2,957 matches
-
o echipă de arheologi caută un mormânt în care se află un artefact valoros. Un băiat cade într-o gaură astfel încât tatăl său și ceilalți descoperă ceea ce caută de ani de zile - tableta lui Ahkmenrah. Mai mulți egipteni angajați pentru săpături văd tableta și dezvăluie că, dacă arheologii vor lua tableta, atunci "va veni sfârșitul". Filmul continuă în prezent aventurile paznicului la muzeu Larry Daley. Tableta egipteană care aduce la viață în timpul nopților toate exponatele din muzeu începe să ruginească. Din
O noapte la muzeu: Secretul faraonului () [Corola-website/Science/332429_a_333758]
-
anvergură a aripilor între 6,1 - 7,4 m și o greutate cuprinsă între 21 și 40 kg, "" este considerată cea mai mare pasăre zburătoare descoperită până în prezent. Scheletul unui exemplar de "Pelagornis sandersi" a fost descoperit în cu ocazia săpăturilor necesare pentru construirea unui nou terminal al "" din statul american Carolina de Sud. Descrierea speciei a fost publicată de Dr. Daniel Ksepka în revista "Proceedings of the National Academy of Sciences of the United States of America" din iulie 2014
Pelagornis sandersi () [Corola-website/Science/332474_a_333803]
-
de "Societatea Richard al III-lea" care a derulat proiectul intitulat "Căutați-l pe Richard" (în ) începând din luna august 2012. arheologice au fost conduse de o echipă a , în parteneriat cu Consiliul Local Leicester. În chiar prima zi de săpături, a fost descoperit un schelet uman al unui bărbat trecut de treizeci de ani, care prezenta semne de răni grave și avea anumite trăsături fizice neobișnuite, în special . A fost exhumat pentru a permite analiza științifică, în contextul căreia s-
Exhumarea și înmormântarea lui Richard al III-lea () [Corola-website/Science/333959_a_335288]
-
fost transformat pe la 1944 într-o parcare pentru angajați, dar acolo nu s-au făcut alte construcții. În 2007, pe strada Grey Friars a fost demolată o clădire fără etaje din anii 1950. Aceasta a dat arheologilor ocazia să efectueze săpături pentru a vedea dacă s-au mai păstrat urme ale mănăstirii medievale. Au fost dezgropate foarte puține vestigii, cea mai importantă descoperire fiind un capac de sicriu de piatră post-medieval. Rezultatele săpăturilor au sugerat însă că ruinele mănăstirii sunt îngropate
Exhumarea și înmormântarea lui Richard al III-lea () [Corola-website/Science/333959_a_335288]
-
1950. Aceasta a dat arheologilor ocazia să efectueze săpături pentru a vedea dacă s-au mai păstrat urme ale mănăstirii medievale. Au fost dezgropate foarte puține vestigii, cea mai importantă descoperire fiind un capac de sicriu de piatră post-medieval. Rezultatele săpăturilor au sugerat însă că ruinele mănăstirii sunt îngropate undeva mai la vest decât se credea. Locul osemintelor lui Richard al III-lea a fost de multă vreme subiect de interes pentru membrii Societății Richard al III-lea, grup al cărui
Exhumarea și înmormântarea lui Richard al III-lea () [Corola-website/Science/333959_a_335288]
-
locul-cheie ce trebuie cercetat și l-a contactat pe Ashdown-Hill după ce a aflat despre cercetările lui în domeniul geneticii. La cererea ei, acesta a discutat la rândul său cu producătorii emisiunii TV pe teme arheologice "" de la pentru a le propune săpături în parcare, dar aceștia au refuzat să se implice întrucât săpăturile ar fi durat mai mult decât fereastra standard de trei zile pentru proiectele "Time Team". Trei ani mai târziu, o altă autoare, Annette Carson, a ajuns și ea, independent
Exhumarea și înmormântarea lui Richard al III-lea () [Corola-website/Science/333959_a_335288]
-
