20,441 matches
-
cât și concurența externă. Industria de construcții. Începuturile mașinismului în această ramură sunt mult mai timide decât în ramura industriei alimentare și textile. Aceasta este și explicabil, pentru că, pe de o parte, cerințele în acest domeniu erau mai reduse, fiind satisfăcute în mare parte de industria meșteșugărească, iar pe de altă parte, progresele mașinismului în Europa în această ramură erau mai lente. Constatăm doar că o situație oarecum specială o are în acea epocă producția de cărămizi și olane. Necesitățile de
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
prelucrării lemnului se reduc la mențiunile de mai sus, din care rezultă că acele începuturi au fost foarte timide. În Moldova s-a continuat așadar să se prelucreze lemnul manual sau prin instalații mecanice meșteșugărești de tipul ferăstraielor, care, probabil, satisfăceau atât nevoile interne, cât și cele de export. Printre primele fabrici construite în Moldova a fost și cărămidăria de la Iași. Înființarea ei s-a datorat faptului că, așa cum am arătat, producerea cărămizilor prin metode tradiționale nu mai corespundea cerințelor mereu
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
să i se scutească de dări lucrătorii, ar putea ieși din situația grea în care se afla, ceea ce, firește, este prea puțin. El exagera însă importanța acestor lucruri minore tocmai pentru a obține ceea ce dorea. Cererile nu i-au fost satisfăcute, dar fabrica a continuat să funcționeze totuși în întreaga perioadă de care ne ocupăm. În anul 1860-62, utilizând ca forță motrice puterea aburului și 28 de lucrători, dintre care 14 copii, făbricuță prelucra un material brut în valoare de 33
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
numai cu armatele sale, dar și cu cele sârbești și altele, și [afirmând] că ar avea și în interiorul Imperiului turcesc grupuri de rebeli [facții] și că prin creștini poate să ridice o revoltă împotriva turcilor. De asemenea, a promis a satisface armata rosienească cu alimente”. Așadar, țarul dă vina eșecului din 1711 pe Brâncoveanu, de dragul căruia i-a sărit în ajutor cu „desperare”, ceea ce este cu totul fals. Campania a fost pregătită de la început cu o superficialitate izbitoare. Cauzele eșecului aici
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
stabilit cu precizie. Într-adevăr, nouă zile mai înainte, la 15 martie 1771, von Solms îi scria din Petersburg lui Friedrich al II-lea că în capitala Rusiei a fost avansat, ca idee „vagă și preliminară”, un proiect menit să satisfacă cele trei Puteri (Rusia, Austria și Prusia), și anume: după ce fiecare din ele va lua ce-i convine din Polonia, „aceasta să fie despăgubită cu Moldova și Valahia. Această mărire nu va spori forța Poloniei, dar motivele de gelozie legate
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
mare putere”, a jucat în acele evenimente un rol disproporționat de mare în raport cu interesele sale în Orientul european. De fapt, Prusia nu avea interese directe în această zonă. Ea s-a implicat însă masiv aici, în negocieri, pentru a-și satisface veleitățile de expansiune pe țărmurile baltice, pe seama Poloniei. În acea conjunctură, Principatele au alcătuit pentru Friedrich al II-lea obiectul preocupărilor sale ca monedă de schimb. În plan general, regele și-a fixat conduita și în funcție de cea posibilă a Austriei
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
din ele. Rusia - își continua raționamentul regele - dorea să pună stăpânire pe Moldova și Muntenia, ori să le proclame independente sub protecția sa, ceea ce respingeau hotărât Austria și Turcia. Împărțirea Poloniei apărea, în felul acesta, ca singurul mijloc capabil să satisfacă toată lumea, și, în primul rând, am adăuga noi, Prusia. Prin această „operație” - observa Friedrich al II-lea - „Rusia putea să se indemnizeze de ceea ce a costat-o războiul cu Turcia și, în locul Valahiei și Moldovei, pe care ea nu le
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Austriei. În realitate, el era avocatul propriei sale cauze, căci prin restituirea Moldovei și Munteniei către Turcia, Friedrich al II-lea apărea ca salvatorul acesteia din urmă, îndreptățit la recunoștința Porții printr-o atitudine binevoitoare a ei în chestiunea poloneză, satisfăcea Austria dirijând-o spre aceeași nefericită Polonie. Este adevărat că ideea despăgubirii Poloniei cu Principatele reapărea și în primăvara și vara lui 1771, dar dominantă rămânea alternativa retrocedării Principatelor, cerută expres de von Solms lui Panin la sfârșitul lui ianuarie
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
și Munteniei - se spunea în tratat - „n-au încetat de mai mulți ani să tulbure liniștea frontierelor Transilvaniei și să-și extindă uzurpările lor asupra teritoriului M.S.I. și R.”, după pace se vor repune bornele vechi în manieră de a satisface Austria. Această din urmă propozițiune arată că acele uzurpări erau doar pretexte pentru „înaintarea bornelor” în profitul Vienei. Von Zegelin raporta însă din Constantinopol că Poarta nu putea accepta sub nici un motiv independența Principatelor și a tătarilor, iar la 17
