3,304 matches
-
active Novo Nordisk A/ S Hallas Allé DK- 4400 Kalundborg Danemarca Numele i adresa produc torilor responsabili pentru eliberarea seriei NovoMix 30 Penfill i NovoMix 30 FlexPen : Novo Nordisk A/ S Novo Allé DK- 2880 Bagsværd Danemarca Novo Nordisk Production SAS 45 , Avenue d’ Orléans F- 28002 Chartres Fran a NovoMix 50 Penfill i NovoMix 50 FlexPen : Novo Nordisk A/ S Novo Allé DK- 2880 Bagsværd Danemarca NovoMix 70 Penfill i NovoMix 70 FlexPen : Novo Nordisk A/ S Novo Allé DK-
Ro_701 () [Corola-website/Science/291460_a_292789]
-
caracter sunt W5 , S6 , P5 , K7 sau ZF , atunci produc torul este Novo Nordisk A/ S , Novo Allé , DK- 2880 Bagsværd , Danemarca - Dac al doilea i al treilea caracter sunt H7 sau T6 , atunci produc torul este Novo Nordisk Production SAS , 45 Avenue d’ Orléans F- 28002 Chartres , Fran a . Acest prospect a fost aprobat în 81 PROSPECT : INFORMA ÎI PENTRU UTILIZATOR NovoMix 50 Penfill 100 U/ ml suspensie injectabil în cârțu Insulin aspart Citi i cu aten ie i în
Ro_701 () [Corola-website/Science/291460_a_292789]
-
caracter sunt W5 , S6 , P5 , K7 sau ZF , atunci produc torul este Novo Nordisk A/ S , Novo Allé , DK- 2880 Bagsværd , Danemarca - Dac al doilea i al treilea caracter sunt H7 sau T6 , atunci produc torul este Novo Nordisk Production SAS , 45 Avenue d’ Orléans F- 28002 Chartres , Fran a . Acum întoarce i pagina pentru informa iile privind utilizarea dispozitivului FlexPen . Acest prospect a fost aprobat în V rug m s citi i cu aten ie urm toarele instruc iuni înainte de
Ro_701 () [Corola-website/Science/291460_a_292789]
-
de perfuzie conținând soluția diluată pentru a asigura amestecarea completă a produsului cu solventul . Înainte de administrare , soluția diluată trebuie lăsată să ajungă la temperatura camerei , prin expunerea acesteia la mediul înconjurător . 7 . DEȚINĂTORUL AUTORIZAȚIEI DE PUNERE PE PIAȚĂ Alexion Europe SAS 54- 56 avenue Hoche 75008 Paris FRANȚA 8 . NUMĂRUL( ELE ) AUTORIZAȚIEI DE PUNERE PE PIAȚĂ EU/ 1/ 07/ 393/ 001 9 . DATA PRIMEI AUTORIZĂRI SAU A REÎNNOIRII AUTORIZAȚIEI 20 iunie 2007 10 . DATA REVIZUIRII TEXTULUI 20 iunie 2007 Informații detaliate
Ro_964 () [Corola-website/Science/291723_a_293052]
-
frigider ( 2°C - 8°C ) . A nu se congela . A se păstra în ambalajul original , pentru a fi protejat de lumină . 10 . 11 . NUMELE ȘI ADRESA DEȚINĂTORULUI AUTORIZAȚIEI DE PUNERE PE PIAȚĂ Deținătorul autorizației de punere pe piață : Alexion Europe SAS 54- 56 Avenue Hoche 75008 PARIS Franța 12 . NUMĂRUL( ELE ) AUTORIZAȚIEI DE PUNERE PE PIAȚĂ EU/ 1/ 07/ 393/ 001 13 . LOT : 14 . 15 . INSTRUCȚIUNI DE UTILIZARE 16 . Flacon din sticlă tip I , de unică folosință 1 . DENUMIREA COMERCIALĂ A
Ro_964 () [Corola-website/Science/291723_a_293052]
-
prezintă sub formă de concentrat pentru soluție perfuzabilă ( 30 ml într- un flacon - ambalaje conținând 1 flacon ) . Soliris este o soluție transparentă și incoloră . Deținătorul autorizației de punere pe piață și producătorul : Deținătorul autorizației de punere pe piață : Alexion Europe SAS 54- 56 Avenue Hoche 75008 Paris Franța Producătorul : Almac Pharma Service Seagoe Industrial Estate Craigavon BT63 5QD Regatul Unit Pentru orice informații despre acest medicament , vă rugăm să contactați reprezentanții locali ai deținătorului autorizației de punere pe piață : België/ Belgique
Ro_964 () [Corola-website/Science/291723_a_293052]
-
o sută de kilometri din capitală până la Poenari, unde au fost puși să construiască o fortăreață pe ruinele unui avanpost vechi cu vedere la râul Argeș. Vlad Țepeș a ajuns curând faimos din cauza metodelor sale brutale de pedepsire. Conform detractorilor sași din Transilvania, el ordona deseori ca osândiții să fie jupuiți de piele, fierți, decapitați, orbiți, strangulați, spânzurați, arși, fripți, ciopârțiți, bătuți în cuie, îngropați de vii etc. De asemenea, punea să li se taie victimelor nasul, urechile, organele genitale și
