4,209 matches
-
prin căderea în adâncuri (imagine a coborârii în infern), apoi prin „înghițirea” de către apele fierbând de energie, similare cu cele ale genezei. Renașterea care augmentează potențialul vital este în mod fundamental mijlocită de un arbore considerat sacru în mentalul românesc: salcia. Botezul încheie și desăvârșește procesul inițiatic prin capacitatea lui de a anula formele superficiale de existență și de a recrea viața. În basmul Pomu raiului, puiu cântător, bobul mărgăritar, cules în Fărcașele, Olt, protagonista (mezina ce promite să-i nască
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
nu au avut un caracter revoluționar; 31 autografia-procedeu prin care se reproduce pe piatră litografică sau pe o hârtie specială; 32 a văcsui-a unge încălțămintea cu vacs și a o lustrui; 33 luntre rudimentară scobită dintr-un trunchi de salcie sau plop, utilizată de pescari; 34 rindea specială pentru piesele mari; 35 corect bariș, broboadă de lână foarte subțire și ușoară; 36 probabil bătăuș; 37 molcăuț fin; 38 ciucuri; 39 soi de ceapă cu cozi subțiri; 40 a tiohăi-a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
nedescris a poveștilor și a cântecelor de dor și dragoste. Adormeam În foile de porumb și numai În zorii zilei următoare eram duși În pătuțurile noastre pentru desăvârșirea visurilor Începute. Culesul prunelor și coacerea lor pe leasa de nuiele de salcie Împletite cu grijă gospodărească pentru conservarea deshidratată a prunelor sau baterea nucilor și decojirea acestora cât și alte Îndeletniciri rurale constituiau momente de Încântare și farmec, așteptate cu nerăbdare În fiecare an. Zilele se scurgeau În ritmurile naturii și toată
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
pahar cu vin, am gustat o prăjitură și ne-am dat Întâlnire pentru după-amiază, ca să mergem Împreună la serbarea muncitorească de pe malul Târnavei Mari. Ne-am Întâlnit, am discutat pe drum circa un kilometru și jumătate, am discutat la umbra sălciilor și În reflexele argintii ale Târnavei. Câte nu ne am destăinuit În acea zi luminoasă de primăvară. Milica voia să știe și eu simțeam nevoia să-i mărturisesc cât mai multe despre mine și despre visurile mele. N-am simțit
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
Îmi plăcea să-i fac dese vizite, îmi dădea întotdeauna ceva bun, un fleac, firește, avea o grădină frumoasă, așezată într-un cot al Someșului, coboram din grădina ei paradisiacă direct în apă. Nu tu gard, nu tu poartă, numai sălcii și lemne de rută, iar grădina, plină de strugurei, de măcriș...! În copilărie nu-mi spunea nimeni Marta, eram strigată pe celălalt prenume al meu...! Când, însă, mi-am ales numele public, m-am oprit la Marta. Cred că am
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
Rusca, făcând parte din comuna Șchiopeni (astăzi, în com. Pădureni). La cel de-al doilea se referă uricul lui Ștefan cel Mare din 1495. Denumirea satului provine, probabil, de la paharnicul Leoa (Leva), care avea doi frați, Șteful și Gherasim. Lohan. „Salcie” sau „locul hanului”, zonă unde se exploata silitra din acel deal, rezultând lohanul. Movila Răbâia este una dintre cele mai însemnate movile din fostul județ Fălciu, important punct de observație militară, în timpul invaziilor (la sud de Fălciu, în fostul ocol
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
celor meșteșugărești. În județul Fălciu, se cultivau: grâu, porumb, secară, orz, ovăz, cânepă, in, cartofi, fasole, mazăre. Arborii din pădurile județului asigurau populației lemne pentru foc și construcții: fagul, carpenul, frasinul, stejarul, teiul, dudul, alunul, cornul, giugastrul, paltinul, răchita sau salcia, ulmul etc; pomii fructiferi erau în număr mare și de diferite soiuri. În județ se folosea piatra pentru construcții, pentru șosele și pentru var. Alte produse erau mătasea, ceara, mierea, păsări, ouă, brânzeturi și unt, vânat, specii de vegetale medicamentoase
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
inclusiv a romului, au stat la baza creării și dezvoltării unei importante ramuri meșteșugărești cea a producătorilor de butoaie. Acestea se fabricau din stejar alb adus din America de Nord, transformat în doage muiate la abur și legate strans cu cercuri vegetale salcie, plop, alun și mai apoi de metal. În funcție de capacitate recipientele aveau diverse denumiri: "pipa" de la 570 la 620 litri, "tonel" sau"barill", între 230 și 550 litri, vasele de capacitate mai mică purtând denumirile de "garrafon", "damajuana" sau "damasana" "străbunicile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
