2,944 matches
-
vina oamenilor, ordinea cosmică a tradiției etrusce, așa cum am văzut În Etruria În legătură cu adeziunea scăzută a miturilor cosmogonice, ca gigantomahiile și titanomahiile, răspunde unor criterii ale căror fundamente teoretice sunt În mare măsură necunoscute și, În orice caz, cu o raționalitate diferită de cea a gândirii grecești din epoca clasică și elenistică. Mentalitatea etruscă este descrisă În imagini de Seneca Într-un foarte cunoscut pasaj din Naturales quaestiones (II, 32, 2): „noi socotim că fulgerele se formează fiindcă s-au ciocnit
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
Ca și în cazul teoremei Arrow, interpretările date teoremei Sen merg de la considerarea ei ca absolut irelevantă, până la considerarea ei ca o demonstrație clară a faptului că libertarianismul ar fi inconsistent intern, sau că drepturile individuale nu sunt compatibile cu raționalitatea minimală individuală, raționalitatea colectivă și unanimitatea. Mai mult, în (1974) Gibbard demonstrează că libertarianismul lui Sen este inconsistent și atunci când îl folosim (doar) împreună cu domeniul nerestricționat. Acest rezultat însă poate fi evitat formulând în alt mod condiția libertariană. Toate aceste
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
cazul teoremei Arrow, interpretările date teoremei Sen merg de la considerarea ei ca absolut irelevantă, până la considerarea ei ca o demonstrație clară a faptului că libertarianismul ar fi inconsistent intern, sau că drepturile individuale nu sunt compatibile cu raționalitatea minimală individuală, raționalitatea colectivă și unanimitatea. Mai mult, în (1974) Gibbard demonstrează că libertarianismul lui Sen este inconsistent și atunci când îl folosim (doar) împreună cu domeniul nerestricționat. Acest rezultat însă poate fi evitat formulând în alt mod condiția libertariană. Toate aceste abordări au în
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
avea vreun impact”. Aceeași observație i se poate aplica și lui Cusanus. În ceea ce îi privește pe ceilalți, motivul probabil este cel pentru care Condorcet nu a avut succes în vremea sa. Spre exemplu, De Boland descria „credința irațională în raționalitate” a lui Condorcet ca „o viziune apocaliptică și misterioasă într-un viitor matematic” [Boland în Rothschild, 2005, p. 293]. În aceeași linie, Monjardet (2005) consemna alți doi autori care au respins metoda și rezultatele lui Condorcet: Joseph Bertrand (un cunoscut
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
o funcție de decizie socială (FDS), i.e. aciclică pe mulțimea alternativelor, care să îndeplinească criteriul Pareto slab (P), condiția domeniului nerestricționat (U) și condiția libertariană minimală ( *L ). Altfel spus, drepturile individuale ( *L ), unanimitatea (P), libertatea de exprimare a preferințelor (U) și raționalitatea (A) nu sunt compatibile. În afara demonstrației (pe care o voi prezenta în secțiunea 2.1*), pentru a ilustra această problemă, Sen formulează două exemple. (a) Primul, prezentat în (1970a) și (1970b), este cazul „Amantului doamnei Chatterley”. Pe parcursul lucrării voi menționa
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
3) o soluție prin amendarea condiției libertariene prin preferințe minmax, 4) o soluție prin reformularea condiției Pareto în așa fel încât să funcționeze doar pentru preferințele libertariene minimal-raționale, 5) o soluție prin condiționarea criteriului paretian slab printr-o proprietate de raționalitate tare (disjunct-monotonia). Cuvinte-cheie: teoreme de imposibilitate, alegere socială, preferințe individuale, preferințe sociale, decisivități libertariene, preferințe intruzive, preferințe condiționale, preferințe empatice, preferințe autosustenabile, preferințe liberale extreme, preferințe separabile, preferințe rațional-libertariene, preferințe disjunct-monotone. Considerații preliminare. În (1978), Suzumura scria: „[...] pentru a evita
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
Pareto, fie pretenția libertariană, aceasta în cazul în care nu dorim să renunțăm la aplicabilitatea generală a procedurii noastre de alegere colectivă (domeniul universal)” [Suzumura, 1978, p. 329]. În aceeași direcție, în (1983), Sen nota că, pentru soluționarea inconsistenței dintre raționalitate, condiția Pareto slabă, domeniul nerestricționat și libertarianismul minimal, „există cel puțin două modalități: trebuie renunțat la cel puțin una dintre condiții, sau cel puțin una dintre ele trebuie slăbită într-un mod substanțial” [Sen, 1983, p. 12]. Aceasta este strategia
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
anumită categorie de preferințe, criticabilă din punct de vedere libertarian<footnote Acest argument este, într-o formă sau alta, propus de toți cei care susțin restricționarea domeniului funcției de preferință socială. footnote>, creează o problemă de consistență cu unanimitatea și raționalitatea minimale. Primul autor care sugerează o restricție de domeniu este Sen, în (1970a). Aceasta ar consta în „dezvoltarea valorilor (și a preferințelor) de respectare reciprocă a intimității și a alegerilor personale.” [Sen, 1970a, p. 85]. În (1976), Sen arată că
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