Vlad Țepeș () [Corola-website/Science/297239_a_298568]
-
în țeapă, de la care provine porecla "Țepeș", "cel care trage în țeapă". Această formă de execuție a folosit-o în anii 1457, 1459 și 1460 contra negustorilor transilvăneni care nu respectaseră legile sale comerciale. Incursiunile pe care le făcea împotriva sașilor din Transilvania erau în același timp și acte de protecționism menite să promoveze activitățile comerciale din Țara Românească. În plus, în acea perioadă era ceva obișnuit ca pretendenții la tronul Țării Românești să găsească sprijin în Transilvania, unde așteptau momentul
Vlad Țepeș () [Corola-website/Science/297239_a_298568]
-
Matei l-a arestat și l-a întemnițat în capitala Ungariei, Visegrad. Motivul arestului poate fi discutat, pentru că dupa unii istorici faptul ca a fost direct dus la Budapesta este pus pe seama necesității lui Vlad de a fi protejat de sașii care voiau să îl omoare. Vlad a fost recunoscut ca prinț al Valahiei pentru a treia oară în 1475, însă s-a bucurat de o perioadă foarte scurtă de domnie. A fost asasinat la sfârșitul lunii decembrie 1476. Corpul său
Vlad Țepeș () [Corola-website/Science/297239_a_298568]
-
nou să crească, ajungând în secolul XX la 350.000 de locuitori, cam 3.000 - 4.000 pentru un sat. Începând din secolul XIII în cnezatele de câmpie cu sol fertil din Valea Tisei se fac colonizări cu maghiari și sași, care vor dezvolta așezări cu caracter urban și cetăți de apărare ca acelea de la Visc (1299) și Hust (1329). Aceste așezări vor rămâne însă destul de izolate și vor avea o prea mică influență asupra locuitorilor români din zonă. Sub presiunea
Maramureș () [Corola-website/Science/297292_a_298621]
-
al Țării Românești, muntenii au folosit săgeți otrăvite. Cronicarul Wawrin menționează și arbaletele, iar cronica bulgară lăncile. Potrivit lui Chalkokondyl, pavezele (scuturile) românilor erau asemănătoare cu cele ale tătarilor, probabil din lemn acoperit cu piele. Armele erau procurate în principal de la sașii din Ardeal, dar erau lucrate și în Țara Românească din materie primă adusă tot de peste munți. Armele de foc erau puține, constând probabil din câteva tunuri și bombarde. Praful de pușcă se fabrica folosind salitră importată din Transilvania. Apărarea era
Mircea cel Bătrân () [Corola-website/Science/297281_a_298610]
-
aceia care o răspândeau. Aceste legături între comunitățile ortodoxe balcanice au permis importante schimburi culturale și bisericești. Au existat cu certitudine comunități catolice pe teritoriul Țării Românești încă de la începutul secolului al XIV-lea, în orașele în care se aflau sași veniți din Ardeal (în special Câmpulung, Argeș, Târgoviște și Severin). Este de amintit mormântul comesului Laurentius de Longo Campo, datând din 1300. Dacă până în vremea lui Vladislav Vlaicu comunitățile catolice depindeau de episcopia din Ardeal, voievodul Radu I înființează (fie
Mircea cel Bătrân () [Corola-website/Science/297281_a_298610]
-
de tineri. Acești copii sunt îndrumați de nume consacrate în folclorul ceangăiesc. Primele surse menționează prezența unei comunități etnice maghiare în Moldova încă din anii 1227 și 1234, ultima deja vorbește despre asimilarea lor de către români . În secolele XV-XVI numeroși sași și maghiari din Transilvania au continuat să se stabilească în spațiul extracarpatic. După încercarea generalului Nikolaus von Buccow să-i încorporeze pe secui în nou-createle regimente de grăniceri, soldată cu opoziția unor săteni și represiuni din partea autorităților, care au culminat
