130,724 matches
-
ocaziedigital - Cityplex Brașov 16:45 - Selfie - digital (AP-12) - Cityplex Brașov 17:00Uimitorul Om-Păianjen 2 - 3D (AP-12) - Cityplex Brașov 18:00 - Top Secret! (1984)Cinemateca Patria 19:00 - Cealaltă femeie - digital (AP-12) -Cityplex Brașov 19:15 și 21:30 - The Village / Satul (SUA, 2004) - Cinemateca Patria 21:00 - Comedy Classics Top Secret! (1984) - Cinemateca Patria, ora 19.00 - Seară Dracula Film Festival The Village / Satul (SUA, 2004) - Cinemateca Patria, ora 21.00 FILM 17 MAI - Frumoasă și bestia / Beauty and the Beast
Unde iesim in weekend? [Corola-blog/BlogPost/98689_a_99981]
-
Cinemateca Patria 19:00 - Cealaltă femeie - digital (AP-12) -Cityplex Brașov 19:15 și 21:30 - The Village / Satul (SUA, 2004) - Cinemateca Patria 21:00 - Comedy Classics Top Secret! (1984) - Cinemateca Patria, ora 19.00 - Seară Dracula Film Festival The Village / Satul (SUA, 2004) - Cinemateca Patria, ora 21.00 FILM 17 MAI - Frumoasă și bestia / Beauty and the Beast (SUA, 1991) - Cinemateca Patria 11:00 - Rio 2 -3D Dublat - Cityplex Brașov 13:00 - GODZILLA ( N-15) 3D - Cityplex Brașov 15:30 și
Unde iesim in weekend? [Corola-blog/BlogPost/98689_a_99981]
-
atâtea milenii de juguri și bocanci de granit. S-a ridicat românul ieri noapte să-și apere viața Distrusă de voi, lipitpri și paiațe ce ne furară-ți speanța! S-a ridicat cu mic, cu mare, firav, puternic, tânăr, băttrân, Satul de rușinea ce-o aruncarăți pe numele lui de român. Acasă cu voi, pleoșnițe cuibărite în casele noastre! Roadeți-vă unghiile, șobolani tifoizi ai răbdării! Poate așa ne vor face boboci florile-n glastre Și vom avea ve privi prin
VERSURI (5) de DANIELA POPESCU în ediţia nr. 1920 din 03 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381612_a_382941]
-
energiilor și încărcarea cu bucurii, fac viața mai ușoară. Am simțit și simt și astăzi, o mare bucurie, de Drumul Dăruirilor, de cărțile, revistele și ziarele din bibliotecă. Rferitor la Drumurile Dăruirilor care au parcurs multe biblioteci de la orașe și sate, e mare lucru ca-n această societate cu mai multe minusuri decât adaosuri, să poți dărui o gură de lumină. Astăzi, plouă...plouă...plouă și, În universul cărților din biblioteca din apartament m-am oprit la câteva reviste de peste 45
RĂSFOIESC TRECUTUL ŞI CAUT FLORI PRIN MĂRĂCINI, NU MĂRĂCINI PRIN FLORI de DUMITRU K NEGOIŢĂ în ediţia nr. 1927 din 10 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381624_a_382953]
-
Autor: Eugenia Mihu Publicat în: Ediția nr. 1998 din 20 iunie 2016 Toate Articolele Autorului MI-E DOR ȘI JALE, MI-E PUSTIU Măicuța mea cu suflet de poveste Te tot visez, deși trecut-au anii, Că erai mândră-n sat, între neveste, Și te plăceau și domnii și țăranii. Măicuța mea, în noapte când Iisus A înviat din morți, spre bucurie, Tu-n veșnicie, maica mea, te-ai dus Să te transformi, dincolo, în făclie Ce îmi veghează lumea, prin
MI-E DOR ȘI JALE, MI-E PUSTIU de EUGENIA MIHU în ediţia nr. 1998 din 20 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381645_a_382974]
-
Autor: Ileana Vičič Stanca Publicat în: Ediția nr. 1867 din 10 februarie 2016 Toate Articolele Autorului Mărgăritare Idrija , soțului meu. Plouă cu flori. Picături ale sfinților, roua macilor,lacrimile sfinților , ale tuturor poeților. Plouă felin, zumzetul albinelor, al clopotului din satul natal le aud. Plouă,ploaie cu flori. Lacrimile poeților, sfinților stinși în morminte, necunoscuți încă... Brândușe,ghiocei,viorele, lacrimile mele. Lacrimile poeților, rămași singuri printre stele. Roua florilor,cununa poeților. Roua macilor,cununa sfinților. Mirosul florilor,freamătul sânzăienilor. Mirosul pădurilor
