3,363 matches
-
Mansions, impunea prezența lămpilor aprinse Întreaga zi. Chiar Înainte de a termina definitiv cu Americanul, primi din nou vești de la Daly, care cerea alte tăieturi și revizuiri la Doamna Jasper și Îl Întreba dacă poate adăuga un cuplet În versuri cu rimă pentru Ada Rehan, la finalul piesei, În stilul comediilor din perioada Restaurației. Henry, care nu mai scrisese un vers din tinerețe, fu Îngrozit de propunere, dar, văzând În aceste cerințe un semn că montarea newyorkeză era iminentă, compuse cuminte În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
carte bună sau numai un pasaj, sau o poezie, simți atâta căldură și prietenie încât ai siguranța că nu ești singur. Poetul este persoana înzestrată cu imaginația și sensibilitatea de a se exprima în versuri, respectând ordinea în ritm și rimă, dând conținutului farmec, frumuse țe și încântare. În ce privește poezia, acest gen de a scrie, es te arta de a exprima idei cu ajutorul ritmului și rimei, realizând o creație artistică în versuri. O operă, pe lângă importanța ei literară, poate avea caracter
OMAGIU MAMEI by Ioan Costache Enache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1071]
-
cu imaginația și sensibilitatea de a se exprima în versuri, respectând ordinea în ritm și rimă, dând conținutului farmec, frumuse țe și încântare. În ce privește poezia, acest gen de a scrie, es te arta de a exprima idei cu ajutorul ritmului și rimei, realizând o creație artistică în versuri. O operă, pe lângă importanța ei literară, poate avea caracter poetic atunci când este exp rimată cu farmec și cu expresii alcătuite frumos și încântător. Poezia este ceea ce ne‐ar mai rămâne dacă am pierde totul
OMAGIU MAMEI by Ioan Costache Enache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1071]
-
spiritul lui Cristi găsește locul ocupat de cirezile de gunoaie care începuseră să i se reverse încet pe sub unghii. 87 CEI ȘAPTE REGI AI ORAȘULUI BUCUREȘTI Sun și zic: "Tovarășii plutonieri! Până când să-l lăsăm pe jerpelit să momească, cu rimele lui de doi bani, pe fierar-betoniștii?!"... Când te lăudai că ți-a picat prima oară pata pe poezie? Has-Satan își expedia exclamațiile de jubilație turistică, în vreme ce, cu dreapta, hașura ariile străvechi ale mahalalelor Săpunari, Scaune, Cavafi și Pescari
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
te duci tu la "Local", ca să te rânjești cum toți bețivii se pipăie cu mă-ta?! Și chiar de te rânjești... Rînjește-te!... Dar să nu fii în stare să nimerești tu, acolo, atâta amar de vreme, vreo singură stricăciune de rimă?! - Ce vorbești?! - Asta nu e poezie. Asta e ștersătură la fund!... Orice cântecel poartă vulcanizată, la turul pantalonilor lui, cîte-o rimă... Rima e un soi de chiloțel. N-ai slip, n-o întinzi la plajă... Cine te-a păcălit pe
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
Rînjește-te!... Dar să nu fii în stare să nimerești tu, acolo, atâta amar de vreme, vreo singură stricăciune de rimă?! - Ce vorbești?! - Asta nu e poezie. Asta e ștersătură la fund!... Orice cântecel poartă vulcanizată, la turul pantalonilor lui, cîte-o rimă... Rima e un soi de chiloțel. N-ai slip, n-o întinzi la plajă... Cine te-a păcălit pe tine, scămoșatule, că jerpelitura asta de vorbe e poezie? Făcând crețuri "laba gîștei" pe la colțul ochilor, has-Satan toarse melancolizat, se-ntinse
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
Dar să nu fii în stare să nimerești tu, acolo, atâta amar de vreme, vreo singură stricăciune de rimă?! - Ce vorbești?! - Asta nu e poezie. Asta e ștersătură la fund!... Orice cântecel poartă vulcanizată, la turul pantalonilor lui, cîte-o rimă... Rima e un soi de chiloțel. N-ai slip, n-o întinzi la plajă... Cine te-a păcălit pe tine, scămoșatule, că jerpelitura asta de vorbe e poezie? Făcând crețuri "laba gîștei" pe la colțul ochilor, has-Satan toarse melancolizat, se-ntinse și
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
Cu-Împăratul peștilor Și Spuma adâncurilor ...Că te duc la Împăratul, Unde dregu-ți-aș și făcu-ți... Calomniatorul dădu la iveală din marsupiile trenciului un exponometru și-o muzicuță, în șira spinării căreia, suflând cu nădejde, se acompania imediat ce găsea o rimă reușită și înainte de a da peste alta și mai dihai. Automobilul aluneca, precum un bric de săpun, pe traseele aparent definitiv uitate ale gârliței Bucureștioara. La fiece meandră, Guzganul trântea cîte-o însemnare, cu indicii despre desfigurările produse de trecerea
