11,123 matches
-
conturat, concepția materialistă a Școlii de la Socola semnifică depășirea gândirii anatomo-clinice și abordarea unei gândiri biologice, în special biochimice. Gândirea anatomo-clinică, cu relații precise între cauza anatomică și efectul patologic era aplicabilă unui sector restrâns (în psihiatrie, în special, foarte restrâns, doar la demențele organice). Etapa interpretării biochimice a luminat câmpul etiologic și a permis conturarea unor noi premize terapeutice, fiziologice. Sub aceste incidențe, psihiatria se apropie progresiv de biochimie. În cadrul procesului respectiv, una din căile cele mai moderne era optica
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
domeniu de o deosebita semnificație a psihiatriei, și anume, psihopatologia relațională. În acest domeniu utiliza rezultatele statistice numai ca o bază de discuție, considerând comportamentul uman mult prea complex pentru a putea fi încadrat în chestionare mai largi sau mai restrânse, indiferent de modul de abordare a acestui tip de studii. Profesorul încerca să evite, în acest fel, cât mai mult posibil tendința de uniformizare a unor caracteristici comportamentale strict individuale, care depinde de o fenomenologie pe care încerca să o
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
dintre cei cinci prezenți la discuții, translatorul Celac, avea afinități promoscovite și l-a informat imediat pe unul dintre cei cinci "magnifici", Ion Mihai Pacepa, prezent și el la Washington, în delegație. Chiar dacă Pacepa, adjunct DIE, fusese exclus de la discuția restrânsă, știrea i-a parvenit repede (se pare printr-un raport detailat al translatorului!), iar de la dânsul a ajuns, la fel de operativ, la Moscova. (De altfel, Pacepa a recunoscut că a fost timp de 27 de ani agent al Kremlinului). Și nu
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
atât mai puțin, ceva paradoxal. Pentru înțelegerea Tractatus-ului par să fie importante, în egală măsură, două aspecte. Primul este că o clarificare a logicii limbajului în genere va conduce la concluzia că domeniul a ceea ce se poate spune este unul restrâns. Mult mai restrâns decât am fi dispuși să admitem în lipsa unei asemenea clarificări. Al doilea este că despre ceea ce e „mai înalt“, despre ceea ce dă sens vieții ființelor care posedă o sensibilitate și o gândire cu adevărat cultivate nu se
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
ceva paradoxal. Pentru înțelegerea Tractatus-ului par să fie importante, în egală măsură, două aspecte. Primul este că o clarificare a logicii limbajului în genere va conduce la concluzia că domeniul a ceea ce se poate spune este unul restrâns. Mult mai restrâns decât am fi dispuși să admitem în lipsa unei asemenea clarificări. Al doilea este că despre ceea ce e „mai înalt“, despre ceea ce dă sens vieții ființelor care posedă o sensibilitate și o gândire cu adevărat cultivate nu se poate spune nimic
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
există doar o posibilitate sau cel mult două. Eu v-am pus însă în situația de a gândi și altele. În afară de asta, v-am ajutat să recunoașteți că este absurd să se aștepte ca noțiunea să se acomodeze acestor posibilități restrânse. Astfel crampa voastră mintală a fost înlăturată și sunteți liberi să vă uitați la întregul câmp al folosirii expresiei și să descrieți diferitele genuri ale folosirii ei.“10 Aceasta este o declarație care merită o atenție deosebită deoarece ea le
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
o conține și o exprimă modul obișnuit de a trăi și de a acționa al oamenilor. Cu toții suntem de acord că o expresie a limbajului are sens dacă ea este folosită așa cum o folosesc ceilalți membri ai unei comunități mai restrânse sau mai cuprinzătoare, o folosire care va putea fi însușită de orice om normal. Dacă dorim să ne lămurim în privința modului cum primesc semnificație expresiile limbajului, atunci elaborarea unor criterii generale, a unor teorii ale semnificației, nu ne va ajuta
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
conceptuală, putând fi comparate doar cu cele ale lui Frege, la consacrarea standardelor de rigoare și claritate ce disting practica filozofică analitică, devenită dominantă în a doua jumătate a secolului trecut, cel puțin în țările de limbă engleză. Cercul extrem de restrâns al cititorilor scrierilor lui Russell consacrate fundamentelor logicii și matematicii contrastează puternic cu cel al numeroaselor sale lucrări despre subiecte de cel mai larg interes, pe care le discuta cu mult nerv și simț al umorului. (Ceea ce explică de ce lui
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
ei de sistem și permite selecția operată de normă, aflată în relație cu uzul (sprogbrug, Sprachgebrauch) ce se prezintă într-o formă socializată prin uzul colectiv, dar se manifestă în formă particulară prin uzul individual (acesta reprezentînd vorbirea în sens restrîns). Germenii schimbării se află la nivelul uzu-lui, așa cum specifica și Philippide, dar, pe baza disocierilor lui Hjelmslev, s-ar putea preciza că uzul individual este cel care generează schimbările îndeosebi la nivelul limbii literare, în vreme ce uzul colectiv ar fi generatorul