MĂRGĂRITARE de ILEANA VIČIČ STANCA în ediţia nr. 1867 din 10 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381641_a_382970]
-
cheia casei sale pe masă și a zis: - Eu, de-aicea, nu mai plec! O chema Rada, era mătușa tatălui meu și nașa sa de cununie, bătrână, văduvă și fără copii. Tata s-a dus apoi la toate rudele din sat și le-a spus: - Dacă voi n-o luați, o iau eu, vă las pământul, dar îi dărâm casa și iau materialele. Mama îi purta amintiri urâte, mai ales bărbatului ei mort, Marin, om pe care nu l-a plăcut
CRISTINA CREȚU [Corola-blog/BlogPost/381540_a_382869]
-
cheia casei sale pe masă și a zis:- Eu, de-aicea, nu mai plec!O chema Rada, era mătușa tatălui meu și nașa sa de cununie, bătrână, văduvă și fără copii. Tata s-a dus apoi la toate rudele din sat și le-a spus:- Dacă voi n-o luați, o iau eu, vă las pământul, dar îi dărâm casa și iau materialele.Mama îi purta amintiri urâte, mai ales bărbatului ei mort, Marin, om pe care nu l-a plăcut
CRISTINA CREȚU [Corola-blog/BlogPost/381540_a_382869]
-
COLȚULUI DE PÂINE E miez de iarnă și străbat din deal colinzi duioase Iar geamurile strălucesc și-s, astăzi, luminoase, E hârjoneală pe drumeaguri, e ziua de Crăciun, Și orișice creștin dorește să pară azi mai bun. E sărbătoare peste sat dar lângă o portiță O bătrânică firavă, cu ochii de fetiță, Privește lung, dezamăgită, pe drumul ce-i pustiu Precum pustiu îi este-n suflet, pustiu și prea târziu. În mână ține un posmag și se gândește ”oare Să mușc
COLINDUL COLȚULUI DE PÂINE de EUGENIA MIHU în ediţia nr. 2173 din 12 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381667_a_382996]
-
într-un semn. Semnul era stocat într-o ,,bibliotecă” a memoriei și de acolo preluat, recunoscut, acceptat de întreaga comunitate. S-a stabilit astfel, o legatură între macro - și micro - cosmos, legatură exprimată cu ajutorul elementelor figurative preluate din natura înconjurătoare. Satul românesc reprezintă obârșia culturii. Este punctul din care iradiază elemente și în arta cultă. Prin intermediul credințelor ... Citește mai mult Fiecare semn întâlnit își poartă cu sine, ca pe o umbră, semnificația sa. Acesta se modifică, evoluând pe scara verticală a
CRISTINA OPREA [Corola-blog/BlogPost/381583_a_382912]
-
într-un semn. Semnul era stocat într-o ,,bibliotecă” a memoriei și de acolo preluat, recunoscut, acceptat de întreaga comunitate. S-a stabilit astfel, o legatură între macro - și micro - cosmos, legatură exprimată cu ajutorul elementelor figurative preluate din natura înconjurătoare.Satul românesc reprezintă obârșia culturii. Este punctul din care iradiază elemente și în arta cultă. Prin intermediul credințelor ... XXV. CÂTEVA GÂNDURI DESPRE CONSTANTIN BRÂNCUȘI, de Cristina Oprea, publicat în Ediția nr. 136 din 16 mai 2011. Pe data de 16 martie s-
CRISTINA OPREA [Corola-blog/BlogPost/381583_a_382912]
-
Dacă îndrăznești să tragi cu urechea deși nu te ferești să rupi florile și copacii și să strici cuiburile păsărilor, te vei transforma pe loc în piatră! Spune drept acum, ești vrednic să asculți povestea aceasta minunată? Iată! Într-un sat de la poalele munților trăia un fecior sărac pe numele lui Ionică. Harnic era, nu-i vorbă, doar că nu-i era lui gândul la ziua de mâine ca să pună ceva agoniseală deoparte. Muncea în stânga și-n dreapta pe la oricine avea
MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU [Corola-blog/BlogPost/381564_a_382893]
-
Dacă îndrăznești să tragi cu urechea deși nu te ferești să rupi florile și copacii și să strici cuiburile păsărilor, te vei transforma pe loc în piatră! Spune drept acum, ești vrednic să asculți povestea aceasta minunată?Iată! Într-un sat de la poalele munților trăia un fecior sărac pe numele lui Ionică. Harnic era, nu-i vorbă, doar că nu-i era lui gândul la ziua de mâine ca să pună ceva agoniseală deoparte. Muncea în stânga și-n dreapta pe la oricine avea
MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU [Corola-blog/BlogPost/381564_a_382893]
-
atâtea milenii de juguri și bocanci de granit. S-a ridicat românul ieri noapte să-și apere viața Distrusă de voi, lipitpri și paiațe ce ne furară-ți speanța! S-a ridicat cu mic, cu mare, firav, puternic, tânăr, băttrân, Satul de rușinea ce-o aruncarăți pe numele lui de român. Acasă cu voi, pleoșnițe cuibărite în casele noastre! Roadeți-vă unghiile, șobolani tifoizi ai răbdării! Poate așa ne vor face boboci florile-n glastre Și vom avea ve privi prin
DANIELA POPESCU [Corola-blog/BlogPost/381680_a_383009]
-
amurguri cad la masa tăcerii; Zadarnic se tot pleacă grâul sub coasă, Căci musca foamea din glie sub arșiță verii. Iar sălcia s-apleacă stinghera spre unde: Nu´s fete să-și facă de Rusalii cunună! Hătișul Pădurii Nebune spre sate pătrunde Și peștii își pierd, apre amonte, de urma. Dorm apele-n matcă, înghețul adoarme la mal. La ceasul-răscruce doar cocsul mai cânta. Din pod, pește vatra, cade bătrânul caval. Piere stafia, născând o zână din sluta. Citește mai mult
DANIELA POPESCU [Corola-blog/BlogPost/381680_a_383009]
-
amurguri cad la masa tăcerii;Zadarnic se tot pleacă grâul sub coasă,Căci musca foamea din glie sub arșiță verii.Iar sălcia s-apleacă stinghera spre unde:Nu´s fete să-și facă de Rusalii cunună! Hătișul Pădurii Nebune spre sate pătrundeși peștii își pierd, apre amonte, de urmă.Dorm apele-n matcă, înghețul adoarme la mal. La ceasul-răscruce doar cocsul mai cântă.Din pod, pește vatra, cade bătrânul caval.Piere stafia, născând o zână din sluta.... V. POEM INSOMNIAC, de
DANIELA POPESCU [Corola-blog/BlogPost/381680_a_383009]
-
sosesc, Iar în livadă-s câțiva miei! E mâine ziua de Florii, În zarzări florile-și fac loc, Din drum vin glasuri de copii Și-o pasăre c-un pai în cioc. Se-nalță-n soare colțul crud, Frumos e satul și curat, Iar în chindie se aud, În turn, trei clopote cum bat. Referință Bibliografică: E MÂINE ZIUA DE FLORII / Gheorghe Vicol : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1937, Anul VI, 20 aprilie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Gheorghe
E MÂINE ZIUA DE FLORII de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1937 din 20 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381734_a_383063]
-
întâlnească, sunt spulberați de oboseală seară după o zi de muncă și în week end preferă să iasă din București, să meargă unde văd cu ochii. Popor muncitor catalogat drept leneș. Nu-l identific cu cei care sprijină ulucile prin sate, dezorientați, pierduți într-o societate care a evoluat fără ei și i-a uitat pe drum, mă gândesc întotdeauna la copiii de 20-30 de ani care pleacă dimineață la multinaționale sau în bănci și mai vin seară pe la noua. Bani
CELULA MEA NEBUNA CONTINUARE VIII de SILVANA ANDRADA în ediţia nr. 1937 din 20 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381735_a_383064]
-
al cititorului, o operă de o viață. Vom descoperi un Petruș Andrei care este, pe rând, directorul care înaltă școli, dascălul formator de tinere generații, bibliotecarul care respiră printre rafturi cu cărți, poetul romantic care trăiește alături de veșnicia născută la sat, spiridușul magic care ne poartă în lumea frumoasă de basm românesc și, nu în cele din urmă, un prinț al sonetului. Pentru a contura o idee cititorului, propun un experiment, voi deschide cartea la întâmplare și voi cita: ”Cărțile sale
