5,495 matches
-
se Întretăiau Într-un cerc, care se cufunda deseori cu patul lui Noimann. Era posibil ca din toată această compoziție să lipsească un picior, care acum, iată, se afla În casa lui... În fond, Noimann ce ar avea să-i reproșeze domnitorului? Bikinski Îl felicita, Înclinându-se În fața lui Cuza, pentru faptul că după Unire acesta mutase capitala la București. Oare nu trăia acum Noimann Într-un oraș mai liniștit? Stomatologul Întinse mâna, Împungând cu degetul arătător fiecare literă a etichetei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
am răspuns În prima lună de la această ultimă scrisoare, iar după aceea, cum ea nu mai revenea cu nici o veste, mi-am imaginat că a considerat că răspunsul meu e nu și a plecat. Dacă e chiar așa, Îmi voi reproșa multă vreme lenea sau iresponsabilitatea din cauza căreia nu i-am răspuns imediat. De fapt, o iubeam! (— Ce faci, băi, teristule? - strigă Zare și sări să-l Îmbrățișeze pe Grințu. Priviri tulbure dintr-un Întreg sector al mesei festive se Îndreptară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
cred, și asta Îl făcea și pe el reținut. Până la urmă reveneam În nota obișnuită de politețe și colegialitate. Ceva groaznic, pentru că amândoi ne simțeam frustrați și vedeam că și celălalt ar dori o schimbare. Înțelegi, G.P., totdeauna Îmi voi reproșa că n-am fost altfel cu el. Dacă s-ar Întâmpla să-l revăd i-aș face și lui aceleași reproșuri. Ne Învârtim așa mereu În jurul lucrului sau persoanei care ne atrage cel mai mult și nu reușim să ne
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
de complot și condamnat la moarte, pedeapsă comutată în 25 de ani de muncă silnică. Așa începe negrul său calvar. Stoic, cu fruntea sus privind la cer, liniștit și tăcut, el își va duce osânda până la capăt fără a-și reproșa ceva și fără a blestema pe tirani. Puțini cunosc pătimirea lui Gheorghe Mântulescu și lupta Neamului amenințat cu pieirea. Nu cunoaștem adevărul pentru că el ne-a fost ascuns permanent; azi, la fel ca și ieri, domnește minciuna, fărădelegea și defăimarea
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/816_a_1587]
-
sângelui mulțimii care așteaptă, nestins suspin, ca pe o tămâie mântuitoare care abia mai pâlpâie în sfintele altare a vrednicilor schivnici. Am fost legionar, și vreau să mor în duhul legionar. Nu-mi dezic crezul și nu am a-mi reproșa nimic, ci doar faptul că nu am făcut sau nu am putut face mai mult în lupta pentru cunoașterea adevărului legionar și apărarea dreptății neamului meu, învăluită în lacrimi și ceață. Suind și coborând, aștept acum liniștea și odihna veșnică
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/816_a_1587]
-
a îndurat chinuri inumane până la moarte. Legionarul a dat dovadă de loialitate față de comunitatea spirituală a neamului său, a dat martiri de o hotărâre dârză și curaj în lupta care le umple sufletul până la sublim și nu are a-și reproșa nimic și nu are fapte ascunse. CRIMINALITATE ȘI LEGIONAROFOBIE Justiția spune: judecă, dovedește și apoi condamnă. Nerespectarea acestei rânduieli umane înseamnă criminalitate. Dar legionarofobia nu cunoaște acest „diamant” procedural, rămas parcă acolo într-o lume apusă. Urgia contemporană are legile
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/816_a_1587]
-
amintirea din San Berdoo, 1939, cu Tim aruncându-i priviri sticloase, pentru că nici nu voia să se uite la Roxie. Găsi rezerva de I.W. Harper, dădu peste cap cele patru păhărele tradiționale și văzu ceva și mai rău, Tim reproșându-i, spunându-i, da, n-a fost decât o hârjoneală, dar ți-a plăcut. Încă două păhărele, Chateau Marmont în culori, numai fețe frumoase, iar el știa că toate aveau trupul lui Timmy. Atunci bău direct din sticlă, iar băutură
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
cu o veselie inexplicabilă: - Hei! Pietro! Mai vreau trei buzdugane! Cei trei Apărători Îl aduseră În fața căpitanului Oană, care Îl primi Încruntat, dar nu reuși să reziste bunei dispoziții a fiului său. - Râzi de parcă ai fi scăpat din atac, Îi reproșă căpitanul. În condiții reale, acum erai amintire. - Dar ce amintire plăcută, spuse Alexandru, sărind din șa. Mai ales pentru ultimii doi din prietenii tăi, care erau să Înghită fiecare câte un buzdugan la cină... -Adevărul e că Alexandru a progresat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
