7,235 matches
-
decursul timpului. Ancadramentul societal al memoriei colective este alcătuit din i) cadrul politic; ii) sistemul educațional; iii) concepția despre naționalitate. Sunt urmărite apoi "efectele de interacțiune" dintre cele trei cadre societale și evoluția memoriei istorice românești, pe baza cărora este reconstituit traseul evolutiv, punctat de momente de torsiune, al memoriei naționale. Pe plan metodologic, obiectivul final al lucrării - acela de a decela procesul de construire și reconstruire discursivă a memoriei istorice românești - este urmărit prin analiza discursivă a unei colecții de
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
vertebrală a istoriei românești, cu ideea luptei de clasă - noul principiu motric al istoriei. Turnura abruptă de la naționalism la socialism s-a repercutat nemijlocit și asupra memoriei românești, a cărei formulă sedimentată istoric în cadrele naționaliste a fost dezintegrată și reconstituită pe temelii socialiste. Originea românilor a fost puternic slavizată, iar întreaga istorie a românilor a fost regândită dintr-o perspectivă sovieto-centrică. Autohtonismul care a prevalat în secolul naționalist românesc se transformă în slavonism. Autofilia românească (narcisismul eului național) lasă locul
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
grecești la procesele de unificare supranaționale. Treptat, asemenea reflecții au devenit tot mai specializate și autonome într-un ansamblu de raporturi de colaborare și de diferențiere față de alte discipline. Problema majoră cu care se confruntă cel care își propune să reconstituie evoluția științei politice constă în individualizarea unei date precise, a unei schimbări, a unui traseu recunoscut, înainte de care politica să fi fost studiată cu metode "pre-științifice", ulterior, folosirea metodei științifice devenind predominantă și distinctivă. Riscul unei astfel de operațiuni este
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
o recunoaștere atentă a activităților diferitelor grupuri de presiune duce, cu suficientă precizie, la determinarea locus-ului efectiv al puterii politice și al proceselor prin care se exercită în mod concret. Analizînd activitatea grupurilor de presiune, nu numai că se pot reconstitui procesele decizionale, dar se poate specifica și cine exercită o putere mai mare și asupra cărei politici publice. Dincolo de gradul de adecvare la normele culturale generale ale unei societăți, șansele de succes ale unui grup de presiune sînt puternic influențate
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
sentințe sau se trag concluzii aiuritoare. Noi, sociologii, știm că procentele dintr-un sondaj pot fi, de multe ori, mai mult semnul că acolo este ceva de explicat și că avem de strabătut alte cărări ale documentării sau de explicației. Reconstituind prin întrebări sau răspunsuri percepțiile sau reprezentările sociale, știm însă că multe din imaginile și măsurătorile noastre sunt perisabile, influențate de contextul social sau politic de moment, de agenda publică sau de campaniile de media. Uneori, prin întrebările noastre, facem
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
fine, există și o memorie literară, ușor estetizată de o tânără generație de scriitori și de o creație publicitară care face apel la memoria unor branduri comerciale sau practici de consum. Există o nouă generație de scriitori care parodiază sau reconstituie prin romane sau filme situații din perioada comunistă, fără a caricaturiza excesiv, fără a respinge ideologic ceea ce a fost, la un moment dat, România comunistă. A devenit o modă și o formulă a culturii vizuale exploatarea unor mituri ale comunismului
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
de timp și experiența posibilă Mai devreme semnalam cele trei contexte de apariție a timpului în scenariul criticii rațiunii pure kantiene și ipostazele temporale corespunzătoare. Le reiau, în vederea unei referiri, pe cât cu putință lămuritoare, dar mai cu seamă pentru a reconstitui sensul judecății rolul ei în acest scenariu și sensul judicativ sau, poate, non-judicativ al analiticii transcendentale. Timpul este: a) formă (a priori) a intuiției interne, ca o condiție de posibilitate a intuiției sensibile interne și externe; (determinare formală a priori
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
experienței posibile, dar în sensul că îi oferă acesteia o perspectivă de evoluție care nu face niciodată parte ca atare din structura sa, dar care, pe de altă parte, îi este cu totul necesară, deoarece ea se constituie și se reconstituie fără încetare ca și cum ar exista deja o unitate rațională a tuturor condițiilor care o constituie. Dar aceasta ține exclusiv de rațiune și funcționează, la nivelul fiecărei specii de Idei (psihologică, cosmologică, teologică), ca un fel de schemă imaginativ-temporală. Precizarea lui
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
