17,529 matches
-
Rodolphe trec de la referința personală Emma Bovary (elle/ea) la o referință imprecisă, situată la limita dintre non-persoană și persoană (on7), pentru a aluneca într-o infranominalizare (Ça: ça bâille [asta]8 oftează). Comparația animală (ca un crap) îi retrage referentului valoarea sa de personă 9, pînă la excluderea sa totală (cela [Ø] ce structură impersonală, en de ea). Așa cum comentează M.-E. Conte (1990:222): Este evident că nu genul natural, nici genul gramatical sînt cele care determină lanțul anaforic
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
că nu genul natural, nici genul gramatical sînt cele care determină lanțul anaforic, ci atitudinea afectivă a protagonistului, așa cum o închipuie distanța ironică a naratorului. 1.3. Anafore definite Anafora definită apare în general în înlănțuiri de tipul: introducerea unui referent sub formă nedefinită (cu articol nehotărît), apoi reluarea lexicală identică: Un bebeluș [1] < Bebelușul [2], sau aproape identică: un băiețel [1] < băiețelul [2]. Putem vorbi de anaforă definită fidelă în acest tip de cazuri și de anaforă definită infidelă atunci
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
se întîmplă în T5 cu mama victimei. Introdusă la începutul textului ca mama lui, putem avea o reluare de tipul mama fără să trebuiască să vorbim de anaforă asociativă (asocierea copil-mamă reiese de fapt din text). Principiul atribuirii progresive de referenți este foarte frecvent în proza narativă. De exemplu, în acest fragment din Parfumul lui Süskind: T28 Tocmai se gîndea să părăsească plictisitoarea serbare, pentru a se întoarce pe lîngă Galeria Luvrului spre casă, cînd vîntul îi aduse ceva: ceva minuscul
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
a obiectului discursului, acroșajul unei publicități precum "Era odată brînzA topită..." surprinde la fel de mult ca un titlu de poem precum "LE dormeur du val" ("AdormitUL din vîlcea" în traducerea lui Petre Solomon). În exemplul publicitar, în ciuda absenței antecedentului verbal, un referent care nu a fost dat în prealabil este prezentat ca fiind cunoscut: "brînza topită". Identificarea obiectului discursului este posibilă datorită prezenței sale în memoria discursivă ca un adevărat fel de mîncare național elvețian sau savoiard. Relieful referențial al obiectului discursului
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
prezenței sale în memoria discursivă ca un adevărat fel de mîncare național elvețian sau savoiard. Relieful referențial al obiectului discursului poate fi considerat suficient de bine conturat în memorie pentru ca articolul hotărît să fie selectat fără vreo mențiune prealabilă a referentului. În schimb, în cazul titlului poemului de Rimbaud, se creează impresia unei forțări referențiale care face posibilă existența referentului fără vreo mențiune prealabilă. Totuși, această utilizare nu este chiar atît de deviantă pe cît pare, și aceasta datorită genului: titlul
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
discursului poate fi considerat suficient de bine conturat în memorie pentru ca articolul hotărît să fie selectat fără vreo mențiune prealabilă a referentului. În schimb, în cazul titlului poemului de Rimbaud, se creează impresia unei forțări referențiale care face posibilă existența referentului fără vreo mențiune prealabilă. Totuși, această utilizare nu este chiar atît de deviantă pe cît pare, și aceasta datorită genului: titlul devine, ca unitate peritextuală, un element identificator al unui poem dat, într-un volum dat. Determinantul -UL din AdormitUL
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
38-39). El nu percepe acest tip de cataforă ca pe o eroare de gestiune a progresiei informației narative 11. Aici este vorba de un aspect codat generic al construcției progresive a reprezentării discursive (Rd). Anafora definită este posibilă atunci cînd referentul poate fi identificat prin inferență. O unitate referențială prezentă în cotextul anterior poate permite dezvoltarea unei puneri în relație de tipul întreg-părți. De exemplu, în enunțul: "Am vizitat un apartament. Bucătăria și holul sînt foarte mici.", folosirea anaforei definite este
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
trăsătura esențială a anaforei demonstrative. Așa se explică de ce putem spune fără probleme în cazul unei înlănțuiri metaforice: Am citit recent Le Sun, maculatura AIA...", însă mai greu: "Am citit recent Le Sun, maculaturA...". Deoarece metafora modifică relația semantică între referent și anafora sa, putem vorbi despre un nou punct de vedere asupra obiectului discursului și atunci schimbarea este însoțită firesc de o anaforă demonstrativă. În schimb, rescrierea depeșei T25 este imposibilă: T25 [...] Un cabriolet a plonjatb de la 160 de metri
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
