7,856 matches
-
Civilizația romanului, I-II, București, 1983-1991; Totdeauna toamna, București, 1988; ed. (Timpul celor aleși), București, 1999; Viața pe fugă, București, 1998; Învățarea lumii, București, 1998; Platonia, București, 1999; Toward a Cyberlegal Culture, New York, 2002. Repere bibliografice: Alex. Ștefănescu, Imaginația critică, „Scânteia tineretului”, 1979, 9 241; Laurențiu Ulici, Critici și eseiști, RL, 1979, 14; Elena Tacciu, „Lecturi moderne”, R, 1979, 6; Mircea Iorgulescu, Critică și implicare, RMB, 1979, 10 774; Gheorghe Grigurcu, „Lecturi moderne”, VTRA, 1979, 10; Vasile Chifor, Critica printre lecturi
ROZNOVEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289393_a_290722]
-
nu doar „capul limpede”, ci și redactorul-șef adjunct al acestor periodice clujene. A mai colaborat, de-a lungul anilor, cu proză, reportaje, însemnări și interviuri la „Steaua”, „Orizont”, „Echinox”, „Luceafărul”, „Vatra”, „Contemporanul”, „Convorbiri literare”, „Transilvania”, „Cronica”, „Suplimentul literar-artistic al «Scânteii tineretului»”, „Flacăra”, „Ateneu” ș.a. Prima carte, romanul Coborând spre nord-vest, îi apare în 1972, fiind distinsă cu Premiul Comitetului Central al Uniunii Tineretului Comunist. În câteva pagini programatice, puse în fruntea celui de-al doilea roman, Săptămâni de dragoste (1975
SALAJAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289441_a_290770]
-
Tomescu), educatoare, și a lui Erast Șandru, învățător. La București va absolvi în 1969 Liceul „I. L. Caragiale”, iar în 1973 Facultatea de Filologie, secția română-italiană. Un timp profesoară la școli generale (1975-1979), va intra apoi în presă, ca redactor la „Scânteia tineretului” (1980-1989) și la „Tineretul liber” (1989-1991). Încercări, cu poezie, publică în revista „Funigei” a Liceului „I. L. Caragiale”, însă adevăratul debut se produce cu proză, la „Luceafărul”, în 1970, fiind prezentată de Fănuș Neagu. Va mai colabora la „Amfiteatru”, „România
SANDRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289463_a_290792]
-
București, 1972; Poeme intime, București, 1980; Izvoare subterane, București, 1984; Marea eclipsă, București, 1993. Repere bibliografice: Nichifor Crainic, Voința de originalitate, G, 1936, 1; Streinu, Pagini, V, 146-147, 149; J. V. Pandelescu, Un poet teleormănean - Constantin Salcia: „Năvodar de stele”, „Scânteia”, 1936, 1-2; C. Fântâneru, „Logodna apelor”, UVR, 1939, 17; George Ivașcu, „Logodna apelor”, JL, 1939, 22; Dragoș Vrânceanu, „Logodna apelor”, CML, 1940, 41; Dumitru Micu, „Liniștea furtunii”, GL, 1968, 36; Horia Bădescu, „Liniștea furtunii”, TR, 1968, 36; Ion N. Voiculescu
SALCIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289445_a_290774]
-
la Purcăreni, apoi Liceul „Unirea” din Brașov și devine student la Facultatea de Filologie a Universității din București. Frecventează cenaclurile literare studențești. Licențiat în filologie (1978), cu teza Introducere în po(i)etica bogziană, lucrează în presă, mai întâi la „Scânteia tineretului”, iar din 1990 la „Zig-zag”, „Expres”, „Azi”, unde din 1995 este redactor-șef adjunct și coordonator al suplimentelor culturale „Azi literar”, „Rampa” și „A.B.C.” În 2001 e numit consilier la Președinția României. Debutează cu versuri, ca elev, în
SAMPETREAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289455_a_290784]
-
