8,987 matches
-
dea un răspuns pozitiv, „elaborat”, să adopte o reacție activă. În felul acesta, elevul participă activ și În permanență la procesul pedagogic la nivelul fiecăruia dintre elementele programate; c) Principiul verificării și Întăririi imediate și directe a corectitudinii răspunsului (a reușitei) la fiecare sarcină de lucru. Adică, programa Îi asigură subiectului posibilitatea de a verifica imediat și de fiecare dată exactitatea activității sale intelectuale, autoevaluându-și propriul său răspuns prin comparație cu răspunsul corect (de control) anunțat În spațiul indicat. Prin aceasta
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
cu o gândire mai rapidă străbat secvențele de instruire mai repede, cei mai lenți le parcurg mai Încet. Elevul nu se află, așadar, În concurență cu colegii săi. Programele ideale sunt cele mai flexibile, cele mai adecvate individualizării; e) Principiul reușitei, pe baza validării indispensabile a programei. Orice programă trebuie să fie verificată și pusă la punct pe baza unor Încercări experimentale sistematice, a unor testări atente, care au menirea să asigure optimizarea și obiectivizarea proceselor didactice. Adică, programele, odată alcătuite
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
Înlocuirii profesorului, ci modificarea unora dintre rolurile și funcțiile lui. IAC vine În sprijinul predării, al profesorului, nu În Înlocuirea sau diminuarea importanței acestuia. Cu siguranță, IAC este o inovație complexă, a cărei generalizare cere timp, costuri și eforturi umane. Reușita unor asemenea programe de informatizare este strâns legată de pregătirea adecvată a personalului didactic, de dezvoltarea În rândurile acestuia a unei autentice culturi informatice. 6. Învățarea electronică (e-learning)tc "6. ÎnvĂȚarea electronică (e‑learning)" a) Precizări conceptualetc "a) Precizări conceptuale
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
pozitivist. Un aspect extrem de important, în Științele sociale, este legat de schimbările foarte dese de paradigmă socială, salturile calitative în evoluția dinamică a societății, fapt ce impune o căutare Și oferire permanentă de soluții care să ridice eficiența oricărei Științe. Reușita unui asemenea demers ține de cunoaștere, de construirea de imagini, noțiuni, concepții Și teorii prin care se încearcă reflectarea realității practice în conștiința oamenilor Și în activitatea lor productivă Și presupune o permanentă apropiere a omului de fenomenele Și procesele
Evaluarea în contabilitate: teorie și metodă by Ionel Jianu () [Corola-publishinghouse/Science/226_a_179]
-
recrutare, poziția în structura socială, orientările politice și sociale. În ceea ce privește ieșirile, ne interesează rezultatele funcționării mecanismelor de socializare și de selecție. Mai concret, pot fi obiect al preocupărilor de ordin sociologic probleme precum: - gradul de asimilare a cunoștințelor și deprinderilor; - reușita școlară; - efectele învățăturii asupra stilurilor de viață, comportamentului politic sau statutului social final. Ca aspecte specifice ale mecanismelor școlare care interesează sociologul, Cherkaoui face distincții între: 1. Transmiterea ordinii morale și a cunoștințelor, unde pot fi studiate aspecte precum: ierarhizarea
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
un sistem de mesaje implicite care îi condiționează pe elevi să se comporte docil, punctual și conformist. Acest mesaj variază în funcție de clasa socială căreia îi aparțin copiii: cei din clasele mijlocii și superioare sunt încurajați să-și însușească dorința de reușită, în timp ce descendenții celor din clasele muncitorești repetă comportamentele potrivite pentru munci slab calificate și care presupun o scăzută autonomie din partea executanților. Studiile mai recente din țările anglo-saxone (vezi Margolis și colab., 2001) au depășit tema contribuției conținuturilor ascunse la reproducerea
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
pe piața muncii în raport cu capacitățile personale și chiar profesionale materializate în rezultate școlare, mulți specialiști au formulat doctrina acreditărilor, tratată in extenso în capitolul VII. Potrivit acestora, diploma oferă individului acreditări generale privitoare la aspecte cum ar fi dorința de reușită, flexibilitatea, motivația, capacitatea de adaptare, capacitatea de a lua decizii rapide etc. În plus, diploma joacă rolul de filtru comod pentru angajator în procesul de selectare a salariaților. Sesizăm că, indiferent de alte caracteristici - în afara vârstei -, nivelul de instrucție determină
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
la studii și locuri de muncă după origine socială și sex, Girod (1977) ajunge la următoarele concluzii: - nivelul de instrucție la fete depinde de mediul social; - femeilor le trebuie mai multă școală decât bărbaților pentru a atinge același nivel al reușitei profesionale; - femeile recuperează prin căsătorie (prin statusul soțului) ceea ce au pierdut în beneficiul bărbaților pe plan profesional. Sintetizând rezultatele cercetărilor dedicate testării ipotezei ascensiunii mecanismelor de selecție meritocratice în țările dezvoltate în perioada 1960-1992, Goldthorpe (1997) stabilește că în cercetările
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
