5,379 matches
-
apus de soare și un răsărit de lună. Se adunase acolo un număr impresionant de săteni. Acolo l-am auzit pe Culai Dănăilă, un flăcău talentat, imitând claxonul mașinii prefectului Dumitru Enciu și, mai ales, reproducând pasaje din discursul către săteni, cu nuanțe demagogice, al acestuia. Acolo, l-am auzit povestind, cu mult haz, pe moș Vasile Lungu, cum a stat ascuns câteva zile prin Valea Oanei cu ștampila primăriei în ciubotă ca să nu-l schimbe din funcția de primar. Apoi
Victor Ion Popa și comuna Dodești by MIHAI APOSTU () [Corola-publishinghouse/Science/91678_a_93468]
-
primăriei în ciubotă ca să nu-l schimbe din funcția de primar. Apoi, alte povestiri, cântece, cimilituri etc., au completat programul ad hoc al serbării. A povestit și Victor Ion Popa, a cântat și odată cu el, toți cei peste 300 de săteni, cântece patriotice și populare. În concluzie, el caută să demonstreze că rolul intelectualului satului (învățător, mai ales) este de a antrena, de a iniția artiști amatori dintre săteni, tineri și vârstnici. L-an văzut și necăjit... Într-o duminică din
Victor Ion Popa și comuna Dodești by MIHAI APOSTU () [Corola-publishinghouse/Science/91678_a_93468]
-
Ion Popa, a cântat și odată cu el, toți cei peste 300 de săteni, cântece patriotice și populare. În concluzie, el caută să demonstreze că rolul intelectualului satului (învățător, mai ales) este de a antrena, de a iniția artiști amatori dintre săteni, tineri și vârstnici. L-an văzut și necăjit... Într-o duminică din august 1936, Victor Ion Popa, împreună cu echipa sa, este invitat la cercul pastoral, care se ținea la umbra salcâmului cel mare din dreapta bisericii. În conferința sa despre Educarea
Victor Ion Popa și comuna Dodești by MIHAI APOSTU () [Corola-publishinghouse/Science/91678_a_93468]
-
și materiale inedite istorice: ”Răzeșul”. În fine ajungem la Dodești, satul bunicilor scriitorului, cu căsuțe răsfirate pe deal, între livezi. Romanul Sfîrlează cu fofează descrie această regiune apreciată de inima lui, în care evocă oamenii, obiceiurile, ocupațiile, aspirațiile, durerile lor. Sătenii erau un neam de oameni așezați, cu vorbă domoală, harnici și economi, asemenea bunicului său din Dodești, sau, cum spune scriitorul cu propriile sale cuvinte: „ O lume plină de oameni buni, cuminți și blânzi ca tata și ca moș Gheorhe
Victor Ion Popa și comuna Dodești by MIHAI APOSTU () [Corola-publishinghouse/Science/91678_a_93467]
-
marginea crângului până am zărit așezarea, cam răsfirată și prelungă. Am înțeles că Dodeștii era format din două sate: Tămășeni, sat mai vechi, îndată de la șosea, și Dodești, mai pe așezătură, cu case, pare-se, mai bine gospodărite. Poate că sătenii să fi făcut deosebire între ei, dar noi n-am simțit nicio undă ironică sau invidioasă în scurta ședere acolo. Singura cunoștință „recomandată” era mama Vasâlca Paraschiv, o rudă a lui Theo, gospodină vrednică și cinstită, cu o casă mică
Victor Ion Popa și comuna Dodești by MIHAI APOSTU () [Corola-publishinghouse/Science/91678_a_93472]
-
la campania de cercetare. Cu aleasă mândrie ne arătau Căminul cultural, „podul mare” sau vorbeau despre inaugurarea Casei Obștei, despre echipele de surori medicale inițiate de Maria Mohor, de fundația băii comunale, toate lucrate de echipele studențești cu ajutorul nemijlocit al sătenilor, în frunte cu ei, dascălii satului - Janeta și Ioan Ionescu Ce-mi mai aduc aminte? Gestul larg și vorba rară a domnului ori pașii repezi, mărunți și sfaturile necontenite ale doamnei ne-au rămas în memorie. Grădina era raiul unde
Victor Ion Popa și comuna Dodești by MIHAI APOSTU () [Corola-publishinghouse/Science/91678_a_93472]
-