Ceangăi () [Corola-website/Science/297394_a_298723]
-
dus la apariția a zeci de sate situate în bazinul mijlociu al Siretului cu accent pe Bacău, Neamț și lași. Această plecare în pribegie apare abia după ce în câteva rânduri românii din Ardeal, scoși în afara celor trei națiuni medievale (unguri, sași și secui), s-au ridicat cerându-și drepturile, la Bobâlna (1437), în 1514 sub Gheorghe Doja și în 1784 cu Horea, Cloșca și Crișan. Adânciți în grozăviile legilor Tripartitului Werboczi românii erau la 1764 potrivit geografului austriac Hacquet “"surghiuniți de
Ceangăi () [Corola-website/Science/297394_a_298723]
-
1514 sub Gheorghe Doja și în 1784 cu Horea, Cloșca și Crișan. Adânciți în grozăviile legilor Tripartitului Werboczi românii erau la 1764 potrivit geografului austriac Hacquet “"surghiuniți de celelalte neamuri din Principat pe pământurile cele mai pustii și părăsite... fiecare sas sau ungur putând lua în stăpânire aceste locuri ... gonindu-l pe acesta (românul) în munți cu toată familia sa, unde nu găsește decât stânci, sau chiar silindu-l să iasă din țară"”. Referitor la denumirea de “unguri” cu care moldovenii
Ceangăi () [Corola-website/Science/297394_a_298723]
-
mare parte a Transilvaniei, „se consideră adevărați urmași ai romanilor și-și numesc limba «românește», adică romana”. Mărturii suplimentare despre endonimul de „rumân/român” furnizează și autori care au venit în mod prelungit în contact direct cu românii. Astfel, umanistul sas Johann Lebel relatează în 1542 că „românii [...] se numesc pe ei înșiși «Romuini»”. Istoricul polonez Orichovius (Stanisław Orzechowski) scrie în 1554 că românii „se numesc pe limba lor romini după romani, iar pe limba noastră (poloneză) sunt numiți valahi, după
România () [Corola-website/Science/296520_a_297849]
-
de un procent de 6,7% iar romani de respectiv 1,1% din numărul total al populației țării. Până în anii '90, în România a existat o numeroasă comunitate de vorbitori de limbă germană, reprezentată în cea mai mare parte de sași. Deși cei mai mulți dintre membrii acestei comunități au emigrat în Germania, au rămas totuși în prezent într-un număr semnificativ de 45 000 de vorbitori nativi de limbă germană în România. În localitățile unde o anumită minoritate etnică reprezintă mai mult
România () [Corola-website/Science/296520_a_297849]
-
cuvânt să fie preluat într-un lexicon este gradul (frecvența) de utilizare. La recensământul populației din 2002 peste 60 de mii de locuitori ai României (0,3 % din totalul populației din țară) s-au declarat ca fiind de origine germană (sași, șvabi sătmăreni, șvabi bănățeni și țipțeri), majoritatea fiind vorbitori nativi de limbă germană. Germana este a treia limba străină în România, fiind predată la toate facultățile de limbi străine din țară. În Banat și Transilvania există și câteva licee cu
Limba germană () [Corola-website/Science/296610_a_297939]
-
nord), care fuseseră invitați să se așeze în Transilvania de către regele Ungariei Géza al II-lea pentru a apăra granițele de est. În această perioadă istorică oamenii de etnie germană au fost denumiți saxoni, dar coloniștii germani adevărați, cunoscuți ca "sașii din Transilvania", nu au nici o legătură cu saxonii din nord-estul sau sud-estul Germaniei. Acești coloniști primesc în folosință "fundus regius" (pământ crăiesc) și se bucură de drepturi și privilegii deosebite. Cronicarul sighișorean Georg Krauss (sau Georgius Krauss, sau Georg Kraus
Sighișoara () [Corola-website/Science/296635_a_297964]
-
