3,312 matches
-
duritate din Îmbrățișarea lui, Își puse ochelarii, se Înveli cu fața de masă, aprinse cu mișcări bruște o nouă țigară Nelson și zise: Ia spune-mi, de ce nu ești tu În stare să taci măcar cinci minute consecutiv. Apoi o rugă să-i mărturisească ce anume Îi plăcuse la articolul său de vineri. Nina răspunse: —Așteaptă. Auzi o ușă trântindu-se, apoi, peste o clipă, apa curgând din robinete, umplând cada. Scotoci prin toate buzunarele până găsi cutia cu pastile contra
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
nevastă-sa a murit, fratele lui a murit. Și n-are un ban la sufletul lui. Vorbește gura fără el. E un om pe care Dumnezeu l-a uitat. Fima se scotoci prin buzunare și nu găsi decât mărunțiș. O rugă deci pe patroană să-i treacă de data asta consumația În cont. Săptămâna viitoare, când va primi salariul... Dar ea Îi tăie vorba cu căldură și delicatețe: — Nu contează. N-ai nici o grijă. Totul e În regulă. Și fără ca el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
Elena Marin Alexe Printre rugi ascultate, fac trepte vii înspre cer. Unde-mi doresc să ajung, toate-ntristările pier. În iertare-i speranța și-absolvită de vină, Azi dau aripi nădejdei, către cer spre lumină. Printre stele cărunte, urc mereu către Tine. Chiar de cad
Vis printre stele by Elena Marin Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83265_a_84590]
-
fie el și să rămînă ca memorie dincolo de nume și fapte. Era abia șocat de marele cutremur de pămînt care i-a demonstrat că oricînd se poate termina totul. Iată-l: visînd la demiurg, demiurg visîndu-se, singur, plînge și înalță rugă cerînd un miracol. Vremea trece, așteptarea îl apasă și simte cum îl cupride frica. „Ce-o să mă fac cînd va veni?“-tremură el din ce în ce mai sigur că minciuna cea mai adevărată nu-i decît propria-i moarte. E stupefiat că cei
CELSIUS: 41,1˚. In: Celsius : 41.1 by Victor Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/464_a_721]
-
ardoare și strânse la piept Azi Trece-ți palmele prin diafanul zorilor Răcorește-ți fruntea zâmbeste albastrului Și nu mai risipi roua pe gene Azi Poți trece cu ușurință bariera spre Viață Abandonând agonia contrastelor Din necuprinsul firii scapă prin rugă Azi..
Azi by Elena Marin Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83266_a_84591]
-
să vedem cum putem să ieșim. Am descărcat mereu refrenul neputinței în ghearele unor peșteri de ani. Toate izolările vor veni să ne judece în acea tinerețe ce ne-a separat de monotonia nefericirii... Plânsul despre adevăr e ca o rugă a sorții. De atâtea ori am strecurat cenușa de secole și am visat la ceva mai bun. Nu pot vorbi nimănui despre amintirile mele; ele sunt ca un tratat al deliberării de ardere în care vreau să pot scrie cu
BRAŢELE CERULUI by Marina Costea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/458_a_1438]
-
Zilnice de prostimi. Insolubritatea întâmplărilor în lăcomia gâlgâietoare a drogurilor ce le dă altă înfățișare ca un tifos al desființări de naturalețea chipurilor nevinovate... Vindecă-i Doamne... II Fă-i să fie frumoși și întregi în ochii mei, ca o rugă în peluzele orizontului ce mă sărută adesea, în propria-mi însingurare în porțile fricii și ale disperării unde viața-mi rămâne ca o filă deschisă de sacrificii... De multe ori sunt fapte minore în încălcarea acelei vorbe planetare ce despică
BRAŢELE CERULUI by Marina Costea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/458_a_1438]
-
În anul dela zidirea lumii 4441. Elam se Înțălege după tălmăcirea jidovască: tânăr, copilandru, crescut În ani; den ce socotesc că și azi Persii, cum scrie Stricovschie că au auzit cu urechile sale În anul dela Hristos 1574, strigă la rugile sale: Halaha, elam, sau Hala huhali, adecă Elam, patriiarhul nostru. Ci, nu știu a spune, pre Elam, feciorul lui Sim, pomenesc, ori pre Hali, ginerile lui Mehmet, care au scornit legea turciască? Că și Turcii Halahu Mehmet, și Valahii Hua
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
De Paști Elena Marin Alexe A sfântă-nviere răsuflă pământul, Ce vesel și tandru adie azi vântul. Săgalnic trece cu tainic fior -Hristos a-nviat, vă spun tuturor ! Trezit la viață e firul de iarbă, Bătrânii răspund, murmurând rugi în barbă. Pomii salută cu ramuri de flori, Pe cer nu mai văd nici umbră de nori. Grădinile își pun mantie regească, Ne-mbie arome, de miel și de pască. Copiii se joacă și-s zâmbitori, Natura întreagă e-n
De Pa?ti by Elena Marin Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83296_a_84621]
-
drum Gândurile-mi galopează Pe aripi de bucurii Dorul însă mai oftează Trist pe norii azurii Prin frunze tremurătoare Păsări caută culcuș Iese vântul la plimbare Cântă plopii sub arcuș Azi bagheta primăverii Inima-mi o-nalță sus Ca o rugă-n pragul serii Mulțumire lui Isus Mai târziu doinind aleanul Stelele pe cer apar Înflorind ca și tăpșanul Alungă dorul amar Genele se zbat în șoapte Trase-n fire de balsam Petice negre de noapte Lin alunecă pe geam Mă
Din zori p?n?-n zori by Elena Marin Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83304_a_84629]
-
în palme, răman pe gânduri, așteptând veștile care s-au împotmolit printre iluzii. Apoi cu degete tremurătoare, adun de prin zări însăilate crochiuri de zâmbete. Soarele îmi sărută bătăile inimii și fruntea mea se ridică spre Tine ca într-o rugă de mulțumire. Târziu în liniște împăturesc bucuria și o ascund printre speranțe în buzunarul de la piept.