joasă. Între cele două grupuri pare să existe o atmosferă de ostilitate declarată. Una din tinere, se întoarce cu o ceașcă de ceai aburindă și se întinde pe iarbă. Prietenele ei de badminton se folosesc de prilej pentru a le reproșa doamnelor mai în vârstă că au luat-o în stăpânire. O vreme, situația pare să ia amploare într-o direcție cât se poate de urâtă și câteva hijra intervin să despartă cele două părți. Pran este complet nedumerit, până când, Yasmin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
nu găsea un răspuns în afara determinismului la care e supusă ființa umană îndată ce pe locul unde ea trăiește apare un mit și un mecanism care îl propagă și îl transformă în forță care supune voințele și influențează conștiințele. I se reproșează lui Napoleon executarea ducelui d'Enghien! Ce glumă! Citiți cum s-a purtat Hitler nu cu un om, ci cu popoare întregi sub ochii unei omeniri care se uita la înjosirile la care erau supuse aceste popoare ca și când n-ar
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
reprezintă palid contextul plin de lozinci cu care e înțesat și potrivit căruia Caragiale ' parcă anume s-ar fi născut în secolul trecut ca să satisfacă apetitul sociologiștilor vulgarii din deceniul 50―60 al secolului nostru. Cineva ar putea să-mi reproșeze că abuzez de perspectiva pe care ne-o dă timpul care a trecut, citând aici idei și propoziții ridicule, la care desigur că semnatarii în cauză au renunțat și ei de mult... Da, dar aceste ediții sânt în biblioteci, și
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
să-și pună și în practică teoriile, nu numai să propovăduiască altora simplitatea, iar el să se lăfăie în toate bunurile. Într-o revistă am dat de el în fruntea unor tineri care manifestau. Günther Grass e social-democrat convins și reproșează societății Statelor Unite că nnau produs o social-demoorație oare ar fi salvat-o de neliniștile și tensiunea prin care trece în prezent. Scriitorul e prietenul actualului cancelar de oare șna legat destinul politic și care n-a îmtîrziat să se împlinească
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
de pași când ai trecut, De n‐ ar fi fost atâta lume, Mă aplecam, să le sărut! DOAMNEI M. Recunoștința‐mi înfiripă Al mulțumirii sentiment, Căci tu, mi‐ ai oferit o clipă, Când soțul tău era absent. EI Mi‐a reproșat, astăzi, soția Că boala‐ mi gravă, e prostia. Deși, jignit, mi‐ am ținut firea Eu i‐am răspuns: ba e iubirea! Dimitrie Petrino ( 1838‐ 1878) „În buna cutumă a vremii, Dimitrie Petrino dedi că mai multe poeme unor persoane din
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
Blestemau armata lui Hideyoshi pentru întârziere, dar nu puteau decât să scrâșnească din dinți. Akechi Mitsuhide, care încă se mai afla la tabăra sa principală din Onbozuka, auzise despre moartea lui Matsuda Tarozaemon pe Tennozan și risipirea trupelor lui. Își reproșa că judecase greșit timpul propriei sale comenzi. Știa prea bine că, din punct de vedere strategic, exista o mare diferență între a lupta având muntele Tennozan sub controlul oamenilor săi și a se confrunta cu o bătălie decisivă după ce-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
nu avem pe urmă regrete? Genba râse zgomotos. Dar, dincolo de aluzia că neliniștile unchiului său nu aveau nici o valoare, tinereasca voință de fier a lui Genba își râdea, și ea, de discernământul și de ezitările bătrâneții. Katsuie, însă, nu-i reproșă nepotului său râsul fățiș disprețuitor. Părea să manifeste afecțiune pentru lipsa de inhibiții a tânărului. Poate că îi plăcea însuflețirea lui Genba. Genba era obișnuit, de o bună bucată de vreme, cu favorurile unchiului său. Putea să-i descifreze la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
acum lui Hideyoshi. Într-adevăr, caracterul liberal al lui Hideyoshi era în acord cu vremurile și ajuta la crearea unor subtile revoluții și progrese în societate și în guvernare. Urmărind tendințele prezentului, nici chiar Ieyasu nu putea să nu-și reproșeze prostia de a fi vâslit în contra curentului. Dintre oamenii care se împotriviseră soartei, nici unul nu scăpase cu viață, din timpuri imemoriale, cum Ieyasu știa foarte bine. La temelia gândirii sale stătea regula cardinală care spune că observatorul trebie să discearnă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
a adoptat acest apelativ, despre care am aflat abia după război. În a doua zi de Paști, pe la ora 13, după ce toată noaptea muncisem pentru consolidarea poziției în noul dispozitiv de apărare, primesc inspectarea poziției de către maiorul B., care-mi reproșează că n-am respectat întocmai ordinul dat, dar i-am adus motivarea logică a ceea ce făcusem și mi-a dat dreptate. Mulțumit de rezultat, îi spun lui Mihai ca să plece la Krocmaz, la gazda noastră de două zile, și să
