3,889 matches
-
încet și plină de teamă. Ordinul însă era ordin. Când am ieșit afară, calul, cel bătrân și orb, era deja înhămat la șareta cu roți de lemn. Trebuia să fiu cu băgare de seamă, să stau cu picioarele pe singura scândură ce alcătuia podeaua acesteia sau să merg cu picioarele atârnate în gol. Mergi fără nici o teamă, că este un cal blând și nu-ți face nimic, mi-a spus secretara. Deși tremuram de frică, m-am urcat în șaretă, iar
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
luat și pe dumneavoastră cu mașina, tovarășa secretară? Ce oameni sunt și ăștia, să lase o femeie în ploaie, a exclamat femeia necăjită, în timp ce îmi usca părul cu un prosop aspru cu miros de brânză. De pe masa improvizată dintr-o scândură și doi țăruși, de sub un ștergar, femeia a scos un boț de mămăligă cu brânză de oi, un ou fiert și o oală prinsă, nesmântânită. Mi-a spus cu glasul blând: Luați de mâncați și apoi om vedea noi cu
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
stă Închisa din 1947 și ghidul ne informează că palatul din apropiere a aparținut unei „boieroaice”. De ce neam era „boieroaica” nu ni se spune. Placa de pe zidul bisericii este data la recondiționat și locul este acoperit cu un oblon de scânduri. Pe scări la bibliotecă cresc ierburi . Este Închisa din 1952 tot pentru reparații. Visul românilor de a avea și ei un loc sub soare s-a spulberat . Dacă se Împlinea În felul cum se proiectase În 1913 era o operă
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
multe etnii, înțelegerea dintre ele a fost foarte bună și s-au integrat sau au dispărut, cum au fost evreii, polonii și nemții. Deși satul Victoria avea delimitat locul bisericii, din lipsă de fonduri, s-a ridicat o biserică din scânduri, în cimitirul din dealul situat în cotul Jijiei la ieșirea din satul Hlipiceni și intrarea în sat, unde pe lângă slujba de înmormântare se țineau și slujbele curente. În ultima vreme, (Cam între anii 1935-1941) multe familii au venit din Basarabia
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
multe etnii, înțelegerea dintre ele a fost foarte bună și s-au integrat sau au dispărut, cum au fost evreii, polonii și nemții. Deși satul Victoria avea delimitat locul bisericii, din lipsă de fonduri, s-a ridicat o biserică din scânduri, în cimitirul din dealul situat în cotul Jijiei la ieșirea din satul Hlipiceni și intrarea în sat, unde pe lângă slujba de înmormântare se țineau și slujbele curente. În ultima vreme, (Cam între anii 1935-1941) multe familii au venit din Basarabia
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
pentru bărbați, înclinați către băutură, și grele pentru femei, mai ocupate ca altădată. Este și un spațiu temporal numai bun de vagabondaj. Ninsoarea s-a domolit. Și așa era neconvingătoare; acum plouă, gardurile sunt negre de apa care a îmbibat scândurile vechi (obligatoriu, în lașul pitoresc, gardurile sunt vechi). Se târăsc, fără vlagă, niște câini fără stăpân; totuși, sunt "administrați", se vede, într-un regim convenabil, nu le e foame, nu cerșesc, dar, muiați până la piele, sunt mai patetici ca de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
pe coasta Pacificului, în America de Sud, sau pe fundul oceanului). Într-o viață prea scurtă și prea brutală, mulți dintre ei nu aveau timp de ceremonii ca cele descrise în Peter Pan, povestea scoțianului J. M. Barrie (pedeapsa mersului pe o scândură ce pornește din marginea corăbiei în afară, deasupra apei) sau de urmărit ani la rând traseul unei hărți complicate, cu o comoară îngropată, așa cum se întâmplă în Treasure Island, romanul lui Robert Louis Stevenson. Cuferele piraților conțineau mai degrabă bunuri
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
subconștientul nostru, iar lucrurile pe care pirații le puteau face după bunul lor plac le dorim și noi, măcar temporar, ca expresie a unor posibilități de mult amputate. O aventură cu sufletul la gură, pe întinsul melancolic al mării, cu scândura punții sub picioare, cu buzunarele pline și cu prețul unei vieți scurte, dar libere și intense - iată esența imaginarului pirateriei occidentale ! Despre câmpul său larg de implicații istorice și estetice va fi vorba în acest eseu, în capitole inegale, ca
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
față de orizont - longitudinea începe să fie calculată abia după epoca lui James Cook, cu cronometrul inventat de John Harris și cu ajutorul meridianelor convenite ca etalon temporal internațional) și orientarea după repere celeste (soare, lună, stele) ; măsurarea vitezei cu loch-ul (scândura legată cu o sfoară cu noduri, care se arunca în apă, numărându-se numărul de noduri trecute prin palmă, într-o unitate de timp calculată cu o clepsidră) ; măsurarea adân cimii cu sonda (o bucată de fier atârnată de o