Vetrișoaia - Vasile Puiu și organizarea acțiunii culturale „Poezia la mine acasă”, 15 martie 2009, de către poetul Mihai Apostu, originar din sat. După aproape patru decenii, am revăzut satul Dodești. Încetîncet derulam împreună amintirile, în timp ce coboram în sat și revedeam locurile. Sătenii ne dădeau, ca dintotdeauna, „bună ziua!”, chiar dacă nu aveau habar cine suntem. Le răspundeam, și, cum cunoaștem regula satelor, dădeam noi binețe, înainte de a o face ei. Cine i-a învățat? Din străfund de vreme, un strat moral al bunei cuviințe
Victor Ion Popa și comuna Dodești by MIHAI APOSTU () [Corola-publishinghouse/Science/91678_a_93472]
-
o categorie socială diferențiată. Învățătorul Herdelea e un om inimos, dar trăiește împovărat de o familie grea, având două fete de măritat, fără zestre. Soția lui, ridicată dintre țărani, se consideră deasupra acestei clase sociale,umblând îmbrăcată cu haine nemțești. Sătenii își întâmpină oaspeții veniți la horă,ridicându-și pălăriile în semn de respect.Țăranii cer sfaturi preotului și învățătorului,îi roagă să-i cunune sau să le boteze copiii.În marea lui aspirație de a se mântui de sărăcie, Ion
VIZIUNE GENERALĂ ASUPRA ȚĂRANULUI ÎN OPERELE LUI REBREANU by ANCA CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91620_a_92349]
-
liberă” (1883-1885, 1889, unde face parte și din redacție), „Epoca”, „Lupta”, „Epoca ilustrată”, „Lupta literară”, „Familia”, „Revista nouă” (1887-1890, unde este și redactor), „Timpul”, „Naționalul”, „Calendar pentru toți românii”, „Săptămâna ilustrată”, „Literatură și știință”, „Constituționalul”, „Adevărul”, „Eminescu”, „Povestea vorbei”, „Gazeta săteanului”, „România jună”, „Revista poporului”, „Pagini literare”, „Calendarul Minerva”, „Generația nouă”, „Literatură și artă română”, „Scena”, „Viața românească”, „Universul”, „Luceafărul”, „Tribuna poporului”, „Flacăra”, „Școlarii”, „Neamul românesc”, „România”, „Drum drept” „Lumea”, „Drapelul”. În perioada târgovișteană a făcut parte din comitetul de redacție
VLAHUŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290607_a_291936]
-
intra în vorbă cu oamenii. Vorbea lucruri banale, ca orișcare excursionist care rătăcește prin sate pentru a-și pierde vremea, și nimeni nu bănuia scopul urmărit de el. Weigand avea grijă să puie astfel de întrebări, ca în răspunsurile date săteanul să rostească și cuvinte tipice, din formularul lui”. Ca profesor la Leipzig, i-a avut elevi pe Theodor Capidan, Pericle Papahagi, Iosif Popovici, Sextil Pușcariu, Sterie Stinghie, Ion Scurtu. De asemenea, a atras o serie de studenți germani spre studierea
WEIGAND. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290675_a_292004]
-
și produsele lactate scumpindu-se cu peste 25% în 1962. Din 1963, URSS trebuie să importe cereale în valoare de un miliard de dolari. în condițiile de încetinire a creșterii demografice, satele se golesc: în fiecare an, trei milioane de săteni ajung la oraș, iar populația urbană trece de la 45% în 1956 la 61% în 1981. Aceste evoluții sunt însoțite de o scădere a natalității, care este consecința deficitelor de nașteri, în urma pierderilor din timpul Marelui Război Patriotic*, dar și a
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
cu moldovenii din România. După unirea Republicii Democratice Moldovenești cu România, hotărîtă de Sfatul Țării la 27 martie 1918, lucrurile au evoluat divergent. În întreg spațiul românesc „școala și alte împrejurări au adus în două generații în vorbirea curentă a sătenilor vocabule care nu se auzeau mai înainte de 1900 “ <footnote Mihail Sadoveanu, În legătură cu limba literară, în „Ethnos. Revistă de grai, studiu și creație romînească“, Focșani, I, 1941 - 1942, p. 23. footnote> , dar în Basarabia fenomenul acesta era cu mult mai rapid
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