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (CĂLĂTORIA CONTINUĂ). In: Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
nu se poate? Gândește-te că oamenii au fost și ei tineri... Și tinerețea își cere drepturile ei... Așa că nu cerceta aceste legi... cum ar fi spus poetul”. “Nu mă lași să am și eu dreptate, ferita Sfântului” - i-am reproșat gândului de veghe... Încet-încet, am ajuns în mijlocul poienii. Bătrânul s-a așezat pe trunchiul căzut, unde, de obicei, ne întâlneam cu veverițele. Sevastița a rămas lângă el. --Fiule, ia-o pe Zâna și mergeți până la malul iazului. Noi vă așteptăm
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
neobositele metanii, cu un zgomot asurzitor care se sparge în liniștea sacră a capelei. Oamenii își descoperă pentru o clipă fețele, mă privesc sfidător. O astfel de liniște nu trebuie tulburată de un mănunchi înnegrit de metanii, par să-mi reproșeze privirile lor fixe. „Uneori zgomotul e mai benefic decât tăcerea”, gândesc. Nu știai că azi ne pictăm unii altora picioarele cu păcate, pentru a le spăla apoi, urmând porunca Mântuitorului? Dar nu te-am întrebat de vopsele. Vopseaua e-n
Dacă aş putea străbate timpul by Dorina Neculce () [Corola-publishinghouse/Imaginative/775_a_1498]
-
senzație. După aceea, însă, și-a revenit. Nici unei mame nu-i face plăcere să vină la un centru de tratament fiindcă fiica ei e dependentă de droguri, a răspuns ea cu ipocrizie. —Ăsta e singurul lucru pe care i-l reproșați? —Asta-i tot. Mama arăta de parc-ar fi fost în stare să ia gâtul cuiva. Josephine a privit-o întrebătoare. Mama și-a dat capul pe spate. Buzele îi erau strânse. — Deci, Rachel, mi-a spus Josephine zâmbindu-mi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
ar putea părea o exagerare absurdă și ridicolă, dar te asigur că nu e așa. Lucille a clătinat din cap, de parcă i-ar fi fost încă greu să digere acest fapt. — Ceea ce e în regulă. Sigur că nu-i putem reproșa fetei asta - ea s-a descurcat bine; a făcut Dreptul la Yale și așa mai departe - numai că eu și tatăl lui Randall am considerat că ar complica foarte mult lucrurile, înțelegi, în sensul că nu proveneau din medii similare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2113_a_3438]
-
chipul osos, electrizat. Tirbușonul Titi, cum i se mai spunea, mai puțin periculos, totuși, decât tăcutul și aparent tolerantul Gică Teodosiu, Grasul. Ambii treceau, senioriali, pe lângă frumușica Gina. Nu fiindcă nu le-ar fi plăcut sau că i-ar fi reproșat ceva. Nu, doar așa, din țâfnă mică, de colivie. „Ai grijă, când coboară ăia de la 218, mă chemi. Apartamentul 33 mi-l ții rezervat până la trei. La 105 nu intră nimeni, nici pentru curățenie. Când vine Olimpia cu pungile de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
asupra chestiunii de interes imediat. Relatarea delictelor din perioada petrecută la Chicago corespundea aproape perfect reproducerii făcute de Tom, cu o unică și amuzantă diferență. Față de Tom, Harry își pierduse cumpătul și izbucnise în plâns. Se arătase copleșit de remușcări, reproșându-și distrugerea căsniciei, a existenței și a numelui său. Față de mine însă, părea să nu aibă nici o părere de rău, ba chiar s-a lăudat cu remarcabila lovitură dată timp de doi ani de zile neîntrerupt, privind în urmă la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
sunt În stare să facă așa ceva ? — Știu. E... un tip de nădejde. Urmează o pauză, și Încep să rup suportul de hârtie pentru pahar În fărâmițe mici de tot. Cred că singurul amănunt minor pe care i l-aș putea reproșa e faptul că nu mai e deloc romantic. — Nu poți să te aștepți ca totul să fie romantic la nesfârșit, spune Lissy. Lucrurile se schimbă. E normal să se mai așeze. — Știu asta ! spun. Suntem două persoane mature și raționale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
Și dacă n-aș fi văzut servieta ? Să zicem că aș fi intrat În casă perfect nevinovată, ca de obicei și m-aș fi dus drept În camera ei și aș fi deschis ușa? Cine ce-ar avea să-mi reproșeze ? Ar fi o simplă greșeală pe care o poate face oricine. Ies din bucătărie, ciulesc urechile câteva clipe, apoi mă duc tiptil spre ușa de la intrare. Refă mișcarea. Intru În casă, de parcă acum aș fi venit. — Bună, Lissy ! strig teatral
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]