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
preciziei, fiind totodată neeconomică și insuficientă 44. Acesta este motivul pentru care, în domeniul științei, pe de o parte, elementele limbii naturale sînt întrebuințate cu anumi-te precizări și, pe de altă parte, se creează limbile (sau limbajele) artificiale cu întrebuințare restrînsă numai la anumite domenii de activitate. Revitalizarea filozofiei limbii la începutul secolului al XX-lea s-a făcut îndeosebi printr-o reacție, de pe pozițiile filozofiei neohegeliene, la pozitivismul care domina știința limbii după tăcerea kantiană. În acest context, Benedetto C
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
din totalitatea notelor (trăsăturilor comune ale obiectelor clasei), și o sferă (extensiune), reprezentată de ansamblul de indivizi care posedă notele respective, între conținut și sferă mani-festîndu-se un raport de variație inversă (cu cît conținutul este mai bogat, sfera este mai restrînsă, și invers). S-ar putea observa de aici că, în principiu, noțiunea este o formă logică constatativă, iar nu interpretativă, prin aceasta deosebindu-se de celelalte forme logice fundamentale (judecata și raționamentul). Noțiunea, ca formă de cunoaștere, indică doar că
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
noțiuni, în vreme ce, într-un limbaj de specialitate, cuvîntul (devenit termen) desemnează numai o noțiune sau numai o proprie-tate65. De fapt, prin semnificație se denumește aici întreg conținutul unui cuvînt, care poate fi alcătuit din mai multe semnificații cu sferă mai restrînsă, iar redarea mai multor noțiuni prin același cuvînt vizează cunoașterea redată prin el la nivelul limbii populare. Dintr-o altă perspectivă, Louis H j e l m s l e v66 observă că semnificația denumirii pentru realitatea CÎINE primește o
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
cuvinte, unele construcții ale limbii, aspecte de pronunțare etc. Într-o anumită parte a Moldovei, se poate formula un enunț de tipul: "Să aduci leica, adică pîlnia !", în care, pentru a lămuri ce înseamnă leică, un cuvînt cu o circulație restrînsă, se aduce în atenție sinonimul pîlnie. Acesta din urmă, pîlnie, nu are aici funcția de a denumi un obiect, cum se întîmplă în mod curent, ci de a explica regionalismul leică, ininteligibil pentru majoritatea vorbitorilor limbii române. Într-o atare
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
de a realiza unele detalieri din perspectiva logicii în acest domeniu. Din perspectiva logicii operaționale (deosebite de logica clasică), Petre B o t e z a t u vizează identificarea mai multor specii de condiționări: 1) condiția necesară (în sens restrîns), 2) condiția suficientă (cauza obișnuită, multiplă), 3) condiția suficientă și necesară (cauza exclusivă, unică)207. Prin raportarea la aceste nivele, s-ar putea admite drept condiții ale schimbării lingvistice toți factorii care produc inovația și adoptarea, fiecare element favorizator al
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
în plan ontic, prin instituirea limbii cu o funcție pragmatică. De obicei, prin vorbitor se înțelege locutorul, individul uman care desfășoară o activitate lingvistică finalizată prin acte de vorbire într-un anumit moment avut în vedere. Acesta este un sens restrîns al termenului, valabil la nivelul vorbirii, căci, la nivelul limbii, vorbitorul este individul uman capabil să desfășoare o activitate lingvistică, într-un mediu lingvistic determinat, indiferent de orice condiționare temporală, spațială, socială sau de altă natură, în virtutea științei, conștiinței și
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
acest mod, și, ca atare, ideile filozofiei și imaginile poeziei pot deveni bunuri colective, socializate și astfel capătă obiectivitate și se convertesc în aspecte ale unei realități. Măsura în care această realitate rezonează și devine proprie unor grupuri sociale mai restrînse sau mai extinse relevă gradul acestei obiectivități. Din acest motiv, se poate susține că filozofia și poezia se apropie între ele și se deosebesc de știință, nu atît prin faptul că sînt creații individuale, cît prin tipul diferit de obiectivitate
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
de aceea, textul filozofic se prezintă și el ca fiind marcat de particularism, iar nu ca fiind nesemnificativ marcat, cum se întîmplă în cazul științei. Cel care alcătuiește o operă filozofică poate opta pentru o utilizare mai extinsă sau mai restrînsă a elementelor lingvistice purtătoare de specific (național) sau neutre din acest punct de vedere și, de aceea, filozoful se poate folosi sau nu și de asocierile și relațiile sugerate de forma, etimologia sau componentele cuvintelor. Posibilitatea acestor opțiuni arată că
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
