7,442 matches
-
trei luni și jumătate, până am fost remobilizat. La 6 martie 1945, în momentul instaurării guvernului Doctor Petru Groza, impus de Vasânschi, bătând cu pumnul în masă la București, sunt somat imperativ de un ordin emis de „Biroul Mobilizării” din Regimentul 10 Vânători de care aparțineam să mă prezint imediat la Partea Sedentară aflată în comuna Puținei - Teleorman. De această dată n-am dat curs imediat ordinului primit ca altă dată și cu voită întârziere ajung să mă prezint maiorului Rednik
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
mea... Imediat scot din buzunar actele ce dovedeau fără drept de tăgadă clasarea mea ca invalid de război. Maiorul parcurge rapid conținutul documentelor, se calmează și... mă roagă - de data aceasta mă ruga - să trec în ziua următoare pe la „Casieria regimentului” pentru a încasa unele drepturi restante. Cu un calm desăvârșit mă roagă din nouă să trec pe la „Compania de depozit” spre a-mi ridica lada de campanie ce mă însoțise pe front. În ziua următoare aflu indirect că figuram în
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
multe decât voiam eu să știu. Așa am aflat de marea tragedie din această familie greu încercată de război! Colegul mai avea încă doi frați mai mari decât el. Toți cei trei frați erau învățători și ofițeri de rezervă la Regimentul din Galați de care depindeau. La începutul războiului toți trei au luptat în jurul localității Oancea, chiar în apropierea satului lor și că, atunci, în iulie 1941, toți trei au căzut la datorie în cursul unei săptămâni fatale! Era exact ca
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
profesor universitar doctor, General de armată (r). A absolvit Școala Militară Superioară de Ofițeri, Tancuri și Auto (1970), Academia Militară Generală, Facultatea de Arme Întrunite și Tancuri (1978). A îndeplinit diverse funcții de conducere în cadrul Armatei Române, de la comandant al Regimentului de Tancuri Pantelimon, București (1985-1990) până la cea de locțiitor al șefului Statului Major General (2002-2003), Rector al Universității Naționale de Apărare (2003-2008). A publicat: Istoria armei tancuri din Armata României (2001); Războiul viitorului, viitorul războiului (2004) Strategia de parteneriat, parteneriatul
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
Domnule General, pentru o perioadă de un an și două luni (din 25 ianuarie 1989 până în 31 martie 1990) am făcut parte din aceeași microgarnizoană, cea din Pantelimon. Eu eram militar în termen la artilerie antiaeriană, iar dumneavoastră erați Comandantul Regimentului de tancuri și, totodată, Comandantul microgarnizoanei 2. Înainte de a intra în subiectul nostru, adică înainte de a povesti cum ne-am petrecut Revoluția, aș vrea să facem o strategie de abordare a problemei. Propun să începem cu o scurtă prezentare a
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
în evenimentele din decembrie 1989. Capitolul 1 România, 1989. Microgarnizoana din Pantelimon 1.1. Ascensiunea unui șef de promoție S. B.: Domnule General, vă rog să-mi spuneți pe scurt care v-a fost parcursul până a ajunge Comandant al Regimentului de Tancuri din Pantelimon? Când am venit eu în armată, în ianuarie '89, aveați gradul de maior și funcția de Comandant al Regimentului și al Microgarnizoanei. M. M.: Eu am intrat la Școala militară în 1967 și am terminat-o
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
vă rog să-mi spuneți pe scurt care v-a fost parcursul până a ajunge Comandant al Regimentului de Tancuri din Pantelimon? Când am venit eu în armată, în ianuarie '89, aveați gradul de maior și funcția de Comandant al Regimentului și al Microgarnizoanei. M. M.: Eu am intrat la Școala militară în 1967 și am terminat-o în 1970. Am făcut carte bună, o visam. Aveam un lector, maior inginer Nenoiu, electronist, și pe o planșă era instalația electrică a
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
Între timp, Dumnezeu să îl odihnească, generalul Velicu ajunsese Comandant al Armatei din București și, la un moment dat, în 1984, m-a chemat la dânsul la Comandament și a zis: "Băiete, ne-am gândit să te numim comandant de Regiment de tancuri". În 1984-1985 au fost foarte mulți ofițeri tineri care au fost numiți comandanți la gradul de căpitan. De exemplu: Gimi Carp, Barangă, Feraru, Palaghia, Ilie Marin ș.a. S. B.: Mai avuseserăți vreo funcție până atunci? M. M.: Când
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