a aflat despre cercetările lui în domeniul geneticii. La cererea ei, acesta a discutat la rândul său cu producătorii emisiunii TV pe teme arheologice "" de la pentru a le propune săpături în parcare, dar aceștia au refuzat să se implice întrucât săpăturile ar fi durat mai mult decât fereastra standard de trei zile pentru proiectele "Time Team". Trei ani mai târziu, o altă autoare, Annette Carson, a ajuns și ea, independent, la concluzia că osemintele se află probabil sub parcare, și a
Exhumarea și înmormântarea lui Richard al III-lea () [Corola-website/Science/333959_a_335288]
-
importanți—Consiliul Local Leicester, Leicester Promotions (organizație de promovare a orașului ca destinație turistică), Universitatea din Leicester, Catedrala Leicester, Darlow Smithson Productions (care urma să producă emisiunile TV) și Societatea Richard al III-lea. Finanțarea fazei inițiale de cercetare dinaintea săpăturilor au provenit din fondul bursier al Societății Richard al III-lea și de la membrii proiectului " Căutarea lui Richard", Leicester Promotions acceptând să suporte costurile săpăturilor, de 35.000 de lire. "Serviciul Arheologic al Universității din Leicester" — organism independent cu sediul
Exhumarea și înmormântarea lui Richard al III-lea () [Corola-website/Science/333959_a_335288]
-
producă emisiunile TV) și Societatea Richard al III-lea. Finanțarea fazei inițiale de cercetare dinaintea săpăturilor au provenit din fondul bursier al Societății Richard al III-lea și de la membrii proiectului " Căutarea lui Richard", Leicester Promotions acceptând să suporte costurile săpăturilor, de 35.000 de lire. "Serviciul Arheologic al Universității din Leicester" — organism independent cu sediul în cadrul universității — a fost selectat drept executant al lucrărilor arheologice ale proiectului. În martie 2011, a început o evaluare a sitului Greyfriars pentru a identifica
Exhumarea și înmormântarea lui Richard al III-lea () [Corola-website/Science/333959_a_335288]
-
universității — a fost selectat drept executant al lucrărilor arheologice ale proiectului. În martie 2011, a început o evaluare a sitului Greyfriars pentru a identifica locul unde s-a aflat mănăstirea, și pentru a afla care este terenul cel mai propice săpăturilor. Mai întâi s-a efectuat o evaluare de birou pentru a determina viabilitatea arheologică a sitului, urmată de un studiu topografic efectuat în august 2011 cu . Rezultatele georadarului au fost neconcludente; nu au fost identificate urme clare de clădiri din cauza
Exhumarea și înmormântarea lui Richard al III-lea () [Corola-website/Science/333959_a_335288]
-
pământ răscolit și de resturi din demolări aflat chiar sub suprafață. Studiul topografic a fost însă util prin aceea că a identificat utilitățile ce traversau situl, cum ar fi conducte și cabluri subterane. Au fost identificate trei posibile situri pentru săpături: parcarea pentru angajați a Serviciului Social de pe lângă Consiliul Local Leicester, locul de joacă neutilizat al fostei școli Alderman Newton și o parcare publică de pe New Street. S-a luat hotărârea de a deschide două șanțuri de săpături în parcarea Serviciului
Exhumarea și înmormântarea lui Richard al III-lea () [Corola-website/Science/333959_a_335288]
-
posibile situri pentru săpături: parcarea pentru angajați a Serviciului Social de pe lângă Consiliul Local Leicester, locul de joacă neutilizat al fostei școli Alderman Newton și o parcare publică de pe New Street. S-a luat hotărârea de a deschide două șanțuri de săpături în parcarea Serviciului Social, cu opțiunea de a mai deschide un al treilea la locul de joacă. Deoarece peste mare parte din situl Greyfriars se făcuseră construcții de-a lungul anilor, doar șaptesprezece procente din fosta sa arie mai era
Exhumarea și înmormântarea lui Richard al III-lea () [Corola-website/Science/333959_a_335288]
-