manual francez de psihologie socială (Fischer, 1990 reia aceleași trăsături: un număr restrâns de indivizi; animați de un scop comun; având sentimentul de interdependență și Întreținând relații afective. Landry (1995, psiholog de peste Ocean, a identificat următoarele caracteristici ale grupului: număr restrâns de membri (3-20; interacțiune directă, față În față; scopuri valorizate pentru membri; dezvoltarea unor legături afective; interdependență; diferențiere de roluri; apariția normelor; limbaj propriu, interacțiuni constante Între grup și mediul său. Johnson și Johnson (1998 nu ajung nici ei prea
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
-
interindividuale și chiar apariția subgrupurilor. După Arbousse-Bastide¹, grupul nu trebuie să conțină mai mult de 12 membri. Cercetările experimentale de laborator nu folosesc grupuri mai mari de 15 membri, din două rațiuni: a una psihologică, potrivit căreia numai În grupurile restrânse este posibilă interacțiunea tuturor membrilor; b una sociologică- recensămintele au evidențiat că marea majoritate a grupurilor conțin Între 3 și 7 membri. Krech și Crutchfield consideră că cel mai mic grup posibil cuprinde 2 persoane (soțul și soția.O a
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
-
la 6 numărul interrelațiilor posibile, din care trei simple (anb; anc; bnc și trei Între un individ și un subgrup (anb,c; bna,c; cna,b. Ultimele interrelații sunt foarte importante pentru a studia comportamentul grupului. Acești autori numesc grupurile restrânse "psihologice" iar pe cele mari "sociale". Cercetările au demonstrat că mărimea grupului corelează cu calitatea activității, viteza, eficiența și productivitatea. Thomas și Fink au constatat că În grupurile de 12-13 persoane, calitatea soluțiilor, În activitatea de rezolvare a problemelor, este
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
-
organizare este mediu, iar relațiile umane sunt superficiale. d Grupul primar se caracterizează printr-un grad ridicat de organizare, număr mic de membri, scopuri unanim asumate, iar relațiile afective sunt foarte strânse. Grupul primar este echivalent co grupul mic sau restrâns. e Grupul secundar este grupul social mare, instituționalizat, caracterizat printr-un grad de organizare foarte ridicat, prin scopuri și acțiuni bine definite și planificate. Dominantă este organizarea formală, mai puțin cea afectivă; relațiile Între membri se bazează pe diverse norme
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
-
de evaluare, în domeniul formării, al educației, lucrurile nu se prezintă la fel. Neexistând programe analitice pentru componenta formativ-educativă și nici standarde de cuantificare, dascălii procedează fiecare după cum le dictează propria conștiință. Aspectele formative ale procesului de învățământ nu trebuie restrânse doar la educația intelectuală. Ele trebuie extinse la toate laturile personalității: morală, estetică, fizică. Obiectele de studiu includ nelimitate valențe educative care, valorificate cu pricepere, cu meșteșug, pot contribui la înflorirea personalității copiilor. Deosebit de actuale rămân cuvintele lui Plutarh: Sufletul
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
conștiință ca remușcare, regret și a fi fără conștiință a fi lipsit de scrupule. În înțelesul filosofic al conceptului, conștiința înseamnă sentimentul, intuiția pe care ființa umană o are despre propria existență și despre lucrurile din jurul ei. Într-o accepțiune restrânsă, conștiința individuală reprezintă sistemul de frânare a acțiunilor neconforme cu codul etic social acceptat, de impulsionare și susținere a actelor morale pozitive. În mod firesc apare întrebarea: de ce la unele persoane indiferent de treapta socială, de gradul de cultură, de
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
în fine, piața financiară globală nu permite Statului strategii autonome și îl sancționează în caz că deviază de la rolul destinat de investitorii internaționali. Astfel, pentru susținătorii obsolescenței Statului, acesta nu mai reprezintă decît un spațiu geografic. El este, adeseori, prea mic, prea restrîns. Singura sa contribuție va fi ca, împreună cu celelalte state ale lumii să contribuie la aplanarea terenului (levelling the ground), adică să asigure reguli ale jocului echitabile pentru jucători (întreprinderi). O strategie a Statului nu poate deci decît să facă un
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
care îi este proprie, adăugînd chiar acțiunii publice noi mijloace de intervenție. Importantă la nivel global, acțiunea colectivă a Statului devine esențială la nivel regional. Trecerea la nivel regional, european bunăoară, departe de a slăbi o suveranitate înțeleasă în sens restrîns, demultiplică cîmpurile și mijloacele de acțiune ale Statului. Pentru a exprima această dimensiune de Europă protectoare a identităților, ritmurilor de dezvoltare și modurilor de inserție diferențiată a statelor-națiune europene în sistemul mondial, Alain Milward a găsit o formulă paradoxală dar
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]