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
față de orizont - longitudinea începe să fie calculată abia după epoca lui James Cook, cu cronometrul inventat de John Harris și cu ajutorul meridianelor convenite ca etalon temporal internațional) și orientarea după repere celeste (soare, lună, stele) ; măsurarea vitezei cu loch-ul (scândura legată cu o sfoară cu noduri, care se arunca în apă, numărându-se numărul de noduri trecute prin palmă, într-o unitate de timp calculată cu o clepsidră) ; măsurarea adâncimii cu sonda (o bucată de fier atârnată de o parâmă
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
vasului, făcut și mai mic de scările de acces pe punte și dedesubt, la magazii, de prezența tunurilor, a animalelor vii ținute pentru carne proaspătă (viței, capre, oi, găini), a armelor, a bagajelor și a proviziilor. Ca mese, se foloseau scânduri înguste, suspendate de frânghii și strânse, când nu mai era nevoie de ele, iar scaune deveneau lăzile cu efecte personale sau cu echipamente. Paturile erau hamace de pânză groasă, atârnate de inele fixate în bordaj, care se împachetau în timpul zilei
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
Datorită unor păhărele de vin acru, căruțașul palavragiu chiar arăta să fi ajuns în acest stadiu. Înotând două ceasuri bune prin burniță și frig, căruța ne-a deșertat la marginea satului, pe o toloacă în care, pe două capre din scânduri, se încropeau pereții unei scene. Localnici și invitați se înghesuiau într-o casă de alături ca să „servească” câte un ou fiert și, la discreție, același vin acru. Am căpătat și noi, curățat de coajă, un ou și paharul plin cu
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
Prestația n-a fost pe placul asistenței formată din niște babe cu tulpane negre, ținând o palmă subsuoară și alta la gură. Deodată răsună un ordin sec. Pe scenă, un ostaș țâșni din rând și călcă pe un capăt de scândură; instantaneu, aceasta săltă ca o cumpănă de fântână. În aceeași clipă întreg eșafodajul, cu tot cu brigadă, se trezi între capre. Pantomima distră de minune babele care șușoteau între ele: „Dumnezeu nu bate cu ciomagul !” La scurt timp după întâmplare poetul și-
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
un scaun și punându-i în față porția sa de la cină. Apoi, a unit trei scaune, și-a pus salteaua peste ele și a pregătit un culcuș cald pentru aceea făptură înfricoșată. El s-a întins să doarmă pe niște scânduri de lemn ude. «Mâine o să avem grijă să-ți regăsești familia. Acum dormi liniștit!». Văzându-l ghemuit sub pături părea o grămăjoară de oase nemișcate: «Bietul copil! Ai avea atâta nevoie să fii îmbrățișat și încălzit la pieptul unei mame
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
regal în gara Termini, la primele ore ale dimineții. În mijlocul fațadei îndoliate, un baldachin dublat cu hermină, în vîrf avînd coroana regală, marca intrarea în holul stației. Sub bolta de sticlă, liniile și peroanele erau acoperite cu o platformă de scînduri, lăsînd liberă doar linia centrală pe unde trebuia să sosească trenul funerar. Transformată astfel într-o impunătoare sală de recepție, gara vedea aliniindu-se de-a lungul șinelor delegațiile străine înzorzonate și multicolore. Regele Bulgariei, pe cap cu un pompon
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
să poată dăuna în ascensiunea în carieră 105. Țarul bulgarilor a construit împotriva lui cel mai bizar scenariu: garden party în parcul de la rezidența din Vrania, la cîțiva kilometri de oraș. Pe ringul de dans pe peluza centrală făcută din scîndură, Ferdinand stă la vedere, gata să-și primească oaspeții: cînd apare Paléologue, Regele face un pas către el: "Dați pălăria" zice, întinzînd brațul, în timp ce cu cealaltă îi strîngea mîna ministrului, încît acesta, fără să se gîndească, îi oferă pălăria de
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
nemăsurată a generalului Wilson, șeful Statului Major britanic, gentleman și soldat loial, prieten devotat al mareșalului Foch (urma să moară la scurt timp după aceea, victimă a unui atentat comis de un descreierat), alături de care mergea legănat pe podeaua de scîndură amiralul lord Beatty, celebrul "atacator"176 al flotei germane în bătălia din Iutlanda, mască energică, luminată de un zîmbet larg, cu chipiul lăsat pe o parte, ca un marinar care rupe inimile fetelor la chefuri. Toată această mulțime de vedete
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