ține atît de faptul că N2 (pasagera și șoferul) nu au fost încă introduși, cît de faptul că mențiunea referențială, în cadrul unei anafore asociative, este "obligatoriu indirectă" (1988: 69). Utilizarea demonstrativului este exclusă deoarece el cere o mențiune directă a referentului și nu o trecere prin N1 (sau sursă) și cunoștințele legate de el. Să adăugăm că, după Kleiber: "demostrativul funcționează ca o marcă de desemnare directă, care surprinde referentul prin intermediul contextului enunțării" (1988: 73). Același lucru se întîmplă și în
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
Utilizarea demonstrativului este exclusă deoarece el cere o mențiune directă a referentului și nu o trecere prin N1 (sau sursă) și cunoștințele legate de el. Să adăugăm că, după Kleiber: "demostrativul funcționează ca o marcă de desemnare directă, care surprinde referentul prin intermediul contextului enunțării" (1988: 73). Același lucru se întîmplă și în această nouă depeșă: T29 STRADA CAROUGE. INTERDICȚIE DE ȘEDERE Un banal control de identitate pe strada Carouge. Însă, la vederea polițiștilor, ACEST francez de 19 ani, însoțit de alte
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
de alte două persoane, o ia la fugă. El va fi prins în piața celor XXIII Cantoane. Asupra lui, 70 de grame de canabis. Bărbatul făcea obiectul unei expulzări judiciare valabile pînă în 2002. (Tribune de Genève, 5 mai 1997) Referentul este dat de un demonstrativ, cînd de fapt personajul nu a fost introdus încă. O singură explicație pare posibilă. Controlul identității despre care este vorba la începutul textului și desemnarea "interdicție de ședere" din subtitlu, lasă să se înțeleagă existența
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
individ, iar demonstrativul "acest" îi subliniază de fapt prezența explicită. Alegerea se explică prin folosirea unui prezent al narațiunii care face ca evenimentele să fie imediat perceptibile (efect de ipotipoză din retorica antică). Demonstrativul contribuie la atragerea privirii cititorului asupra referentului, și astfel deicticul acest devine acceptabil. Anaforele pronominale (el, lui) și anafora definită prin hiperonim (bărbatul) sînt în schimb reluări absolut clasice. Relația de la un termen hiperonim sau supraordonat (bărbatul) la un termen hiponim (francezul/acest francez) funcționează într-un
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
anaforă specificatoare se justifică discursiv prin schimbarea punctului de vedere al enunțătorului însuși sau prin trecerea la un punct de vedere al altcuiva: "Anafora specificatoare se potrivește în contextele în care, dintr-un motiv sau altul, este plauzibil ca redenumirea referentului să fie însoțită de o nuanțare a categorizării" (1995: 72-73). Și ea citează în sprijin un exemplu de discurs didactic: T31 Și astfel la Rivier s-au putut observa superbe păsări albe timp de 15 zile. Erau foarte mari, numeroase
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
textuală ("urzeala textuală"), maschează de fapt o adăugare de informație, datorită căreia textul poate progresa într-o direcție nouă. (1988:151) Legăturile anaforice joacă un rol capital nu numai în coeziune, ci și în progresie prin modificări progresive ale unui referent pe care în general nu se mulțumesc să-l reia pur și simplu. Pregresia este deosebit de spectaculoasă în cazul referenților evolutivi (Achard-Bayle 2001). Vom studia un caz deosebit de interesant în capitolul 8 (§ 5). Textul lui La Bruyère, examinat mai sus
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
151) Legăturile anaforice joacă un rol capital nu numai în coeziune, ci și în progresie prin modificări progresive ale unui referent pe care în general nu se mulțumesc să-l reia pur și simplu. Pregresia este deosebit de spectaculoasă în cazul referenților evolutivi (Achard-Bayle 2001). Vom studia un caz deosebit de interesant în capitolul 8 (§ 5). Textul lui La Bruyère, examinat mai sus din punct de vedere al punctuației, prezintă și el un caz de referință evolutivă, cu schimbare progresivă a punctului de
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
început ca obiect al discursului. Anafora pronominală menține referința animală, obiect evidențiat inițial. Totuși, în B, la sfîrșitul fiecăruia din primii trei membri, apare o proprietate umană, prezentată ca o aparență înainte de a fi confirmată într-un enunț care modifică referentul și repune în chestiune punctul de vedere al percepției ințiale: "și într-adevăr [Ø] sînt oameni". Finalul lui B pare astfel să întrerupă incidența referențială a lexemului "animale". Pronumele anaforicele [Ø] = ei din C și D ar trebui să trimită
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
Pronumele anaforicele [Ø] = ei din C și D ar trebui să trimită la "oameni", introdus în memorie prin reformularea de la sfîrșitul segmentului B. Cu toate acestea, introducerea lexemului "vizuini" în C conduce la o ezitare referențială a celor două subiecte. Referentul animal pare că se menține într-atît încît anafora [ei] = oameni este, dacă nu împiedicată, cel puțin întîrziată și bruiată. Deci, prin menținerea celor doi referenți în memorie, acești "oameni" rămîn parțial "animale", așa cum habitatul și hrana lor tind să o
