Ne unduia neliniștea Alergam în căutare de orizonturi noi Întoarcem fața către ploaie Să rătăcim lacrimi în picuri Uimire coborâtă în vers Gonești prin spații ample Ca undele șuvoi Te descompui în gânduri E drept că totu-i trist Îți este viața zbucium Iubirea îți e străină Norul cel negru își face loc Pătrunde în
IUBIREA ÎŢI E STRĂINĂ de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 671 din 01 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/369856_a_371185]
-
deci ele nu mai există în substanța lor. Înțelepciunea și curajul nu te vor face să cuprinzi infinitul, de aceea fii modest, nu căuta vorba iscusită, vorba simplă este mai aproape de inima oamenilor. De prea multe ori am văzut mila rătăcindu-se, ne spune Saint-. Exupery. Pilotul acesta era înțelept ca un chinez. Nu există singurătate pentru cei ce mor. Agonia este clătinarea unei conștiințe golite, apoi reumplute cu memorie. Mai poți avea încredere în moarte? Ați văzut cum arată mesele
BĂTRÂNUL KITAI de BORIS MEHR în ediţia nr. 671 din 01 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/369860_a_371189]