mai frumoase principese europene". Altă fată a fost mama Regelui Alexandru și ultimele două au fost căsătorite cu mari duci ruși. 25 Numele unui regiment înființat de Petru cel Mare. 26 Autorul se referă la aurora boreală. 27 Sate din scînduri și carton, ridicate de Potemkin pentru a-i impresiona pe călătorii occidentali care vizitau Rusia (Iosif al II-lea și Diderot). 28 Autorul vrea probabil să spună Cetatea Vaticanului. 29 Palezzo Venezia este sediul președenției consiliului de miniștri. 30 Corso
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
adevărat. Greierașii și-au găsit demult un culcuș pentru iarnă . N-au cum să cânte pe o așa vreme neprietenoasă. - Cri! cri! cri! Cri! cri! cri! - Unde ești negriciosule? întreabă băiatul, auzind din nou căntecul cunoscut. - Aici, în crăpătura acestei scânduri pe care te pregătești tu s-o tai, ca să faci căsuțe pentru păsărele. - De unde știi tu ce fac eu? întreabă uimit Cosmin. - Te-am auzit când vorbeai cu tatăl tău. - Dar tu de ce ești aici? E deja noiembrie pe sfârșite
Prieteni de poveste. Teme de vacanţă. Limba română, clasa I by Cecilia Romila () [Corola-publishinghouse/Science/91492_a_92303]
-
am mai putut. Te rog, ajută-mă să scap! - Ești cam nechibzuit, amice. Nimerești mereu în încurcături. Cânți de zor întreaga vară, nu-ți faci provizii pentru iarnă, ceri împrumut la vecina ta, furnică. Ba, acum, te pitești și-ntre scânduri. Ar fi trebuit să înveți să-ți porți de grijă până acum. Hai. vino! Ai noroc de data aceasta. Cosmin trage cu grijă scândura. Descoperă crăpătura și-l scoate din captivitate pe micutul cântăreț. - Ce-ai să faci acum ? întreabă
Prieteni de poveste. Teme de vacanţă. Limba română, clasa I by Cecilia Romila () [Corola-publishinghouse/Science/91492_a_92303]
-
faci provizii pentru iarnă, ceri împrumut la vecina ta, furnică. Ba, acum, te pitești și-ntre scânduri. Ar fi trebuit să înveți să-ți porți de grijă până acum. Hai. vino! Ai noroc de data aceasta. Cosmin trage cu grijă scândura. Descoperă crăpătura și-l scoate din captivitate pe micutul cântăreț. - Ce-ai să faci acum ? întreabă băiatul. - Nu-ți face griji. Îmi caut un adapost călduț aici, în magazia ta și dorm liniștit până în primăvară. Cât despre povestea cu furnica
Prieteni de poveste. Teme de vacanţă. Limba română, clasa I by Cecilia Romila () [Corola-publishinghouse/Science/91492_a_92303]
-
două salturi, undeva, într-un ungher de magazie. EXERCIȚII APLICATIVE: 1) Întrebări: * Din ce anotimp face parte luna noiembrie? * Ce transformări au loc în natură toamna? * Ce făcea Cosmin în magazie? * Pe cine a salvat el? * De ce era greierașul între scânduri? * Ce-i reproșează Cosmin greierașului? * Ce spune greierașul despre cântecul lui din timpul verii? * Dar despre furnică? 2) Adaugă o literă în fața cuvintelor date și obține cuvinte noi: Exemplu: om - pom arin oi ou arc des lună prinde pune pasă
Prieteni de poveste. Teme de vacanţă. Limba română, clasa I by Cecilia Romila () [Corola-publishinghouse/Science/91492_a_92303]
-
teroarei de umid sunt de citat Lacustră, halucinație a unui diluviu ce izbește cu valuri de apă pe adormit: De-atîtea nopți aud plouând, Aud materia plângând... Sunt singur, și mă duce-un gând Spre locuințele lacustre. Și parcă dorm pe scânduri ude, În spate mă izbește-un val - Tresar prin somn și mi se pare Că n-am tras podul de la mal. Un gol istoric se întinde, Pe-aceleași vremuri mă găsesc... Și simt cum de atâta ploaie, Piloții grei se
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
greieri: - Cerdac sonor, aici, în vița ta, Întârziam în fiecare sară Și lemnul vechi subt pașii mei vibra Cu rezonanțe calde de vioară. Subt treapta ce se clătina, plecată, Cânta strident un greier într-o vară (Un sfredel într-o scândură uscată...) Și sus, prin crengile de nuc, se rătăcea În fiecare sară altă stea. CLAUDIA MILLIAN, ALFRED MOȘOIU Poezia Claudei Millian se caracterizează printr-o viziune decorativă a lumii, fastuoasă, exotică, desfășurare vitalistă de tapete și mătăsuri cu figuri de
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
cu dizabilități - ce este diferit? Motto: ALBATROSUL Charles Baudelaire Adesea marinarii, voind să se desfete, Atrag pe punți în cursă gigantici albatroși Ce însoțesc corăbii, în legănate cete, Pe-abisuri îmblânzite prin jertfe de matrozi. Dar cum se văd pe scânduri, stăpânitorii slăvii Devin ne-ndemânatici și înduioșător își poartă vastele-aripi târâș pe puntea năvii Ca vâsle ostenite pe laturile lor. Fochistu-i necăjește și, șchiopătînd, dă zorul Să imiteze mersul sfioșilor captivi Ridicol, slab și trîndav s-arată zburătorul Intimidat de
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]