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
acestea, introducerea lexemului "vizuini" în C conduce la o ezitare referențială a celor două subiecte. Referentul animal pare că se menține într-atît încît anafora [ei] = oameni este, dacă nu împiedicată, cel puțin întîrziată și bruiată. Deci, prin menținerea celor doi referenți în memorie, acești "oameni" rămîn parțial "animale", așa cum habitatul și hrana lor tind să o arate. Trebuie să așteptăm sintagma "pe ceilalți oameni" (D) pentru ca anafora pronominală să se ancoreze definitiv în lexemul "oameni" 13. Referințe și lecturi recomandate - Marie-José
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
În schimb, la dreapta fiecăruia dintre primii trei membri apare o însușire umană. Izotopia umană este prezentată ca o aparență (ca un fel de glas articulat, arată un chip omenesc) înainte de a fi confirmate de al patrulea membru care modifică referentul și repune în discuție PdV perceptual inițial. Putem spune că punctul de vedere s-a modificat în special datorită trecerii de la poziția în patru labe la cea a lui homo erectus. Finalul segmentului [B] întreupe incidența referențială a lexemului animale
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
la oameni, introduși în memorie odată cu reformularea și într-adevăr sînt oameni. Cu toate-acestea, introducerea lexemului vizuini menține izotopia animală, iar subiectul din [C] ezită referențial și pare să rămînă sub incidența lui animale. De-a lungul întregului segment [C] referentul animal pare că se menține astfel încît anafora [ei = oameni] este împiedicată. Prin menținerea celor doi referenți în memorie, oamenii rămîn parțial animale. Trebuie să așteptăm sintagma ceilalți oameni din [D] pentru ca apartenența la umanitate a țăranilor să fie confirmată
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
menține izotopia animală, iar subiectul din [C] ezită referențial și pare să rămînă sub incidența lui animale. De-a lungul întregului segment [C] referentul animal pare că se menține astfel încît anafora [ei = oameni] este împiedicată. Prin menținerea celor doi referenți în memorie, oamenii rămîn parțial animale. Trebuie să așteptăm sintagma ceilalți oameni din [D] pentru ca apartenența la umanitate a țăranilor să fie confirmată. Acțiunile lor inițiale [A] se transformă atunci explicit în acțiuni umane: a semăna, a ara, a recolta
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
gardieni din curte] 24. T4 Trîntindu-l la pămînt pe afișorul Ahile, ei îl tîrîră de-a lungul întregii pasarele din Alfortville, apoi [Ø] îl azvîrliră. Am văzut mai sus că elipsa din T4 este semnificativă: cum pronumele ei nu are referent, absența lui îi estompează și mai mult pe agresori. Elipsele verbului au fost exemplificate în cap. 2 (§ 3.3), cu începutul lui T14. Elipsa este frecventă în seriile enumerative. Aici ea are rol de construire și de structurare ritmică a
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
în text: Într-un text narativ, în care succesiunea cronologică este relativ simplă, succesiunea enunțurilor este adesea suficientă pentru a figura desfășurarea cronologică, fără să fie necesară utilizarea masivă a conectorilor temporali. Dar într-un text argumentativ sau descriptiv, complexitatea referentului impune folosirea conectorilor adecvați. În textul descriptiv, conectorii permit organizarea liniară a elementelor simultane ale unui tablou. Într-un text argumentativ, ei servesc la punerea în evidență a relațiilor dintre argumente și contra-argumente, între teza proprie și teza adversă. (Riegel
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
putea numi "obiectiv" în sensul în care urmele subiectivității sînt șterse. Segmentul [A] este în întregime sub dependența PdV1 al lui TU generic. Segmentul [B] aduce o transformare progresivă a acestei percepții și, la sfîrșit, conectorul reformulativ ÎNTR-ADEVĂR recategorizează referentul și modifică astfel PdV1 al lui TU într-un PdV2 al Locutorului: aceste animale [...] sînt oameni. Substituibil cu adverbul EFECTIV, conectorul ÎNTR-ADEVĂR introduce confirmarea izotopiei umane declanșată prin lexemele glas articulat, picioare și față umană. Ceea ce este spus sub
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
în situația inițială Pn1 (copilul dispărut și părinții care-l caută), care se întinde pînă la începutul lui P3 [e3a]. Ivirea organizatorului temporal narativ "des annés plus tard" ("după ani lungi") intrerupe situația inițială. Personajul soldatului servește doar la introducerea referentului cu identitate problematică (un indian). Alegerea lui Caillois de a decupa P3 în două fraze tipografice confirmă apartenența lui e3a la situația inițială-Pn1 și a lui e3b nodului-Pn2. Nodul-Pn2 acoperă propozițiile-enunțuri [e3b], [e4a] și [e4d]. Centrat asupra problemei identității nesigure
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]