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
producă - după părerea lui Stein - conform unor legi economice, care sunt „absolute și cosmopolite”. Ele își fac loc cu o „forță irezistibilă și își ating scopul lor”. „Potrivit acestor legi, nu este timpul îndepărtat când Ungaria și Transilvania își vor satisface pe deplin nevoia lor de capital apusean, de spirit de întreprindere. Prea mare influență au puternicele elemente care au fixat epocii noastre această misiune, este prea necesară o reînnoire și lărgire a pieței pe care își pot găsi o nouă
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
calea militară, pentru că ea crează incoveniente politice și strategice, apoi ea nu poate avea rezultate trainice și pentru că, am mai adăuga noi, în acele împrejurări Imperiul Habsburgic nu putea folosi și nici nu dispunea de o putere armată capabilă să satisfacă poftele expansioniste ale unei părți din burghezia și aristocrația austriacă. El optează pentru a doua cale, cea economică, singura cale convenabilă și în măsură să asigure „fuziunea” țărilor dunărene cu Imperiul Habsburgic și care mai constituia, totodată, o premisă trainică
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Motive pentru practicarea joggingului Prezentarea unei liste de motive pentru practicarea joggingului nu ar face decât să repetăm foarte multe din informațiile expuse anterior. Fiecare individ efectuează o activitate plecând de la anumite trebuințe, având anumite motive șu urmărind să-și satisfacă anumite nevoi. O mare parte din anchetele efectuate în rândul practicanților de activități sportive de timp liber, din studiile și cercetările orientate pe implicarea populației în activități fizice sportive, evidențiază că cei mai mulți oameni încep să alerge (unii mai constant decât
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3067]
-
ajutându-mi circulația mea sangvină. Totuși, doream să cunosc «cum și de ce?». În câteva luni de alergări controlate, am fost capabil să acopăr lejer distanțe de 15 mile dar, fiind dogmatic, încăpățânat și presupun că și prudent, încă nu eram satisfăcut, neștiind sigur dacă o făceam într-un mod corect. Am început să alerg la extreme, să văd cât de departe aș putea fugi și ce presiuni de ritm ar putea suporta corpul meu. Mi-am descoperit limitele fizice, depășindu-le
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
din interiorul localității de domiciliu, în afara localității de domiciliu, pe diferite suprafețe, pe stadioane sau piste pietonale special amenajate, etc. Recomandarea noastră ar fi ca practicarea alergării tip jogging să fie făcută acolo unde siguranța personală și integritatea biologică sunt satisfăcute. Se poate începe cu suprafețele plane, după care se face trecerea spre cele în panta sau în rampă, sau denivelate, evitându-se pe cât posibil străzile aglomerate, intersecțiile și suprafețe dure (bitum, asfalt). A. Jogging în localitate sau în afara localității În funcție de
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
negocierilor de aderare să se realizeze în 2004,82 în așa fel încât anii 2005-2006 să fie dedicați semnării Tratatului de Aderare, ratificării lui, precum și definitivării pregătirii interne, astfel încât România să adere, la data stabilită, în condiții optime, pentru a satisface așteptările cetățenilor la întâlnirea cu Uniunea Europeană. Pornind de la realitatea existentă a diferențierii, strategia de negociere a aderării României a introdus și ținte intermediare (anuale) care aveau menirea să accelereze progresul intern și să recupereze întârzierile, decalajele față de celelalte state candidate
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
financiare. Lupta împotriva discriminării UE a solicitat să i se ofere, cu regularitate, date actualizate referitoare la inițiativele adoptate în domeniul luptei împotriva discriminării (un calendar pentru intrarea în vigoare a OG 137/2000, cu indicarea pașilor necesari pentru a satisface cerințele Directivelor 2000/43 și 2000/78, incluzând orice planuri de a introduce vârsta și handicapul ca noi criterii de discriminare; rolul, atribuțiile și funcționarea viitorului Consiliu național pentru lupta împotriva discriminării). Trebuiau detaliate măsurile care au fost adoptate sau
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
și investiția financiară, esențiale pentru asigurarea capacității administrative adecvate a noii autorități de reglementare. Observațiile de mai sus erau valabile și în ceea ce privește serviciile poștale, sector care va fi, de asemenea, reglementat de ANRC. În general, transpunerea legislației era aproape de a satisface obiectivele fixate de Guvern. Dificultatea principală consta în crearea, în timp util, a structurii administrative necesare pentru a putea asigura implementarea legislației, cu un mod de funcționare eficient, total independent față de autoritățile române și de operatorii sectoriali. În Opinia sa
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