de la întreținere până la permisiunea ca să vină Costache să mă vadă. Răspunsul negativ a fost dat de Moos lui Costache... până la noi ordine. sărbătorile paștilor În ajunul Floriilor, cu toate maicile tinere, am plecat la pădure în două grupuri. Unele după salcie înflorită, altele cu coșulețe după flori. La întoarcere s-au întâlnit înaintea porții, în sunetul clopotelor, cele cu flori înainte, cele cu ramurile în urmă; au mers în procesiune până în fața bisericii, unde, după ce au cântat în cor, s-au
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
întâlnit înaintea porții, în sunetul clopotelor, cele cu flori înainte, cele cu ramurile în urmă; au mers în procesiune până în fața bisericii, unde, după ce au cântat în cor, s-au așezat pe rogojini pe iarbă și au început să împodobească salcia cu flori; trebuiau să reprezinte palmele din Ierusalism. Patru sute au fost făcute în două ceasuri, puse în biserică, apoi sfințite și împărțite la slujba de seară. Aceasta este sărbătoarea cea mai veselă pentru tineretul din mănăstire. Pe când veneau din pădure
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
băut cu soldații. Totuși era un tablou straniu de artă: luna vărsa o lumină argintie prin ferestrele strâmte ale bisericii, arătând și ascunzând alternativ pe maicele în picioare în lungul șir al stranelor, toate în același port, cu ramura de salcie în mână, formând o serie decorativă prin repetirea uniformă a costumului și atitudinii. Bineînțeles, mă conformam la toate datinele mănăstirii: post riguros și aproape toate nopțile petrecute în biserică. Întunerecul, cântecele monotone ale maicelor lungeau orele deja prea numeroase. În
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
toamna tulburătoare al lui Trifu Mureșan, la culorilor lui Willi Weissmann, la simfonicele primăveri cu flori ale Liei Popescu (Timișoara), la expresivele clădiri citadine ale Rodicăi Bâlea (Baia Mare), la Văliugul transfigurat artistic de ochiul și mâna Vioricăi Ghenghea (Bârlad). De la sălciile încremenite în neanotimp ale Cristinei Renard (Timișoara), la compozițiile ce irump violent și splendid în spațiul pânzei ale Danielei Cornea (Brașov). Și nu în ultimul rând, desigur, la naivele spații aparte, închipuite de reșițenii Mihai Vintilă și Mihai Dascălu, apoi
Aventuri în insula naivilor by Mihai DASCĂLU , Gustav Ioan HLINKA , Costel IFTINCHI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/316_a_626]
-
nu-i altceva decât entropizare, adică haos și urâțenie. Ca și canalul de scurgere, regularizat, Îndreptat, taluzat și atât care-i Bahluiul, cel puțin la Iași. À propos: demult, ori de câte ori ajungeam prin București, Îmi plăcea să văd Dâmbovița, năpădită de sălcii, din zona Cotrocenilor; acum, o ocolesc: e tot un canal, drept, dar betonat. Entropia a crescut și, paradoxal, asta a Însemnat multă cheltuială. De ce spun toate acestea? Pentru că, dacă o mulțime de forme de degradare a mediului nu le putem
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
deci nerespectarea, și a compoziției izotopice la sinteza substanței. După cum nu trebuie să exagerăm respingând/acceptând În totalitate ideea de medicament de sinteză. E, până la urmă vorba de adevărul aflat la mijloc. Un exemplu e acidul salicilic din coaja de salcie, cu o compoziție izotopică fixată de plantă, deci de o entitate vie, care a fost Însă Înlocuit de derivatul său, aspirina; prin modificarea structurii chimice, principiul activ a devenit mai eficient, dar Însoțit de efecte secundare, cu atât mai mult
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
pentru a scăpa de alt copac, arțarul american, plantat masiv pe malul stâng al aceluiași Prut și care a așteptat doar modificarea regimului hidrografic al râului, consecutivă construirii barajului de la Stânca, pentru a invada zona, eliminând arborii autohtoni, stejarul, plopul, salcia. Într’adevăr, vin “americanii”, dar nu strică să-i “scotocim” la vamă. “Radiosfera”, 6 mai 1996, ora 12,43 80. Râul, stație de epurare naturală “Omul sfințește locul” spune o vorbă românească. Omul la singular, căci unul sau oricum doar
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
a făcut de domeniul trecutului obișnuitele inundații ce Întrețineau un nivel specific al pânzei freatice și o anume umiditate În luncă. Și așa, speciile locale de arbori, până atunci compatibile, au devenit dintr’o dată handicapate. Spre deosebire de speciile locale, stejar, plop, salcie, arțarul american are o putere de Înmulțire, ca viteză și volum, de-a dreptul prodigioasă. Și așa, a invadat toate spațiile libere: parcele defrișate ori poieni, mai ales că nu este nici pretențios, iar uscăciunea și solul greu Îi sunt
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