a hotărît ca în școală, case, așezăminte de cultură moldovenească să se întrebuințeze limba română, care este mai bogată în cuvinte. Pînă acum în limba moldovenească se întrebuințau o mulțime de cuvinte rusești, neînțelese de cea mai mare parte a sătenilor moldoveni [...]. Firește că multe cuvinte rusești făcute de revoluție vor rămîne și mai departe, fiind alipite de veci de graiul moldovenesc (bolșevic, soviet, ispol, comisariat ș. a.). Tot din aceeași pricină s-a hotărît să se învețe în școalele moldovenești buchiile
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
situau la limita dintre spațiul lingvistic și cultural rusesc și cel românesc, moldovean însemna, la modul implicit, și „român“, iar limba moldovenească - o varietate a limbii române. Această relație apare cu clatitate din explicația dată, în 1990 - 1991, de un sătean din Republica Moldova lingvistului Ion Coteanu: el, săteanul, vorbea moldovenește, pe cînd Ion Coteanu vorbea românește, ca după carte; unul vorbea limba română în varianta ei literară, celălalt - în una dintre variantele ei locale, ceea ce se poate întîmpla în oricare dintre
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
cultural rusesc și cel românesc, moldovean însemna, la modul implicit, și „român“, iar limba moldovenească - o varietate a limbii române. Această relație apare cu clatitate din explicația dată, în 1990 - 1991, de un sătean din Republica Moldova lingvistului Ion Coteanu: el, săteanul, vorbea moldovenește, pe cînd Ion Coteanu vorbea românește, ca după carte; unul vorbea limba română în varianta ei literară, celălalt - în una dintre variantele ei locale, ceea ce se poate întîmpla în oricare dintre spațiile unde se vorbește românește. Pentru mulți
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
diverse graiuri românești i-a permis lui Mihai Sadoveanu să observe că, dincolo de ceea ce e stabil în limbă, aceasta se modifică în permanență. „Războiul din 1916 - 1918, școala și alte împrejurări au adus în două generații în vorbirea directă a sătenilor vocabule care nu se auzeau mai înainte de 1900. Speranță, timp, doctor, medicament, proces, vindecare și alte multe neologisme se aud astăzi curent la sate, întrebuințate fără greșeală. Zicători și proverbe, expresii fixe, legate, de pildă, de cuvîntul vreme rămîn în
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
motivul pentru care vorbirea personajelor lui Sadoveanu, aceeași în structura ei de profunzime, cunoaște schimbări de-a lungul timpului: „vorbirea țăranilor, care era prezentă în opera mea de acum patru decenii, s-a modificat încet-încet, deceniu de deceniu; de aceea sătenii mei de astăzi se exprimă întrucîtva altfel decît cei de la 1900. Nu și-au schimbat structura sintactică a graiului, dar și-au schimbat vocabularul“ <footnote Ibidem. footnote> , iar „în limba literară, care ne interesează în primul rînd, vocabularul are o
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
Coteanu de la Universitatea București l-a întrebat ce limbă folosește fiecare dintre cei doi; răspunsul a fost că localnicul folosea limba moldovenească, iar profesorul - limba română. Întrebat din nou de ce sînt două limbi diferite dacă protagoniștii dialogului se înțelegeau perfect, săteanul a răspuns: „Mata vorbești mai corect, vorbești românește“. Același lucru se întîmpla și cu elevele din Republica Moldova care urmau cursurile Școlii Normale din Galați la începutul anilor ’90. După fiecare vacanță petrecută în familie, în Basarabia, munca de reinstaurare a
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
rusească, căreia i-ar plăcea aici și chinezi mai bine decît moldoveni. Pe tatăl său, - răzăș chiabur din Costuleni, îl chema Babă ră în moldoveneasca noastră. Și din cancelariile rusești a ieșit franțuzul Babaré“ (5, 374). În memoria colectivă a sătenilor rămînea adesea numele cel vechi, ca în cazul lui Aristide Nicolaevici Brezo, „pe care țăranii îl numeau cu îndărătnicie Brezeanu, cum de altfel erau numiți strămoșii lui“ (1, 44). Evoluția numelui personajului central al romanului este opusă celor despre care