mare parte din situl Greyfriars se făcuseră construcții de-a lungul anilor, doar șaptesprezece procente din fosta sa arie mai era disponibilă pentru excavațiuni; din cauza limitărilor financiare aria de investigat a fost limitată la doar 1% din sit. Propunerea de săpături a fost anunțată în numărul din iunie 2012 al revistei Societății Richard al III-lea, "Ricardian Bulletin", dar după o lună, principalii sponsori s-au retras, lăsând proiectul subfinanțat cu 10.000 de lire; s-a lansat o colectă publică
Exhumarea și înmormântarea lui Richard al III-lea () [Corola-website/Science/333959_a_335288]
-
izbândă: „nu știm exact nici unde se află biserica, cu atât mai puțin unde este mormântul.” Anterior, el îi spusese lui Langley că șansele erau „în cel mai bun caz fifty-fifty pentru biserică, și cel mult 10% pentru găsirea mormântului.” Săpăturile au început a doua zi cu un șanț de lățime și lungime, pe o direcție aproximativ nord-sud. A fost înlăturat un strat de dărâmături moderne până s-a ajuns la nivelul fostei mănăstiri. La de capătul nordic al șanțului, la
Exhumarea și înmormântarea lui Richard al III-lea () [Corola-website/Science/333959_a_335288]
-
la nivelul fostei mănăstiri. La de capătul nordic al șanțului, la o adâncime de circa , s-au găsit două oase umane de la picior, ceea ce sugerau un mormânt neprofanat. Oasele au fost temporar acoperite pentru a le proteja cât timp continuă săpăturile de-a lungul șanțului. A doua zi, puțin mai la sud-vest, a fost săpat un al doilea șanț, paralel cu primul. De-a lungul zilelor următoare, s-au descoperit dovezi ale unei serii de ziduri și încăperi medievale, ceea ce a
Exhumarea și înmormântarea lui Richard al III-lea () [Corola-website/Science/333959_a_335288]
-
un umăr să-i fi stat mai sus ca celălalt. Un obiect ce părea a fi un cap de săgeată a fost găsit sub coloana vertebrală, iar craniul prezenta semne de răni grave. După exhumare, accentul s-a mutat de la săpăturile arheologice la analiza de laborator a oaselor găsite. Existau câteva linii de cercetare: Ashdown-Hill efectuase anterior cercetări genealogice pentru a găsi descendenți pe linie pur maternă ai lui Anne de York, sora mai mare a lui Richard, a cărei linie
Exhumarea și înmormântarea lui Richard al III-lea () [Corola-website/Science/333959_a_335288]
-
2012, fiul ei, Michael Ibsen (născut în Canada în 1957, producător de mobilă astăzi activ la Londra), a dat echipei de cercetare o probă de ADN prin tușeu bucal pentru a o compara cu probe ale rămășițelor umane găsite în urma săpăturilor. Analiștii au găsit că ADN-ul mitocondrial al scheletului exhumat se potrivește cu cel al lui Michael Ibsen și cu cel al celuilalt descendent pe linie direct maternă, având în comun o secvență de ADN mitocondrial relativ rară, haplogrupul J1c2c
Exhumarea și înmormântarea lui Richard al III-lea () [Corola-website/Science/333959_a_335288]
-
un eveniment de falsă paternitate. Una dintre aceste cinci persoane a fost găsită a nu fi înrudită cu celelalte patru, ceea ce sugerează că un alt eveniment de falsă paternitate a avut loc în cele patru generații care le separă. Povestea săpăturilor și cercetărilor științifice ulterioare a fost relatată într-un documentar produs de Channel 4, "Richard III: The King in the Car Park", difuzat la 4 februarie 2013. Postul de televiziune a avut mare succes la rating cu acest film, care
Exhumarea și înmormântarea lui Richard al III-lea () [Corola-website/Science/333959_a_335288]
-
în iulie 2013 pentru a afla mai multe despre biserica mănăstirii, înaintea unor lucrări de construcție la clădirea nefolosită a fostei școli de alături. Într-un proiect cofinanțat de Consiliul Local Leicester și de Universitatea din Leicester, s-au efectuat săpături într-un singur șanț de o suprafață dublă față de cea din 2012. El a reușit să expună întreg situl prezbiteriului și corurilor de la Greyfriars, confirmând ipotezele anterioare ale arheologilor despre dispunerea capătului estic al bisericii. Trei morminte identificate, dar nu