solul Înspre oxidant, inhibând chiar arborii - aceia nu chiar atât de bătrâni - lângă care se aciuiază. E drept, arborii autohtoni se pot apăra, neutralizând mesajul chimic al arțarului, dar cu prea puțin succes. Plopul de pildă, e complet dezarmat, iar salcia doar cu puțin mai Înzestrată. Doar stejarul se poate opune eficient, având o putere reductivă pe care o poate compara doar cu nucul. Perfidia arțarului merge mai departe. Oxidarea ce-o induce În sol e de natură să inhibe și
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
cu apă verde, stătută, murdară, acum însă zona este parțial uscată și dezafectată de vegetația acvatică. Stânca apare ca un monument uriaș de cremene brună, iar țancurile (vârfurile ascuțite și înalte de stâncă) ei mohorâte se ridică cu mult deasupra sălciilor împrejmuitoare. Mama îmi explică că oferă imaginea unei mici insule stâncoase rămasă în mijlocul bălții. Se povestește că în timpuri de demult, pe când pământul era locuit de uriași ce pășeau peste Dunăre ca peste un fir de pai, două cete de
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
În care vărul Ion, meșter grozav, vânează lostrița vitează, mrene argin tii cu carnea albă ca de Înger și cu icrele otrăvite, somni lucioși și raci de smaragd. Am băgat și eu mâna până-n umăr după ei, printre răgălii de sălcii și arini, scoțându-le de prin vizuinile lor fioroase pe aceste lighioni ciudate, Învoite de Dumnezeu pentru ospătarea creștinilor, fiindcă s-au miluit, zice-se, să taie cu foarfecele lor legăturile Domnului pe Cruce; lighioni În armuri și cu halebarde
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
dimineață, Urmuz fu găsit Împușcat pe o bancă la șosea. Dar deunăzi, plimbându-mi melancolia acestui În ceput de primăvară prin Cimitirul Bellu, ca În tinerețile noas tre romanțioase, cu decoruri adecvate de cavouri mucede, cruci gârbove de bătrâneți și sălcii plângătoare, după ce privisem la resturile cochetăriei, câțiva piepteni și mărgele, ale unei cu coane prestigioase de acum treizeci de ani, dez gropată ca să-i facă loc ginerelui, Încă tânăr, al octogenarului meu profesor C. Rădulescu Motru, am nimerit Întâmplător la
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
În Giurgiu, refugiul amorurilor mele clandestine, urbea primitoare cu cea mai plăcută, pentru mine, lume de excelenți birtași și cârciumari, de pricopsiți și buni-primitori negustori de pește, de oieri și de porcari cu turme rătăcind printre iezerele cu păduri de sălcii, de păpuriș și de trestie, și de birjari cu echi paje ca nicăieri În țară, toți oameni de ispravă de la care m-am și ales și am și Învățat câte ceva; aici, unde m-am ospătat din grătarul lor suculent, din
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
străbătut vreodată creierul. De la cofetărie s-au dus pe malul fluviului. S-au jucat aruncând cu pietre în apă. Au mai vorbit nimicuri. Apoi, când Stelian a crezut că venise momentul, s-au așezat pe malul nisipos, la umbra unei sălcii, și au continuat discuția aceea de viață și de moarte, întreruptă în seara precedentă, pe care Victor așteptase cu sufletul la gură s-o reia. Stelian a intrat brusc în subiect. Nu întâmplător voise să-l cunoască pe Victor, luase
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
fiecare stare aparentă de greață, mă duceam clătinîndu-mă pînă la pîrÎu, cu cîte o sticlă de vin roșu ascunsă În geaca de piele. După cinci asemenea momente, ne-am pricopsit cu tot atîția litri de vin, depozitați sub ramurile unei sălcii, În apă, la rece. CÎnd festivitatea s-a Încheiat și a venit momentul să ne strîngem lucrurile și să ne Întoarcem În oraș, eu mi-am jucat mai departe rolul, muncind În silă și ciorovăindu-mă Întruna cu Don Pendón
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]
-
CÎnd zgomotul motorului s-a stins În depărtare, am sărit În picioare și ne-am năpustit ca niște mînji spre vinul care avea să ne asigure cîteva zile de petrecere regească. Alberto a ajuns primul și s-a aruncat sub salcie: figura lui era parcă scoasă dintr-un film de comedie. Nu rămăsese nici măcar o sticlă. Fie nimeni nu s-a lăsat dus de starea mea de beție, fie m-a văzut cineva sustrăgînd sticlele. Rezultatul: eram, ca Întotdeauna, faliți și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]
-
dar apoi firul de apă după care ne ghidam a Început să semene tot mai mult cu un torent cu margini abrupte și netede, cu stînci alunecoase pe care era greu de mers. A trebuit să ne facem drum printre sălciile de pe margine, ajungînd, Într-un final, Într-o zonă cu stufăriș des și Înșelător. Căderea nopții a adus cu sine mii de sunete ciudate și senzația că Înaintam Într-un spațiu gol cu fiecare pas pe care-l făceam. Alberto
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]