prezentarea unor teme și concluzii relevante la care a ajuns sociologul francez. 1. Creșterea rapidă a inegalităților școlare în raport cu treptele sistemului de învățământ este explicată prin câteva ipoteze simple referitoare la probabilitățile de decizie de școlarizare pentru fiecare etapă în funcție de reușita școlară anterioară și de apartenența socială. Considerându-se rațională acea decizie de continuare a studiilor în care se iau în calcul costurile, riscurile și beneficiile, este clar că probabilitățile nu pot fi aceleași pentru indivizi din categorii sociale diferite, investiția
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
a anchetei longitudinale, cu măsurători periodice. Variabilele dependente în analiza egalității de șanse au fost orientarea elevilor pentru diferite trepte de învățământ (liceu, clasa de final de studii primare, ucenicie etc.), în timp ce variabilele independente au fost: sex, vârstă, nivel de reușită la CM21, rezidență, apartenență socială, cererile părinților și avizele profesorilor referitoare la orientarea școlară. Concluziile cele mai semnificative ale studiului au fost: • Reușita la CM2 și vârsta la care se promovează CM2 sunt doi determinanți ai continuării studiilor (probabilitatea de
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
clasa de final de studii primare, ucenicie etc.), în timp ce variabilele independente au fost: sex, vârstă, nivel de reușită la CM21, rezidență, apartenență socială, cererile părinților și avizele profesorilor referitoare la orientarea școlară. Concluziile cele mai semnificative ale studiului au fost: • Reușita la CM2 și vârsta la care se promovează CM2 sunt doi determinanți ai continuării studiilor (probabilitatea de a fi student în 1979 este de 48% pentru cei care au dobândit calificativul „excelent” în 1972 și de 0,64% pentru cei
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
Concluziile acestor studii dezvăluie importanța inegalităților de acces la studii și agravarea lor pe parcursul studiilor (contrar ipotezei destul de plauzibile potrivit căreia cei care au fost selecționați cel mai puternic la început vor fi eliminați mai greu mai târziu). - inegalitățile de reușită nu reproduc doar inegalitățile de acces: studiul din 1969 al lui Paul Clerc arată că la venituri egale reușita copiilor depinde de nivelul diplomei părinților, în timp ce la nivel de instrucție egal al părinților, reușita copiilor nu depinde de veniturile părinților
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
potrivit căreia cei care au fost selecționați cel mai puternic la început vor fi eliminați mai greu mai târziu). - inegalitățile de reușită nu reproduc doar inegalitățile de acces: studiul din 1969 al lui Paul Clerc arată că la venituri egale reușita copiilor depinde de nivelul diplomei părinților, în timp ce la nivel de instrucție egal al părinților, reușita copiilor nu depinde de veniturile părinților; - inegalitățile de acces nu sunt explicate doar de reușita la examenele anterioare. La aceeași notă la CM2, în clasa
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
mai greu mai târziu). - inegalitățile de reușită nu reproduc doar inegalitățile de acces: studiul din 1969 al lui Paul Clerc arată că la venituri egale reușita copiilor depinde de nivelul diplomei părinților, în timp ce la nivel de instrucție egal al părinților, reușita copiilor nu depinde de veniturile părinților; - inegalitățile de acces nu sunt explicate doar de reușita la examenele anterioare. La aceeași notă la CM2, în clasa a VI-a intră mult mai puțini copii de muncitori decât copii de cadre superioare
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
1969 al lui Paul Clerc arată că la venituri egale reușita copiilor depinde de nivelul diplomei părinților, în timp ce la nivel de instrucție egal al părinților, reușita copiilor nu depinde de veniturile părinților; - inegalitățile de acces nu sunt explicate doar de reușita la examenele anterioare. La aceeași notă la CM2, în clasa a VI-a intră mult mai puțini copii de muncitori decât copii de cadre superioare (36% față de 94%). Cauza principală o constituie diferențele în cererile de școlaritate (cadrele superioare doresc
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
produs egalizarea șanselor școlare între bărbați și femei. Cu toate acestea, s-au menținut serioase diferențe în realizările școlare ale diverselor categorii sociale. Obstacolele în calea egalizării șanselor de acces în școli au fost, în primul rând, de natură socială - reușita școlară a depins în întreaga perioadă de originea socială a candidatului. Principalul determinant al duratei carierei școlare evidențiat în studiul celor doi sociologi olandezi a fost nivelul de instrucție mediu al tatălui și al mamei. La acesta se adaugă resursele
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
și Gintis subliniază dimensiunea culturală și ideologică a educației și a selecției școlare ca bază și releu social al reproducției sociale. Cei doi autori americani pornesc de la constatarea empirică potrivit căreia factorii cognitivi, coeficientul de inteligență în speță, nu influențează reușita socială, deși ei par să fie în puternică asociere cu reușita școlară. Ipoteza, formulată în maniera teoriei agendei ascunse, privind relația dintre rezultatele școlare și destinația socială a individului presupune că reușita socioeconomică depinde de formarea trăsăturilor de personalitate pe