Exhumarea și înmormântarea lui Richard al III-lea () [Corola-website/Science/333959_a_335288]
-
un sicriu de lemn într-un mormânt bine săpat, și un al doilea mormânt cu sicriu de lemn a fost găsit sub și transversal între cor și prezbiteriu; poziția sa sugerează că predatează biserica. Un sicriu de piatră găsit în urma săpăturilor din 2012 a fost deschis pentru prima oară, dezvăluind în interiorul său un alt sicriu din plumb. Cercetările cu un endoscop au relevat prezența unui schelet împreună cu păr mort și fragmente de giulgiu și frânghie. S-a presupus la început că
Exhumarea și înmormântarea lui Richard al III-lea () [Corola-website/Science/333959_a_335288]
-
legale britanice prin care trupurile găsite în morminte creștine descoperite de arheologi trebuie reînmormântate fie în cel mai apropiat loc sfințit, fie în mormântul inițial și a fost una dintre condițiile acordării licenței de exhumare a rămășițelor umane găsite în urma săpăturilor, licență primită de la Ministerul Justiției. nu a revendicat rămășițele - regina Elisabeta a II-a ar fi fost consultată, dar ar fi respins ideea unei înmormântări regale - astfel că Ministerul Justiției a confirmat la început că Universitatea din Leicester va lua
Exhumarea și înmormântarea lui Richard al III-lea () [Corola-website/Science/333959_a_335288]
-
și care se suprapune parțial peste altarul bisericii mănăstirii Greyfriars. El a fost transformat într-un centru de vizitare de 4,5 milioane de lire în care se spune povestea vieții, morții, înmormântării și redescoperirii lui Richard, cu artifacte asociate săpăturilor, între care cizmele de cauciuc ale Philippei Langley și pălăria și jacheta reflectorizantă purtate de arheologul Mathew Morris în ziua în care a găsit scheletul lui Richard. Vizitatorii pot vedea locul mormântului printr-o podea de sticlă. Consiliul local a
Exhumarea și înmormântarea lui Richard al III-lea () [Corola-website/Science/333959_a_335288]
-
favoriții” la titlu Arheologii nu pot afirma, însă, acest lucru cu certitudine. Asta pentru că există foarte multe orașe care ”vizează” acest titlu, iar dovezile sunt dificil de descurcat în condițiile în care se lucrează, pe de o parte cu indiciile săpăturilor arheologice, iar pe de altă parte cu mituri, legende și dovezi disputate. Mai mult, istoricii nu sunt de acord nici în legătură cu modul în care ajunge o așezare omenească oraș. Unii spun că se pot considera orașe așezămintele care se autosusțin
Care este cel mai vechi oraș din lume () [Corola-website/Journalistic/102292_a_103584]
-
Descoperirea vine după o amplă campanie de prospectare a unei zone de circa 10 hectare din incinta Complexului Arheologic Porolissum, cu accent pe porțiunea unde se presupune că a existat municipiul roman Septimium Porolissense, săpături în cadrul cărora, anul trecut, a fost identificată o clădire monumentală din perioada Imperiului Roman, cu o lungime de 40 de metri și o lățime de 20 de metri. În cazul nostru, construcția aceasta are o dimensiune considerabilă. Probabil că este
Sălaj: Descoperire importantă în fostul oraș roman Porolissum () [Corola-website/Journalistic/104863_a_106155]
-
cazul le relatez), utilaje ale primăriei (ale primarului mai exact, Gherghiceanu) luau pietriș din malul apei, care este oricum de câțiva metri înălțime și chiar în spatele caselor oamenilor! După ce au avut loc nenumărate alunecări ale malului în partea superioară din cauza săpăturilor făcute la baza acestuia de utilaje, tata a spus stop, nu se mai poate ca din grădina mea să cadă în apă metri întregi de pământ! A sesizat reprezentanți ai primăriei cu privire la situație, iar răspunsul a fost sec: dacă nu
Cutremur la Buzău după un articol publicat în DC News. Mărturii teribile: "Mă simt batjocorită"-exclusiv by Anca Murgoci () [Corola-website/Journalistic/101507_a_102799]