Bucuria by Elena Marin Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83312_a_84637]
-
În jos ochelarii și pe față Îi rămase Întipărit conturul lor, marcat cu roșu pe carnea frunții. Scoase o cutie cu instrumente și Viv tresări, făcîndu-i-se frică. Dorea numai să-i ia tensiunea și să-i asculte inima, apoi o rugă să stea În picioare și să-și descheie fusta; Îi palpă stomacul, În jurul lui, apăsînd tare cu degetele și palmele. Apoi Își Îndreptă spatele și se șterse pe mîini. — Ei bine, spuse el grav, ați depășit termenul care mi-ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
e bănuitor: Unu’ oare-al cui o fi?! Soția fotbalistului Nevasta lui, prevăzătoare Nu duce-o viață plicticoasă: Când joacă el în deplasare, Ea are “meciuri” grele-acasă!... Pudoare Cum soața lui bătea din plin, La ușă apăru vioi Și o rugă: “Mai stai puțin, Să iau și eu ceva...pe noi!” Eu, soția și timpul liber La noi nu e loc de drame, Orice pasiuni încap: Eu m-apuc de epigrame, Ea, cu mâinile de cap!... Matrimonială Tipul care de vreo
IOAN TODERA?CU by IOAN TODERA?CU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83934_a_85259]
-
puțina ei energie, și acum iar avea să stea cu emoții până ajungea acasă. Mai bine ar fi stat dimineața acasă și și ar fi petrecut după-amiaza rotindu-se în piscină... Se ridică de la masă să plece. Mai stai! o rugă Georgiana, în mod neașteptat. Trebuie să apară fiică-mea Iulia, de la școală. Voiam să-ți fac o surpriză, dar acum, na, trebuie să-ți spun! Clara se așeză din nou la masă și mai comandă un rând de cafele, uitându
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
fără de frați și de surori, aici, în văgăuna aceasta de piatră udă, și în întortocherile întunecate de sub Muntele care ne potopea, ferecându-ne, pe cine știe câtă vreme Și din plângere și din suspinare, a cutezat, mai încolo, să o schimbe în rugă și în chemare, strigându-l pe Alah-Dumnezeu Iar chemările lui Ali Străilaș se lipeau de bolțile de întuneric ale minei de sub Pietrosul, precum limba de cerul gurii, prelingându-se în Nevăzut Cât despre noi, stăruind în nerăbdare, urmăream Apa, pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
necaz aveau aceste pisici, descendente ale unor extraordinare exemplare de rasă birmaneză, cu ochi de smarald și cu blăni lânoase, purtate acum în smocuri de păr, în care se bătuciseră scaieții Bărăganului: din tufișurile spinoase de trandafiri sălbăticiți și de rugi de smeură le pândeau haite de câini comunitari, care se multiplicaseră în barbarie, după ce politica trecutei stăpâniri dărâmase satele vecine, silindu-i pe țăranii din Bărăgan să se mute în blocuri scălâmbe și înghesuite, lăsându-și javrele să socializeze în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
Pruncului Iisus în ieslea de la Betleem, cu alai de copii nevinovați ce nechezau ca mânjii (O, niii-ho,ho!), le intră pe ușă, lăudând și cântând, după obicei creștin, binecuvântând casele oamenilor și bucatele dăruite de Tatăl Ceresc. Îngenunche, înălțând o rugă de mulțumire către Pronia divină, pentru marele dar al Sărbătorilor Crăciunului, intenționând să dedice Cerului strădania și jertfa neobișnuită și imensă a abstinenței sale. Pe drept cuvânt și cu temei neîndoielnic, toți se mirau că Vladimir nu se lăsa înfrânt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
unui beci. Brusc, dintre dărâmături, se dezvăluie corpul metalic, uriaș, al unei bombe rămasă neexplodată. Soldatul a cărui lopată se oprise lângă detonator, nici măcar nu tresare când o vede. Încremenește cu ochii holbați. Începe să murmure mărunt din buze o rugă. Mai mult ca sigur, tânărul nu gândise nici măcar o clipă că poate-și sapă mormântul atunci când pornise să scormonească molozul. De sus se aude uruitul unui nou val de avioane, semn al unui atac iminent. Detunături nenumărate se succed în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