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
la munte, scrisoarea sosită ieri, țări foste comuniste, copil rămas repetent, scriitor devenit indezirabil (c) copil uimit, entuziasmat, pasionat, copleșit de durere, abătut, ahtiat (după dulciuri), alarmat, alertat, alinat, amărât, amețit, bulversat, cătrănit, chinuit, dezamăgit, dezolat, deznădăjduit, necăjit, zăpăcit (d) sătean învecinat/înrudit/înfrățit cu preotul (e)*copil dormit, *copil râs, *domn dansat. Cornilescu (2005: 102) formulează următoarea generalizare: Un participiu trecut al unui verb poate fi folosit ca adjectiv cu valoare predicativă numai pe lângă un nume care corespunde unui obiect
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
e moda ca școlile să poarte numele învățătorilor lor. Oare se va găsi cineva să propună, să susțină și să aprobe ca Școala din satul Căuești, comuna Adam, să poarte pe frontispiciul ei numele ALEXANDRU MÂN)STIREANU? În sufletul majorității sătenilor de aici sălășluiește de foarte multă vreme numele acesta. Ei spun nu de astăzi, de ieri: pe mine m-a învățat carte domnul nostru Alexandru Mânăstireanu! Întâlnire la Complexul școlar Bârladul se afla în deplină pregătire de sărbătoare... În noiembrie
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
-și facă singură dreptate. Astfel, în comuna Vermeș, județul Caraș-Severin, într-o duminică, locuitorii l-au ucis cu pietre pe locotenentul Joțo Georgevici care, cu prilejul unei cercetări efectuate în interesul unei familii de evrei din Timișoara, „a maltratat pe săteni” cu cele mai josnice și barbare metode. Autorii petiției au cerut înlocuirea trupelor sârbe cu cele ale Antantei, în vederea manifestării libere a opiniilor și exercitării drepturilor recunoscute legal. Reglementarea situației dintre România și Regatul Sârbo-Croato-Sloven pe tema Banatului s-a
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
de armă, care s-a soldat cu împușcarea unui atacator. În noaptea de 23/24 aprilie 1944, în comuna Albești-Muru, trei soldați nemți s-au îmbătat după care s-au dus la o văduvă, care a strigat după ajutor, iar sătenii i-au bătut pe soldați, a doua zi unul dintre ei decedând. În încheiere, putem stabili câteva concluzii referitoare la activitatea informativă desfășurată de Jandarmerie în perioada 1940-1944. În primul rând, informațiile obținute de jandarmi au dovedit o perfectă cunoaștere
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
se îmbrăca, vorbea și gîndea altfel decît țărănimea majoritară, dar tot mai aproape de clasele sociale similare din Europa Occidentală. Sistemul administrației centralizate și folosirea poliției pentru controlarea alegerilor garantau dominarea mediului rural de cel urban. Politicienii și birocrații, ei înșiși săteni cu o generație sau eventual două în urmă, aveau tendința să-i privească de sus și să-i disprețuiască pe țărani. Între timp, după cum am menționat deja, viața satelor nu se îmbunătățea. Nu se făcuse nici un progres semnificativ în privința alimentației
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
satelor și celor de familie. Cu toate că descrierea unui tablou valabil pentru întreaga Peninsulă Balcanică este greu de realizat, vom încerca să rezumăm aici condițiile materiale ale vieții țăranilor și să comentăm pe scurt relațiile de familie și pe cele dintre săteni. Țăranii din Balcani trăiau în comunități rurale ale căror modele de habitat erau diferite de la o regiune la alta. În unele zone casele erau construite de-a lungul uliței principale; în altele, ele se aflau pe străzi laterale dispuse radial
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]