a avut 196,367 locuitori, în scădere cu 4,95%.Etnic, orădenii se împart în: După religia declarată la recensământul din 2011, orădenii sunt: Comunitatea germană din Oradea datează din secolul XVIII, fiind compusă în mare parte din șvabi și sași, dar și austrieci. La sfârșitul secolului XIX aici trăiau circa 1400 de germani, însă numărul acestora s-a diminuat după încheierea celui de-al Doilea Război Mondial, când în teritoriile aflate sub influență sovietică etnicii germani au fost deportați în
Oradea () [Corola-website/Science/296593_a_297922]
-
creștinătății) supus autorității Curiei Papale, ordinul Cavalerilor Teutoni a intrat în conflict cu regele Ungariei, cavalerii fiind expulzați din Transilvania în anul 1225 de regele Andrei al II-lea. În prima treime a secolului al XIII-lea, în anul 1224, sașii au dobândit prin Bula de Aur Andreanum, o importantă diplomă de privilegii conferită de regele Andrei al II-lea al Ungariei, o organizare administrativ-teritorială și ecleziastică proprie pe teritoriul comitatului Sibiu (Comitatus Chybiniensis). Acest comitat, condus de un comite regal
Transilvania () [Corola-website/Science/296636_a_297965]
-
pe teritoriul comitatului Sibiu (Comitatus Chybiniensis). Acest comitat, condus de un comite regal, bucurându-se de statut autonom, sub numele de Pământul crăiesc, compus din șapte scaune, motiv pentru care respectivul teritoriu a purtat și denumirea Șapte Scaune (Sieben Stühle). Sașii din Țara Bârsei și cei din nord-estul Transilvaniei au fost organizați în cadrul districtelor regale ale Brașovului și Bistriței. Între 1325 și 1329 sistemul administrativ și juridic al comitatului Sibiului a fost reorganizat. Începând cu 1486, adunările generale ale obștii sașilor
Transilvania () [Corola-website/Science/296636_a_297965]
-
Sașii din Țara Bârsei și cei din nord-estul Transilvaniei au fost organizați în cadrul districtelor regale ale Brașovului și Bistriței. Între 1325 și 1329 sistemul administrativ și juridic al comitatului Sibiului a fost reorganizat. Începând cu 1486, adunările generale ale obștii sașilor au purtat denumirea "Universitatea Națiunii Sașilor" ("Universitas Saxonum" sau "sächsische Nationsuniversität"). Secuii au beneficiat și ei, în cursul secolului al XIV-lea, pe teritoriul lor de locuire (Székelyföld), în estul și sud-estul Transilvaniei, de o organizare administrativ-teritorială pe scaune și
Transilvania () [Corola-website/Science/296636_a_297965]
-
din nord-estul Transilvaniei au fost organizați în cadrul districtelor regale ale Brașovului și Bistriței. Între 1325 și 1329 sistemul administrativ și juridic al comitatului Sibiului a fost reorganizat. Începând cu 1486, adunările generale ale obștii sașilor au purtat denumirea "Universitatea Națiunii Sașilor" ("Universitas Saxonum" sau "sächsische Nationsuniversität"). Secuii au beneficiat și ei, în cursul secolului al XIV-lea, pe teritoriul lor de locuire (Székelyföld), în estul și sud-estul Transilvaniei, de o organizare administrativ-teritorială pe scaune și de privilegii similare. Din cele șapte
Transilvania () [Corola-website/Science/296636_a_297965]
-
gravă a autorității centrale, afectată și de disputele dinastice, restaurată abia în timpul domniei regelui Carol Robert de Anjou al Ungariei (1308-1342). Începând cu finele secolului al XIII-lea și, mai ales, în secolele XIV-XV, grupurile privilegiate ale societății transilvane, nobilii, sașii și secuii s-au constituit treptat în stări, același statut avându-l până spre sfârșitul secolului al XIV-lea și românii, constituiți în "Universitas valachorum". Datorită structurii preponderent etnice a stărilor, ele au fost denumite oficial pe la 1500 nationes (națiuni
Transilvania () [Corola-website/Science/296636_a_297965]