ECOURI PE GOLGOTA DINTRE INIMĂ ŞI GÂND de GABRIELA ANA BALAN în ediţia nr. 1742 din 08 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381806_a_383135]
-
pentru o lume în care avioanele se pot pescui cu cârlige aurii, lupii și căprioarele trăiesc în același spațiu, femeile caută secretul fericiriii printr-un dans ritualic cu maturi, iar casă maramureșană devine un ghem de povești despre familie și sat. Programul se încheie cu un atelier în care copiii realizează instalații de artă în jurul cărora crează povești-concept. Detalii despre înscriere și taxe: Asociația Da de De “Kamishibai- la povești să spunem Hai!” se bazează pe o metodă de educație non-formală
Goana după cunoaştere- oferta de programe educative Da' De Ce [Corola-blog/BlogPost/98824_a_100116]
-
temă accesul romilor la serviciile de sănătate din România, fotoactivistul a obținut a treia poziție în clasamentul secțiunii Portret a concursului anual Pictures of the Year International. Fotografia premiată de juriul POYi o înfățișează pe Simion Filotia, o bătrână din satul Mârza, și evidențiază barierele cu care se confruntă romii în accesul la servicile de sănătate, asistență socială și educație. Deși conștient de existența discriminării romilor în privința serviciilor de sănătate, lucrând la documentarul „Liderii romi, sfârșitul etniei rome”, Mugur Vărzariu a
Mugur Vărzariu, premiat la prestigiosul concurs de fotografie POYi 2014 [Corola-blog/BlogPost/98831_a_100123]
-
această zi aniversara, Muzeul Național al Țăranului Român își invită publicul la vernisajele a doua expoziții și la un concert de muzică de cameră. Program: oră 14.00, la vernisajul expoziției Rușii lipoveni din România, la Sala Laolaltă și Școala Satului oră 17.00, vernisajul expoziției În urmă acului. Românii de pește Bug, la Sala Irina Nicolau oră 19.00, Concertul orchestrei de cameră PHILARMONIA a Centrului Național de Artă „Tinerimea Română‟, la Studioul Horia Bernea
Muzeul Taranului implineste 24 de ani [Corola-blog/BlogPost/98846_a_100138]
-
unui oraș sufocat de temperaturile arzătoare. Dacă și voi vă numărați printre cei care adoră să își ia rucsacul în spinare și să o ia la drum, Durușa Summerhills Festival este exact evenimentul pe care îl așteptați! Situat în Maramureș, satul Durușa îi surprinde plăcut pe toți cei ce-i străbat ulițele cu pitorescul specific mediului rural Maramureșan. An de an satul Durușa se preschimbă timp de 3 zile într-un canvas de celebrare a armoniei dintre omul creativ și natură
Durușa Summerhills [Corola-blog/BlogPost/98984_a_100276]
-
și să o ia la drum, Durușa Summerhills Festival este exact evenimentul pe care îl așteptați! Situat în Maramureș, satul Durușa îi surprinde plăcut pe toți cei ce-i străbat ulițele cu pitorescul specific mediului rural Maramureșan. An de an satul Durușa se preschimbă timp de 3 zile într-un canvas de celebrare a armoniei dintre omul creativ și natură. Vara aceasta, festivalul are loc în perioada 20 - 23 august, reunind o mulțime de artiști precum Fouk!, Marvin Hey, Daniel Leseman
Durușa Summerhills [Corola-blog/BlogPost/98984_a_100276]
-
rescriere avangardista a istoriei; Qiqie chengqun (Soții și concubine); Mi (primul său roman, tradus în limba română sub titlul Lumea de orez); Wo de diwang shengya (Eu sînt împăratul Chinei); Feiyue wo de fengyang shu guxiang ( Trecînd în zbor peste satul natal cu nuci stufoși); Yingsu zhi jia (Familia macului); He an (Malul fluviului); Zhi gui (Fantome de hîrtie). Multe dintre românele și nuvelele lui Șu Tong au fost traduse în principalele limbi de circulație internațională. În 2011 a fost nominalizat
Scriitorul chinez Su Tong la Braşov [Corola-blog/BlogPost/99109_a_100401]