ca y să fie preferat strict lui x pe baza exercitării drepturilor individuale decisive] și, [pentru toți i] x este preferat strict lui y.” [List, 2003, p. 12]. De aici, condiția Pareto restricționată nu intră în conflict cu libertarianismul și raționalitatea. Capitolul 5* Soluții prin restricționarea condiției Pareto slabe 5.1.* Restricția Sen-Suzumura [d.5.1.1*]: O alocare de drepturi este un n-tuplu, în așa fel încât, pentru fiecare i, există o pereche de alternative distincte (x,y) pentru care
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
lui 1. Așadar, mai întâi, prude preferă 0 lui 1 apoi, pe 1 lui 0 și invers, lewd preferă mai întâi pe 1 lui 0, apoi, pe 0 lui 1. Acesta este motivul inconsistenței dintre condiția libertariană, cea Pareto și raționalitatea socială atunci când domeniul funcției de preferință este nerestricționat. Pentru a elimina această problemă, propun condiționarea criteriului paretian de categoria preferințelor disjunct-monotone. Acestea sunt preferințe care mențin pe întreg profilul de preferință același raport între x aspecte . În cazul anterior discutat
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
demonstrează că nu există o funcție de decizie socială cu domeniu nerestricționat care să satisfacă condiția Pareto slabă și un principiu libertarian atunci când societatea este formată din doi indivizi. Acest rezultat implică un altul: nu putem garanta drepturi individuale, unanimitate și raționalitate socială în același timp pentru o societate reală, cel puțin nu în forma dată de Sen acestor condiții. Miza demonstrației lui Sen este exact aceea de a arata că, dacă nu putem avea consistență cu doi indivizi, nu avem motive
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
b) restricționarea domeniului universal prin preferințe liberale slabe (6.1.2), c) amendarea condiției libertariene prin preferințe minmax (6.1.3), d) reformularea condiției Pareto prin preferințe libertariene minimal-raționale (6.1.4), e) condiționarea criteriului Pareto printr-o proprietate de raționalitate tare, disjunct-monotonia (6.1.5). Acestea îndeplinesc criteriile eficacității pentru societăți reale (esr) și fidelitate ideologică (fid) după cum urmează: 6.1.4 și 6.1.5 îndeplinesc esr. Celelalte, 6.1.1, 6.1.2 și 6.1.3, funcționează
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
decisivitate libertariană sunt inconsistente cu cele din perechile pe care acționează procedura paretiană. Acest lucru se întâmplă, deoarece, în cel puțin una dintre perechile de pe care acționează procedura paretiană, fiecare individ exprimă o preferință care nu respectă o condiție de raționalitate pe care o voi descrie în cele ce urmează. [d.6.1.5.1*]: Preferințe libertariene disjunct-monotone (Pldm): o relație de preferință individuală este libertariană disjunct-monotonă dacă, și numai dacă, oricare ar fi x aspectele codificate cu (0, 0.1
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
cerul sau dacă, dimpotrivă, este rezultatul unui proces subtil, în care hotarul pare că „se dă“ singur - este un lucru la care, în fond, nu se poate răspunde. Oricum, hotarul este dat sau primit, indiferent dacă el este efectul unei raționalități „oarbe“ sau proiecția liberă a unui spirit divin. Orice lucru este „hotărât“ de la bun început, în măsura în care el a primit hotarul care-l constituie și în virtutea căruia el este ceea ce este. Tocmai pentru că au primit hotare, pentru că nimic nu mai e
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
arta de a confisca/ ferestrele larg deschise înseamnă a fi/ da/ a fi lângă portretul lui velásquez// [...] încep noile migrări ale popoarelor/ e de așteptat vreme de iarnă/ pe un colț al mesei.” Sedus de abstracțiuni, de livresc și de raționalitate, el abolește descriptivismul și desconsideră pitorescul. Dominantă este obsesia limbajului, firească, poate, la un bilingv și în alt sens, adică la un mânuitor atât al limbajului cotidian, cât și al celui poetic. C. nu ocolește paradoxalul; dimpotrivă, el cultivă îmbinările
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286106_a_287435]
-
perspectivele sale de succes”<footnote Ibidem, pp. 24-25. footnote>; afectivă; tradițională (obiceiuri adânc înrădăcinate pentru managementul resurselor umane; acest comportament este doar o construcție teoretică, omul real nefiind „o mașină de calcul”, de aceea, modelul a fost completat prin tipul raționalității limitate); raționalitatea limitată. Modelul acestui om, elaborat de Simon Herbert, prezintă limitele unei raționalități ca urmare a următorilor factori: limitele și incompletitudinea informației de care dispunem; complexitatea problemelor; capacitatea limitată a omului de a prelucra toată informația de care dispune
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
de succes”<footnote Ibidem, pp. 24-25. footnote>; afectivă; tradițională (obiceiuri adânc înrădăcinate pentru managementul resurselor umane; acest comportament este doar o construcție teoretică, omul real nefiind „o mașină de calcul”, de aceea, modelul a fost completat prin tipul raționalității limitate); raționalitatea limitată. Modelul acestui om, elaborat de Simon Herbert, prezintă limitele unei raționalități ca urmare a următorilor factori: limitele și incompletitudinea informației de care dispunem; complexitatea problemelor; capacitatea limitată a omului de a prelucra toată informația de care dispune; timpul limitat