de la Cluj? M. M.: Discuția a fost chiar interesantă, pentru că la "Personal" m-au întrebat: "De unde ești?" Zic eu: "Din Dej, de lângă Cluj, de aici din zonă". "Bun, atunci te ducem să cunoști și alte zone. Te numim comandant de regiment la Pantelimon. Ai auzit de Pantelimon?" "N-am auzit". M-am uitat eu pe urmă pe hartă și am văzut că Pantelimon era o comună la doi-trei kilometri de București. S. B.: Când ați venit la noul loc de muncă
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
uitat eu pe urmă pe hartă și am văzut că Pantelimon era o comună la doi-trei kilometri de București. S. B.: Când ați venit la noul loc de muncă? M. M.: La 1 ianuarie 1985 am fost numit Comandant de regiment. Eram căpitan, fără prea multă experiență. Pe 2 ianuarie am plecat din Cluj, mi-am luat o valiză, am urcat în tren, a fost o iarnă groaznică atunci, și mi-aduc aminte că am făcut aproape două zile până la destinație
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
în documentele oficiale pe care le-am văzut după aceea (și, datorită funcției, am avut acces la destule) nu am întâlnit nicăieri asemenea fapte. Dar e posibil. În 1984-1985 a fost o infuzie de căpitani în funcții de comandanți de regimente. S. B.: Mă gândeam că poate așa se explică acele numiri în funcții, ca urmare a înlăturării unor ofițeri superiori. M. M.: S-ar putea să aveți dreptate, dar nu vreau să fac afirmații despre care nu am date. S.
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
practic erau cel puțin de un grad cu dumneavoastră. M. M.: Da. Și erau și oameni deștepți. S. B.: Care era relația dintre dumneavoastră și comandanții celorlalte două unități că, totuși, dumneavoastră erați Comandantul Microgarnizoanei. M. M.: Eram Comandant de Regiment, gradul funcției era de colonel. La divizioane, gradul funcției era de maior sau locotenent-colonel, la Batalionul de geniu, la fel, la Compania aprovizionare și transport, de maior. Și eu eram numit prin ordin al Comandantului Garnizoanei București, generalul Velicu, că
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
de microgarnizoană trebuia să coordoneze. Dar, într-o asemenea funcție răspunzi de hrănire, de ordine, de disciplină și de alarmă. S. B.: De aprovizionare, de tot ce era în curtea respectivă. M. M.: Exact. Și la noi așa erau atunci: Regimentul de Tancuri, Divizionul de Artilerie antiaeriană (dar nu era al Diviziei de Tancuri, ci al Diviziei Mecanizate), Compania de aprovizionare și transport a Diviziei de Tancuri, în clădire cu dumneavoastră, la Divizion și Batalionul 35 Geniu al Diviziei de Tancuri
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
se spunea. M. M.: Pe vremuri, în aceste "blocuri NATO" stăteau ofițerii care lucrau în cazarmă. S. B.: În '89 stăteau civili. M. M.: Vă dați seama că e Bucureștiul. Pe București a fost Divizie de tancuri; în Pantelimon microgarnizoană, regiment de tancuri; la Mihai Bravu regiment de tancuri, pe Olteniței regiment de tancuri, la Târgoviște regiment de tancuri. Deci, iată, Capitala era înconjurată de tancuri. S. B.: Da, un inel de apărare. Cum ați perceput sarcina pe care o aveați
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
în aceste "blocuri NATO" stăteau ofițerii care lucrau în cazarmă. S. B.: În '89 stăteau civili. M. M.: Vă dați seama că e Bucureștiul. Pe București a fost Divizie de tancuri; în Pantelimon microgarnizoană, regiment de tancuri; la Mihai Bravu regiment de tancuri, pe Olteniței regiment de tancuri, la Târgoviște regiment de tancuri. Deci, iată, Capitala era înconjurată de tancuri. S. B.: Da, un inel de apărare. Cum ați perceput sarcina pe care o aveați de îndeplinit? M. M.: După cum vă
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
ofițerii care lucrau în cazarmă. S. B.: În '89 stăteau civili. M. M.: Vă dați seama că e Bucureștiul. Pe București a fost Divizie de tancuri; în Pantelimon microgarnizoană, regiment de tancuri; la Mihai Bravu regiment de tancuri, pe Olteniței regiment de tancuri, la Târgoviște regiment de tancuri. Deci, iată, Capitala era înconjurată de tancuri. S. B.: Da, un inel de apărare. Cum ați perceput sarcina pe care o aveați de îndeplinit? M. M.: După cum vă spuneam, m-am dus atunci
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