așteaptă să fie constituite; dar numai prin aplicarea unei reducții non-judicative a dictaturii judicativului în varianta sa kantiană. Cu toate acestea, sensul judicativ-constitutiv al dialecticii transcendentale nu poate fi contestat. Prezentarea dialecticii kantiene a avut tocmai acest scop: să-i reconstituie sensul judicativ. 3.2.2.6. Concluzie În Critica rațiunii pure, Kant reconstruiește analitica și dialectica într-un sens judicativ-constitutiv tare; e drept, sunt schematizate și câteva sensuri non-judicative, care au fost indicate aici. Constituirea fenomenală apare doar ca timporizare
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
și o "dialectică" a temporalității. Totuși, problema legăturii dintre Dasein și temporalitate este tematizată în partea a doua a analiticii construite, din motive de explicitare a ființei Dasein-ului, dat fiind faptul că ființa, potrivit gândirii grecești pe care Heidegger o reconstituie, este timp, iar după gândirea heideggeriană Dasein-ul însuși este timp. O parte din acest proiect se află, de asemenea, într-un text de curs redactat, într-o primă formă, în anul apariției lucrării amintite mai sus: este vorba despre Die
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
modele ale dictaturii judicativului, analitica și dialectica. E drept, nu sunt clare nici dovezile în favoarea opțiunii că ar fi vorba despre un proiect non-judicativ. Din punct de vedere tematic, principiul "logic" al analiticii existențiale, anume actul-de-principiu, este insuficient pentru a reconstitui fundamentele acesteia, fiindcă este activ în structura sa și un alt principiu, fenomenologic. Inevitabilitatea tematică a acestuia ține de slăbiciunea probelor privind sensul "final" judicativ sau non-judicativ al analiticii existențiale. Deocamdată însă nu avem o direcție de lucru pentru a
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
se ocupe cu "adevărul ființei". Dar nu este posibilă nici măcar prima operație, aceea a scoaterii la iveală a ființei Dasein-ului ca timp (sarcina analizei pregătitoare), fără reducția la verb. De aceea, sarcina mea mai departe este tocmai aceea de a reconstitui această reducție. Între timp, trebuie reactualizate cele câteva sensuri non-judicative pe care le-am formulat mai devreme și trebuie sistematizate elementele judicativului constitutiv pe care le-am evidențiat, cele aparținând analiticii existențiale. În cadrul acestei ultime operații își va găsi locul
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
regulativ, așa cum a fost ilustrat în cele stabilite până acum, ci chiar în unul propriu-zis constitutiv? Reducția operată nu este ea însăși dovada acestei apartenențe la orizontul de constituire judicativă? Pentru a răspunde, nu este altceva de făcut decât să reconstituim reducția în cauză. Dar prima operație a acesteia trebuie să fie, dată fiind ordinea de discurs a reconstituirii, raportarea sensurilor heideggeriene ale acestor doi "existențiali" (verbul și Dasein-ul) la elementele din structura dictaturii judicativului, evidențiate în primele capitole ale acestei
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
strict după ordinea cerută de formula metodei unei fenomenologii intenționale. Pe de altă parte, este clar că structura locului de deschidere corespunde distribuirii funcționale de "poziții" proprie oricărui scenariu fenomenologic, așa încât trebuie regăsite instanțele mai sus menționate, pentru a fi reconstituit unul dintre existențialii fundamentali, înțelegerea, în orizontul căruia se află și cei trei existențiali spre care suntem deja îndreptați, în primul rând enunțul, apoi "ca" și ceva-ca-ceva. Fenomenul nu este cu putință dincolo de starea-de-deschidere a Dasein-ului. Nici acesta nu poate
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
însuși. Iar acestea, pe de o parte, reprezintă un rezultat al constituirii sale de sine, iar pe de alta, funcționează ca un "prealabil" într-o nouă constituire a sa. Tocmai acest ultim sens este de luat în seamă pentru a reconstitui fenomenul ceva-ca-ceva în sens de structură intențională a înseși stării-de-deschidere a Dasein-ului. Orice structură intențională are un aspect propriu-zis operațional și altul obiectual; ambele au la rându-le, bineînțeles, sens de prealabil: față de orice constituire fenomenală, care este, în fapt
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
că ambele "ca"-uri au devenit deja "ceva", că ele sunt constituite fenomenal prin anumite acte aparținând altor structuri intenționale decât "ceva-ca-ceva". Pentru reconstituirea acestui nivel intențional al existenței Dasein-ului trebuie mers către cei doi "ca": desigur, pentru a-l reconstitui pe "ca" pur și simplu. Trebuie însă sesizată o anumită duplicitate a pozițiilor acestor elemente ale intentionalității factice a Dasein-ului și, de asemenea, sensul biunivoc al funcțiilor pe care le au elementele structurilor intenționale și constituirile fenomenale din acest orizont
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
existențiale. Dar sensurile scoase la iveală reprezintă probe ale încadrării acesteia în orizontul judicativului constitutiv. E drept, locul acesteia se află la marginea acestui orizont, date fiind sensurile judicativ-regulative și chiar non-judicative care pot fi zărite și care au fost reconstituite aici. Dar acest fapt nu anulează judecata tocmai formulată. Așa încât, scopul punerii în discuție a analiticii existențiale a fost atins. Cum susțineam mai sus, pentru o interpretare propriu-zis fenomenologică de aici trebuie pornit: de la sensul originar al unității timp-adevăr pe