relativ la plățile efective ale măsurilor eligibile. UE a avertizat că în cazul în care angajamentele asumate nu erau îndeplinite, Comisia nu va putea aproba finanțarea comunitară până când condițiile stabilite în reglementările fondurilor de coeziune și a celor structurale nu sunt satisfăcute. UE a indicat că eligibilitatea pentru asistență din fondurile structurale, fondul de coeziune și INTERREG pentru Statele Membre ale UE, la data 1 ianuarie 2007, va fi determinată prin proceduri stabilite de acquis-ul aplicabil la acea dată. UE considera că
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
și calendarului prezentate de România. UE a subliniat că, în cazul în care angajamentele asumate nu erau respectate, Comisia nu va putea aproba finanțarea comunitară până când condițiile stabilite de reglementările pentru fondurile structurale și pentru fondul de coeziune nu erau satisfăcute. Principalele aspecte evidențiate în Rapoartele de țară ale Comisiei Europene (2002-2004) Raportul de țară 2002 România a început deja identificarea instituțiilor responsabile cu pregătirea și implementarea Fondurilor structurale și a Fondului de coeziune, după aderare. Totuși, era necesară continuarea eforturilor
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
deciziile grupului; * Tonul hedonic; * Omogenitatea grupului; * Nivelul încrederii între membrii echipei; * Participarea la acțiunile grupului; * Permeabilitatea față de persoanele din afara grupului; * Polarizarea eforturilor către scopul comun; * Eficacitatea, stratificarea și stabilitatea grupului; * Conflictele interpersonale; Cercetările de psihologie experimentală au evidențiat că gruprurile satisfac nevoia de afiliere, sunt un mijloc de stabilire a imaginii de sine și o modalitatea de colaborare și socializare. În cadrul grupului se conturează obiective individuale (impresionarea profesorului, dorința de a deveni lider) și cele de echipă. Cum în practică este
Metode moderne de comunicare didactică by Molnár Zsuzsa () [Corola-publishinghouse/Science/1633_a_3061]
-
un mijloc de stabilire a imaginii de sine și o modalitatea de colaborare și socializare. În cadrul grupului se conturează obiective individuale (impresionarea profesorului, dorința de a deveni lider) și cele de echipă. Cum în practică este aproape imposibil să se satisfacă, în egală măsură, interesele individuale și cele de grup este bine ca membrii echipei să accepte că au obiective comune și să învețe să le așeze înaintea intereselor personale. Cercetătorii activității grupurilor consideră că, pentru a se asigura o participare
Metode moderne de comunicare didactică by Molnár Zsuzsa () [Corola-publishinghouse/Science/1633_a_3061]
-
de multe ori utilizată pentru a justifica afirmația că un sistem de drept trebuie să se conformeze, într-o anumită măsură, cerințelor moralei. Adepții pozitivismului juridic au încercat să demonstreze că nu este necesar ca legile să reproducă sau să satisfacă anumite cerințe ale moralității, chiar dacă, de fapt, ele fac deseori acest lucru. Această susținere a pozitivismului a fost respinsă apelându-se la doctrina clasică a dreptului natural, care afirmă că există anumite principii ale conduitei umane care pot fi descoperite
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
este autonomă. După criteriul subiectului (subiectelor) unei prescripții acestea se divid în particulare și generale. O prescripție este particulară atunci când se adresează unui anumit individ specificat și generală atunci când se adresează fie tuturor oamenilor, fără restricții, fie tuturor oamenilor care satisfac o anumită descriere. Și în funcție de ocazie, respectiv de menționarea unui moment sau interval temporal, o prescripție poate fi emisă exclusiv pentru o ocazie specificată și atunci este o prescripție particulară sau poate fi emisă pentru un număr nelimitat de ocazii
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
să ne refugiem la nivelul critic al gândirii morale și să judecăm acest tip de acțiune ca și cum am fi "arhangheli". Prin urmare, trebuie să explorăm cât mai multe dintre consecințele posibile, să determinăm probabilitatea producerii lor, să determinăm în ce măsură ele satisfac preferințele tuturor celor implicați, adică "utilitatea", să comparăm aceste utilități și să respingem acțiunea a căror consecințe sunt inacceptabile. Prin acest mecanism deliberativ îmbogățim nivelul intuitiv cu reguli noi, morala progresează și se rafinează 41. Oamenii nu sunt de la natură
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
că norma de drept cuprinde următoarele componente: descrierea unei stări de fapt, un operator deontic și o sancțiune legală 57. În literatura juridică se face distincție între structura logico-juridică și structura tehnico-legislativă a normei juridice. Orice normă juridică trebuie să satisfacă sub aspect structural următoarele aspecte: stabilirea condițiilor de aplicare a normei, descrierea conduitei subiectelor cărora li se adresează normele și prescrierea consecințelor pentru acel subiect care va avea o altă conduită decât cea descrisă de norma juridică. Aceste cerințe corespund
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]