S. B.: În '89 stăteau civili. M. M.: Vă dați seama că e Bucureștiul. Pe București a fost Divizie de tancuri; în Pantelimon microgarnizoană, regiment de tancuri; la Mihai Bravu regiment de tancuri, pe Olteniței regiment de tancuri, la Târgoviște regiment de tancuri. Deci, iată, Capitala era înconjurată de tancuri. S. B.: Da, un inel de apărare. Cum ați perceput sarcina pe care o aveați de îndeplinit? M. M.: După cum vă spuneam, m-am dus atunci la Regiment și am văzut
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
tancuri, la Târgoviște regiment de tancuri. Deci, iată, Capitala era înconjurată de tancuri. S. B.: Da, un inel de apărare. Cum ați perceput sarcina pe care o aveați de îndeplinit? M. M.: După cum vă spuneam, m-am dus atunci la Regiment și am văzut că aveam în jur de 150 de tancuri, peste 200 de camioane de toate tipurile, depozite de carburanți pe sub pământ, în care era ținută benzină de zeci de ani, gumată. Depozitul de muniție era acolo în curte
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
zeci de ani, gumată. Depozitul de muniție era acolo în curte, plin ochi. S. B.: Era spre câmp. M. M.: Acolo, spre câmp, unde am făcut pe urmă tancodrom. Și, în rest, plin de militari. Aveam peste 200 numai subofițeri. Regimentul de tancuri are un specific: numărul de cadre este mare, iar cel de militari în termen este mult mai mic pentru că în tanc e un ofițer, un subofițer și doi soldați sau doi subofițeri și doi soldați. Vă dați seama
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
M. M.: Sigur că da. 1.2. Probleme administrative în unități operative S. B.: Într-o unitate militară nu se realizează doar program de instrucție, o mare parte din timp fiind ocupată cu problemele administrative. În calitate de Comandant, nu doar al Regimentului de tancuri, ci și al Microgarnizoanei Pantelimon, ce probleme administrative vă ocupau cel mai mult timpul? M. M.: Încet-încet am intrat în probleme, oamenii au văzut că-s preocupat. Spălătoria funcționa și noaptea, pentru că ziua nu era presiune la gaze
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
traseu de la unitate până la Divizie nu era nicio barieră și a zis: "Bine, dacă ai stat la barieră, atunci se justifică". S. B.: Alta fusese bariera. Să știți că nouă, celor de la Divizion, tot timpul ni se părea că la Regiment e viață mai bună decât la noi. M. M.: O să vă dau două explicații. La un pluton erau trei tancuri. La tancul comandantului de pluton era: comandantul de pluton (locotenent sau locotenent-major), un subofițer și doi soldați. Patru oameni. Dă
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
să cureți nămolul din ele. Dați-vă seama, o muncă atât de grea! La aplicație, patru oameni să sape într-o noapte amplasamentul ca să îngropi tancul acolo... Nu era ușor. Dormeam pe motoare. De ce vi se părea că viața la Regiment era mai bună? S. B.: Un prim indiciu era acela că la noi se dădeau foarte greu permisii. Prima permisie am avut-o după șapte luni și jumătate de armată. M. M.: Dar de ce? Mă mir, pentru că nu erau interdicții
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
ales că aveau și sarcini operative. S. B.: Asta tot timpul ni se spunea, că suntem unitate operativă. Plus că mai erau și cei cu pile care luau rândul altora... Și de ce vă spuneam că ni se părea că la Regiment era mai ușor? Păi, prin Divizion dacă mergeai trebuia să fii în formație, dacă erau cel puțin trei soldați. La Regiment mai mergeau și așa, tândălit, și mai descheiați la copcă. La noi, dincoace de trotuar, era altceva. Ne uitam
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
erau și cei cu pile care luau rândul altora... Și de ce vă spuneam că ni se părea că la Regiment era mai ușor? Păi, prin Divizion dacă mergeai trebuia să fii în formație, dacă erau cel puțin trei soldați. La Regiment mai mergeau și așa, tândălit, și mai descheiați la copcă. La noi, dincoace de trotuar, era altceva. Ne uitam cum stăteau tolăniți pe iarbă, după-amiaza, pe când noi mergeam încolonați, în pas de defilare sau cu cântec. M. M.: Sunt și
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
aveau o poziție mai puternică, aveau rachetele acolo. S. B.: Și noi aveam o singură baterie de rachete, a VII-a. Locotenent-major David era comandant, cel care s-a sinucis în zilele Revoluției. M. M.: Erați un Divizion cât un Regiment. S. B.: Și mai era Bateria a IV-a, al cărei comandant era locotenent-major Florea, cel care avea un ochi de sticlă. Îl poreclea lumea "Coco". Era un tip ciudat tare, cel mai absurd ofițer, dar știți până când? Până în ziua
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]