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
a facultăților cunoașterii veritabile etc. Toate acestea se află și la Platon. Dar la acesta, ideea unei gândiri care se gândește pe sine, ușor de recunoscut printre alte gânduri ale filosofului, nu primise o interpretare formală, cât mai degrabă era reconstituită "material", ontologic, prin reactivarea cuplului categorial ființă neființă (ambii termeni din urmă fiind socotiți "calitativ", luați în diferența lor contradictorie, totuși activați prin mișcarea fiecăruia de la un termen la altul al "gândirii care se gândește pe sine", așa cum îi găsim
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
alethic, apoi cu fiecare componentă a acestor două aspecte. Prin urmare, vor fi reduse: aspectul formal, aspectul alethic, subiectul, predicatul, "este" și timpul din perspectiva timpului însuși. În felul acesta, nu sunt rezolvate probleme "filosofice" sau "logice", ci doar este reconstituit un "eveniment" sub autoritatea căruia se află încă orice discurs și care este luat ca o instanță normativ-constitutivă absolută. Operația principală primară a reducției judicative este suspendarea (epoché) valabilității în sine sau în unitatea dictaturii judicativului a unității înseși (ca
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
i se întâmple la fel. Numai că, în cazul reformalizării logos-ului, adică al constituirii logicii simbolice, aspectul formal este întărit; a-l întări nu înseamnă a da celor două "poziții" ale sale, subiectul și predicatul, sarcini noi, ci a reconstitui pozițiile, în așa fel încât tocmai sarcinile exersate și devenite proprii să fie mai puternice în exercițiul lor. Dar aceasta înseamnă că și aspectul alethic a căpătat tărie, exprimată, desigur, în sarcini noi. Ne amintim că aspectul formal avea drept
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
nu poate fi gândită altfel decât ca un general; ar fi vorba despre o schimbare de sensuri ale caracteristicilor aspectului formal al judicativului și ale celor două "poziții" ale sale. De fapt, sarcinile judicative ale aspectului formal al judecății sunt reconstituite pentru a căpăta tărie și a se exprima în modalități noi, fără a fi depășit orizontul operațional al judicativului constitutiv; așadar, ele nu sunt scoase din uz. Desigur, aceste lucruri trebuie adâncite. Nu însă înainte de a formula câteva observații mai
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
elementele semnului, sens și referință, nu trebuie confundate cu idea despre semnul respectiv; aceasta din urmă este subiectivă și dependentă de timp, pe când cele două elemente fundamentale ale semnului sensul și referința sunt obiective și valabile netemporal (timpul nu le reconstituie). Formularea sensului și căutarea referinței sunt, aici, acte constitutive, în parte recondiționând "analitic" obiectul logic, în parte recondiționându-l "sintetic". Sensurile judicative ale subiectului și predicatului, așadar, nu mai par a fi în ton cu noua logică: sensul de substrat
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
vieții omului pe fondul unei structuri de generalitate care se limitează la gradul de generalitate al predicatului, exprimat în relația sa condiționată cu subiectul, într-o judecată. Aspectul alethic al judecății (ale cărui elemente sunt verbul, adică "este", și timpul), reconstituit din perspectiva timpului, ceea ce conduce către o reflexivitate parțială (timpul fiind element al aspectului alethic), scoate în evidență sensul de "transcendent"; acest sens, asemenea sensului de "poziție" evidențiat de aspectul formal, este transferat prin distribuire nepărtinitoare asupra elementelor aspectului alethic
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
și "fenomenului". Iar ideea pe care o legitimează (o "autorizează") lucrarea este următoarea: non-judicativul care a apărut ca o șansă a gândirii de a recupera, de a re-naturaliza, logos-ul trebuie constituit ca atare în filosofie și apoi poate fi reconstituit în genere, pentru orice gândire, rostire, făptuire. Judecata este unitatea formală a cunoașterii și, în genere, a oricărei constituiri fenomenale, deși, potrivit reglementărilor logicii formale, ea este alcătuită din alte elemente (poziții logice, de exemplu), care ar putea fi socotite
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
chiasmul" (care nu are nici o legătură cu distincția dintre subiect și obiect) reprezintă originaritatea oricărui fapt "subiectiv" sau "obiectiv" ca "lume trăită" (monde vécu). Fi-ul însă, spunându-se (arătându-se și descărcându-se) pe sine gândirii înseși care se reconstituie pe sine în sens conceptual, poate juca acest rol; de fapt, el este veritabilul a priori. Sensul unei "cochetării" cu înțelesurile religioase ale Fiului poate fi luat în seamă, dar numai atât cât gândirea nu s-a lăsat reconstituită conceptual
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]