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
pe tăblia noptierei, după un medicamentul de întremare. - Ce-am scris, fă, eu, pe pământul ăsta... Ca să vii tu croită, în limbă, la mine?!... În vreme ce al tău, poetul, stă acasă. Și muncește, poate și-un secol, ca boul, la o rimă. Despre frumusețile și nerușinările tale. Ferm convins că și ție îți place literatura romînă?!!... Se înfierbînta și neglija faptul că nu toți inițiații scriau în ritm și în rimă. Pe de altă parte, nici iubitele nu știau, probabil, exact ce
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
acasă. Și muncește, poate și-un secol, ca boul, la o rimă. Despre frumusețile și nerușinările tale. Ferm convins că și ție îți place literatura romînă?!!... Se înfierbînta și neglija faptul că nu toți inițiații scriau în ritm și în rimă. Pe de altă parte, nici iubitele nu știau, probabil, exact ce să-i răspundă. Pentru că niciodată nu-i răspundeau. 356 DANIEL BĂNULESCU Rămase încremenită. Se roti lent, cu zgomot de mecanism de orologiu, plasat într-un turn medieval. Trei ture
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
îi veniseră pe limbă atunci. Toate iubitele poeților români, auzindu-i numele, se îmbujorau, îl căutau, își luau lumea în cap, năvăleau peste el. El le-ar fi preferat numai pe acelea despre care se scrisese în ritm și în rimă, dar în unele seri, n-avea cum s-o dea la întors și accepta, pe muchia rablagită a recamierului său, și câteva dintre iubitele despre care se scrisese în vers alb. Devenise cea mai vânată persoană din București, poezia îi
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
liric infestat de metaforice alchimii În cuvânt își înhamå caii de vânt și pornesc pe drumul fårå sfârșit spre tårâmul velin al cårților în urma propriilor urme În fiecare radiografie a psalmului lor se întrevåd plåmânii invadați de fumul stråveziu al rimelor care le conservå timpul rostirii - în-ființarea
Aripi de påmânt by Viorel Surdoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/866_a_1619]
-
promis, Ascultând tăcerea-n șoapte, Fac somnului compromis. Și mă rog cu stăruință Să-mi insufle Domnul vers Și prin roade de credință Să-mplinesc acest demers! Inima deschisă așteaptă Să primească har divin, Iar în minte se deșteaptă Versuri, rime care vin. Un răspuns la rugăciune Văd în poezia mea, Noaptea s-a întâmplat minune, S-a aprins în suflet stea.
CĂLĂTOR SPRE VEȘNICIE by Veniamin V. Boțoroga () [Corola-publishinghouse/Imaginative/540_a_831]
-
nori se-ncrețesc risipiți și s-avînt. În lună stau stâncile rare - Iar junele-iubit E-un brad putrezit Pe trunchiu de granit, pe ruine Bătrâne. {EminescuOpIV 103} ODIN și POETUL Ei cer să cânt... durerea mea adâncă S-o lustruesc în rime și-n cadențe Dulci ca lumina lunei primăvara Într-o grădină din Italia. Să fac cu poezia mea cea dulce Damele să suspine, ce frumoase Pot fi pentru ori cine. Pentru mine Nu. Și juni nătângi cu țigarete-n gură
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
săracul Mă voiu scuti de a descri - pe dracul. {EminescuOpIV 205} CUM NEGUSTORII DIN CONSTANTINOPOL Cum negustorii din Constantinopol Întind în piață diferite mărfuri, Să iee ochii la Efenzi și popol, Astfel la clăi de vorbe eu fac vârfuri De rime splendizi, să le dau de trampe, Sumut o lume ș-astfel ochii lor fur. Dactilu-i cit, trocheele sunt stambe, Și-i diamant peonul, îndrăznețul. Dar astăzi, cititori, eu vă vând iambe Și mare n-o să vi se pară prețul: Nu
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
-te și vino de te-așază Ici lângă mine, sui pe perna asta". Cu brațu-i gol și alb ea o-nfoiază. Am ascultat... M-am răzimat cu coasta De dulci gătite perini-iar genunchiul Plecat... c-adoratori din vremea foastă. {EminescuOpIV 212} RIME ALEGORICE Corabia vieți-mi, grea de gânduri, De stânca morții risipită-n scânduri, A vremei valuri o lovesc și-o sfarmă Și se isbesc într-însa rînduri-rînduri. Iar eu pe-un țărm pustiu murii în pace. De-asupra frunți-mi
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
roș 270Și la rana ce o face, sîngele-innocent ce-l varsă - Ca să vezi câte iluzii minte inima cea arsă, Pe când Dona e-o găină și Seniorul un cucoș. Deci dară, boieri de cinste, că-mi făcui tot boerescu Mai cu rime, mai cu vorbe, când de samă când de clacă; Am ajuns la deciu - mă scarpin - închid cartea mea possacă Și cu multă plecăciune vi se-nchină - Minunescu. {EminescuOpIV 231} 1876 {EminescuOpIV 232} {EminescuOpIV 233} EU NUMĂR, AH!, PLÎNGÎND Eu număr