dar nici copiii. Să caști bine ochii atunci când te-nsori, că dacă dai peste una care-i mai mult cu zăbava cu aia nu intră bunăstarea în casă, căci, așa cum spunea bună-mea, fata tre' sa fie bună și la rugă și de fugă...adică să ție la vreme bună dar și când sunt necazuri. Înțelesu-m-ai, măi băiete? Cu gura plină, Suflețel dă aprobator din cap, în timp ce mănâncă netulburat mai departe. Privește cu coada ochiului către American, atent mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
scos-o din rugină și au pus-o pe picioare. Vroiam să-l mai Întreb ceva, nu știu ce, dar Ana care stătuse pînă atunci În capătul opus al odăii, urmărindu-mi prezența, veni către mine și - ignorînd adiacența lui Lung - mă rugă, la fel ca altădată, să ieșim pe cerdac, În bătaia sticlindă a stelelor, dar un instinct, care regla perfect, Îmi porunci să refuz, - motivația se găsi fără nici o greutate: „gerul de afară”. Ea rămase descumpănită, nu se aștepta. Nici eu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1888_a_3213]
-
poporul nostru este următorul: La leagănul unui copil se coborâseră cele trei ursitori, menindu-i una tărie, alta istețime, a treia mărire lumească. Muma copilului, nemulțumită că i se dăruiseră și lui bunuri pe cari le-a avut atâția oameni, rugă pe cele trei zâne ca îndeosebi copilului ei să-i hărăzească ceva ce n-a avut încă nici un muritor. Cu-nstristare-i răspunse una din zîne: "Ca toți oamenii nici judeci, nici poți judeca ceea ce ai cerut, dar totuși îți împlinesc dorința
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
disperare. Dietrich se aplecă pentru a auzi: ― Milă... Doamne, omoară-mă. Cu ochii ieșiți din orbite, Dietrich se dădu înapoi. În siguranță, la bordul VTT-ului, Ripley asistă la scenă mușcându-și încheietura mâinii stângi. Ea bănuia urmarea, cunoștea motivele rugii femeii și știa că nimeni n-ar fi putut să nu se înduplece să-i îndeplinească ruga. Sughițul de greață se auzi și în difuzoarele postului de operații. Nimeni nu glumi. Femeia captivă în ganga rășinoasă fu cuprinsă de convulsii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85118_a_85905]
-
patruzeci de ani și se uita la el cu viclenie și circumspecție. La întrebarea cu privire la nume, întrebare căreia, parcă în mod intenționat, îi conferise o nuanță misterioasă, mai întâi prințul nu voi să răspundă; dar imediat se întoarse și o rugă insistent să-i comunice Nastasiei Filippovna numele lui. Filisova primi această insistență cu o atenție și mai mare și cu un aer neobișnuit de misterios, prin care voia probabil să spună: „Nu vă faceți griji, am înțeles.“ Era evident că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
a acestei provocări. Nu vedea în fața ochilor decât chipul acela disperat, smintit, din pricina căruia, cum lăsase să-i scape odată față de Aglaia, inima lui rămăsese „străpunsă pe vecie“. Nu mai putu suporta și de aceea i se adresă Aglaiei, cu rugă și dojană în voce, arătând spre Nastasia Filippovna: — E cu putință una ca asta? Doar e atât de... nefericită! Atât apucă să spună și amuți sub privirea teribilă a Aglaiei. Privirea ei exprima atâta suferință și în același timp atâta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
nenorocirile existenței umane. El știe deja. A trecut și El prin ele. Le‑a experimentat. Pe scurt, El simpatizează cu noi. Și aceasta aduce o nouă profunzime, intensitate și căldură rugăciunii noastre adresate lui Hristos În aceste situații. Ne putem ruga Lui cu nădejde, știind că El deja ne cunoaște nevoile, pentru că le‑a experimentat Înaintea noastră. Atunci când suntem tulburați de boală, Încercare, necaz, putem medita la faptul că Hristos a trecut printr‑o durere mai gravă și mai profundă decât
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]