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
pentru managementul resurselor umane; acest comportament este doar o construcție teoretică, omul real nefiind „o mașină de calcul”, de aceea, modelul a fost completat prin tipul raționalității limitate); raționalitatea limitată. Modelul acestui om, elaborat de Simon Herbert, prezintă limitele unei raționalități ca urmare a următorilor factori: limitele și incompletitudinea informației de care dispunem; complexitatea problemelor; capacitatea limitată a omului de a prelucra toată informația de care dispune; timpul limitat disponibil în procesul de luare a deciziilor; caracterul conflictual al preferințelor celor
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
a deciziilor; caracterul conflictual al preferințelor celor care iau decizia. Se știe că și Keynes a dat o mare atenție preferințelor în analizele pe care le-a elaborat, tot așa cum teoriile marginaliste au evidențiat aspectele individual subiective ale comportamentului. Modelul raționalității, aplicat direct comportamentului economic, capătă o formă particulară. „Omul economic” - concept și model de analiză introduse de Pantaleone<footnote Buzărnescu, Ștefan, Istoria doctrinelor sociologice, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1995, p. 20. footnote> este prezent în teoria economică a lui
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
Simon (ca opus modelului „omului economic”), înlocuiește ideea maximizării (alegerea celei mai bune variante dintre cele existente) cu cea a omului administrativ care „satisface”, caută o direcție de acțiune care satisface sau este suficient de bună (ideea prezentată la tipul „raționalității limitate”). Omul administrativ pune accentul pe tehnicile și acțiunile de decizie, preferând deciziile de tip programat (care presupun situații repetative, de rutină sau existența unor proceduri clare de rezolvare a problemelor). „Costurile presupuse de elaborarea deciziilor neprogramate în domenii în
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
footnote „Cea mai durabilă contribuție pe care o teorie o poate aduce la dezvoltarea cunoașterii științifice o constituie problemele noi pe care le suscită (...) probleme tot mai profunde și tot mai rodnice în a sugera probleme noi”, Popper, Karl, „Adevăr, raționalitate și progresul cunoașterii științifice”, în Logica științei, Editura Politică, București, 1970, p. 112. footnote>. Conceptul de „resurse umane” nu este sinonim cu cel de „personal”, așa cum se prezintă uneori. Iată câteva exemple: Viziunea operațională plată aplicarea legislației sociale securitatea salariatului
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
Ceea ce este specific se referă la caracterul „subdeterminat” al acestei relații (care, în managementul resurselor umane aplicat organizațiilor „clasice”, avea rolul principal). Schema 16. Specificul relației cu publicul în serviciile publice Într-adevăr, formalitatea instituției publice își găsește temeiul și raționalitatea în buna funcționare a relațiilor instituției cu publicul (care generează scopul instituției). Raportul cu publicul este însuși „obiectul de activitate” al acestor instituții. Dubla relație cu publicul capătă sensuri diferite (schema 17). Schema 17. Dubla relație cu publicul Managerii (M
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
de acțiune a resurselor umane, care se bazează pe cinci postulate: organizația este un proces de construcție și nu un răspuns; actorul este relativ liber; există o diferență între obiectivele organizației și cele ale oamenilor; actorul calculează pe baza unei raționalități limitate (a se vedea paragraful 1.1 al lucrării); actorul urmărește satisfacția sa. Prezentarea conținutului strategiei, prin enumerarea problemelor care intervin în procesul de elaborare și aplicare a acesteia, are capacitatea de a ne orienta asupra a ceea ce este practic
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
discuta despre viitorul unui fapt (...), prospectarea (forecasting) diferă de predicție (...). Predicția evenimentelor este inerent dificilă. Evenimentele reprezintă intersecția vectorilor sociali (interese, forțe, presiuni, alte aspecte asemănătoare). (...) Prospectarea este posibilă doar în cazul în care se poate asuma un grad de raționalitate din partea oamenilor care influențează evenimentele - recunoașterea costurilor și a constrângerilor, acceptarea comună a definirii regulilor de joc, argumentul în ceea ce privește respectarea regulilor, voința de a fi consecvent”<footnote Bell, Daniel, op. cit., pp. 3-4. footnote>. Prospectarea elaborează „scenarii” (descrieri a unor stări
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
elemente afective și omportamentale. Dar, aceste elemente nu trebuie Înțelese ca existând unul lângă altul sau unul după altul, deoarece, la om, Între ele există o strânsă interacțiune, astfel Încât structurile afective, de la cele inferioare la cele superioare, sunt Încărcate de raționalitate. Nu avem de-a face cu o afectivitate „ pură ". Afectivitatea, la om, devine rațională, iar gândirea, la rândul ei, este Într-un sens afectivă. J. Piaget și, la noi, V. Pavelcu au subliniat această idee. Referindu-se la participarea emotivității
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]