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
chip Cu fraze-mpestrițată, suflată din nisip. Nu-i acea altă lume, a geniului rod, Căreia lumea noastră e numai un isvod... Frumoasă, ea cuprinde pământ, ocean, cer În ochi la Calidasa, pe buza lui Omer? O, salahori ai penei, cu rime și descrieri Noi abuzăm sărmanii de mîna-ne de crieri... Căci plumbu-n veci nu-i aur... și-n noi se simte izul Acelei meserie ce-o-nlocuim cu scrisul... În loc să mânui plugul, sau teasla și ciocanul Cu aurul fals al vorbii
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
lui puternic tu simți că-ntinerești. Doar nu ești tu, nebună {EminescuOpIV 290} S-alegi în locu-i, fată, pe un împușcă-n lună, 145Pe-un om care stă noaptea ș-a minții adâncime În strofe o disface și o așază-n rime... Soldatul spune glume ușoare - tu petreci... Pe când poetul gingaș, cu mersul de culbeci, E timid, abia ochii la tine și-i ridică. 150El vorbe cumpănește, nu știe ce să-ți zică Privindu-te cu jale, oftează - un năuc... Și zile
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
mine într-un veac, În care poezie și visuri sunt un fleac: Nu te îndemn eu însuși ca să-mi urmezi în cale, Să fiu nemernic martor nefericirii tale. De cât să scriu la versuri, mai bine-aș bate toba: Cu rime și cu strofe nu se-ncălzește soba. Chiar inima-mi de-aș da-o să bei dintr-însa sînge: Nevoia este ghiața ce-amoru-n grabă-l stinge. Visând astfel ia sama cu mine că petreci, Copil cu gură caldă, cu piciorușe reci
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
să mă îngroape... Aud cântări și văd lumini de torții. O, umbră dulce, vino mai aproape - Să simt plutind de-asupră-mi geniul morții Cu aripi negre, umede pleoape. {EminescuOpIV 339} PETRI-NOTAE Împresurat de creditori, se vede, Și neputând plăti cu rele rime, Te-ai strecurat pe la Cordon, sublime, Să ne-asurzești cu versuri centipede. Presupuind că nu te știe nime, Că ești martir ai vrut să faci a crede, Mai bine masca de paiazzo-ți șede: Căci ne-am convins de mult de-
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
poveste ea e naltă și ușoară, E subțire și gingașă și din ochi revarsă pară, Iar la față e bălae, părul galben cade-n creț, Trandafiri pe față are și cu zâmbetul isteț. 53. POET (1876) Să tot torni la rime rele Cu dactile în galopuri, Cu gândiri nemistuite Să negrești mai multe topuri; Și când vezi vre o femee Să te-nchini pân-la pământ Și de-a sta ca să-ți vorbească Să înghiți orice cuvânt; Nespălat, neras să umbli, Și
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
se oglindea nopțile luna știrbă a Cuțaridei. Pământul mișuna de gâze albastre, împodobite cu aripi străvezii. Fata tramvaistului cunoștea cărăbușul greoi de gunoi, care abia se mișca sub zaua lui neagră, și lungile mustăți ale lăcustei, și pielea albicioasă a rimelor grase, și culoarea ochilor de broscoi, și amestecul țarinei, și adâncimea cerului depărtat. Deasupra gropii, pluteau într-o lungă călătorie corăbiile norilor, mistuite în ceasuri întregi, destrămate de vântul nesimțit. De aici, ea putea să-și închipuie mai bine mările
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
care mulți Îl consideră un dandy avant la lettre, un membru al castei eterne a dandy-lor: Petroniu. În timp ce sângele i se scurge picătură cu picătură din venele tăiate, el Își continuă imperturbabil discuția cu prietenii. Sau alte două exemple, În rimă, chiar dacă nici d’Orsay și nici Macedonski nu se sinucid, ci doar mor lent. În timp ce contele cere să i se aducă un pianist spre a se stinge În acorduri de Chopin, Macedonski Își dă duhul Într-un paradis olfactiv, Îmbătat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
altă parte... S-o luăm altfel, mi-am spus. Păi, s-o luăm, de ce să n-o luăm, dar cum altfel? Cronologic, de exemplu, doar sunt istoric, nu? Cronologia salvează nebunia! N-are nici o legătură, dar n-am găsit altă rimă. Și nici altă soluție. Totul Începuse cum nu se poate mai firesc și, până la un punct, nimic nu lezase hotarele normalului. Care era Însă punctul ăla nenorocit unde se plasa momentul de declanșare a derivei? Hai să vedem. Obiectiv și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]