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
selecției școlare ca bază și releu social al reproducției sociale. Cei doi autori americani pornesc de la constatarea empirică potrivit căreia factorii cognitivi, coeficientul de inteligență în speță, nu influențează reușita socială, deși ei par să fie în puternică asociere cu reușita școlară. Ipoteza, formulată în maniera teoriei agendei ascunse, privind relația dintre rezultatele școlare și destinația socială a individului presupune că reușita socioeconomică depinde de formarea trăsăturilor de personalitate pe care sistemul economic le consideră potrivite pentru perpetuarea sa. Centrală pentru
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
cognitivi, coeficientul de inteligență în speță, nu influențează reușita socială, deși ei par să fie în puternică asociere cu reușita școlară. Ipoteza, formulată în maniera teoriei agendei ascunse, privind relația dintre rezultatele școlare și destinația socială a individului presupune că reușita socioeconomică depinde de formarea trăsăturilor de personalitate pe care sistemul economic le consideră potrivite pentru perpetuarea sa. Centrală pentru evaluatorii dintr-un asemenea sistem este subordonarea, supunerea. Școala domesticește individul educându-l în spiritul punctualității, respectului pentru autoritate, responsabilității pentru
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
se află, precum am mai arătat, rezultatul școlar, ceea ce se întâmplă efectiv cu tânărul în școală, performanțele sale în raport cu cerințele sistemului. Cum se explică diferențele în rezultate? Trei categorii de explicații sunt invocate de obicei pentru a da seama de reușitele sau eșecurile școlare: - abilitățile și caracteristicile înnăscute, mai ales inteligența și genul; - caracteristicile mediului domestic și familial; - organizarea școlii și procesele de predare și învățare din școală. Aceste trei dimensiuni le voi dezvolta în secțiunile următoare, ilustrând teoretizările cu rezultatele
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
câțiva ani a fost interzisă aplicarea lor la copiii din categoriile minoritare. Care este de fapt relația dintre IQ și școală? Jencks (1973) arătase o corelație puternică între scorurile IQ și lungimea carierei școlare a individului, înțeleasă ca indicator al reușitei școlare. Cum s-ar explica coeficientul de 0,68 semnalat? Mai multe interpretări pot fi propuse: - coeficientul de inteligență, indicator al resurselor intelectuale înnăscute, determină rezultatele școlare. Aceasta este interpretarea convențională; - un anumit scor la testele de inteligență este determinat
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
conținuturi, corelându-le cu ceea ce cunosc deja; și c) băieții tind să caute situațiile de învățare competitive, iar fetele pe cele cooperative. 3. Cauze domesticetc "3. Cauze domestice" 3.1. Mediul socioeconomic de originetc "3.1. Mediul socioeconomic de origine" Discutarea reușitelor școlare trebuie să ia în calcul faptul că școlarizarea costă, chiar dacă, formal, învățământul este gratuit în multe țări, la anumite niveluri. Influența mediului socioeconomic din familie este unul dintre cele mai bine documentate aspecte în studiile referitoare la performanțele școlare
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
a copiilor și cu mărimea familiei. Raportul Plowden (1967), amintit de noi într-un capitol anterior, concluzionează că atitudinea părinților este mai importantă decât contextul material în determinarea rezultatelor școlare. Douglas (1968) subliniază și el interesul părintesc ca factor al reușitei. Pe baza rezultatelor empirice sistematice, dar și cu o bună doză de intuiție, asocierile de acest fel sunt grupate sub titulatura de influențe ale orientărilor axiologice sau ale sistemelor motivaționale. Numeroase observații și cercetări de după al doilea război mondial au
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
și valorice ale celor din clasa mijlocie din Occident, iar cel de-al doilea este asociat clasei muncitorilor manuali. Mai mult, clasa muncitoare este descrisă adeseori ca fiind ghidată de dorința de supraviețuire, spre deosebire de clasa mijlocie, mobilizată de dorința de reușită, aceste diferențe explicând, se pare, discrepanțele în succesele școlare, dar și sociale ale reprezentanților celor două categorii sociale. Prin urmare, problemele manifestate statistic ca inegalități de șanse își au originea în procese de socializare diferențiate, care orientează indivizii spre destine
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
extinderea și închiderea rețelei sociale constituie o variabilă mai puțin endogenă. Variantele de activități casnice și școlare prin care părinții pot promova performanțele școlare ale copiilor lor arată că, în ciuda unor slabe legături cu comunitatea, părinții pot contribui puternic la reușita educațională a descendenților. Teoriile sociologice ale delincvenței și în special cele ale delincvenței juvenile au sesizat de la început (Chipea, 1996) rolul rețelelor sociale în preîntâmpinarea sau, după caz, generarea comportamentelor care se abat de la normă. Elevii și familiile lor, ca
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]