Prezentare, AFT, 1973, 3; Constanța Buzea, Viorel Sâmpetrean, AFT, 1974, 5; Adrian Mihai Popescu, Aplecare asupra cuvântului, AST, 1979, 6; Constanța Buzea, „Vară de amiază”, AFT, 1979, 8; Ioan Adam, Contururile imaginarului, T, 1979, 8; Titus Vâjeu, „Vară de amiază”, „Scânteia tineretului”, 1979, 9 257; A. I. Brumaru, „Vară de amiază”, „Cuvântul nou” (Covasna), 1979, 2 273; Ciobanu, Însemne, II, 214-217; Victor Atanasiu, „Amiaza lui Empedocle”, RL, 1984, 21; A. I. Brumaru, „Amiaza lui Empedocle”, AST, 1984, 6; Costin Tuchilă, Ritmul plenitudinii, LCF
SAMPETREAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289455_a_290784]
-
Urmează studii postuniversitare la Facultatea de Ziaristică din București (1984-1986), primește burse în SUA (1966, 1974, 1977), parcurge și un stagiu de pregătire la Institutul Național de Administrație București (2003). Redactor la revistele „Viața studențească” și „Amfiteatru” (1972-1983), la ziarele „Scânteia tineretului” (1983-1989) și „Tineretul liber” (1989-1993, unde va fi redactor-șef adjunct), ulterior este funcționar la Serviciul de presă al Senatului României. În anii studenției brașovene este fondator și redactor-șef al revistei „Sigma”, iar în noiembrie 1990 întemeiază, împreună cu
SANDRU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289462_a_290791]
-
2002. Antologii: Silvania, Zalău, 1979 (în colaborare cu Domițian Cesereanu). Traduceri: Howard Fast, Cei mândri și liberi, București, 1952. Repere bibliografice: M. N. Rusu, „Itinerar critic”, LCF, 1965, 10; Al. Săndulescu, „Itinerar critic”, GL, 1965, 17; Mihai Ungheanu, Doi critici, „Scânteia tineretului”, 1965, 4989; Constantin Cubleșan, „Regele pălăriilor”, TR, 1967, 37; Marian Popa, À propos de..., LCF, 1967, 38; Nicolae Buliga, „Regele pălăriilor”, VR, 1967, 12; Mircea Vaida, Ospățul lui Trimalchio, Cluj, 1970, 16-26; Val Condurache, „Recviem rustic”, CL, 1973, 8
LUNGU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287922_a_289251]
-
lipsite de consistență lirică. SCRIERI: Amiaza mării, pref. Miron Radu Paraschivescu, București, 1965; Poezii, București, 1968; Moralizând fără glorie, București, 1970; Alexandros, București, 1971; Alexandros, tr. Anne Beresford în colaborare cu autoarea, Londra, 1979. Repere bibliografice: Mihai Ungheanu, „Amiaza mării”, „Scânteia”, 1965, 5001; Mircea Anghelescu, „Amiaza mării”, GL, 1965, 26; Crișu Dascălu, „Amiaza mării”, O, 1965, 8; Dumitru Micu, „Poezii”, RL, 1969, 9; Ileana Mălăncioiu, „Poezii”, LCF, 1969, 11; Dan Laurențiu, „Moralizând fără glorie”, LCF, 1970, 18; Gheorghe Tomozei, Sub violet
LUNGU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287923_a_289252]
-
Sizova, Mica balerină (Galina Ulanova), București, 1961 (în colaborare cu Nadia Lovinescu); Andrei Veițler, Alexandr Mișarin, Cântecul vântului, București, 1961 (în colaborare cu Nadia Lovinescu). Repere bibliografice: Traian Liviu Birăescu, „Lumina de la Ulmi”, O, 1955, 1; Traian Șelmaru, „Citadela sfărâmată”, „Scânteia”, 1955, 14 iunie; Vicu Mîndra,„Citadela sfărâmată”, GL, 1955, 39; Constantin Ciopraga, Construcția eroilor din „Citadela sfărâmată”, IL, 1955, 12; Mihai Botez, „Febre”, LCF, 1962, 6; Mihai Botez, „Teatru”, LCF, 1963, 24; Gabriel Dimisianu, „Teatru”, GL, 1963, 43; Ion Pascadi
LOVINESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287852_a_289181]
-
Bouillerce, Carré, 2002), tehnica bisocierii constă în apropierea a două situații pentru a provoca iluminarea (în literatura de specialitate regăsim o exprimare metaforică revelatoare: bisocierea este similară cu lovirea a două bucăți de silex una de alta pentru a produce scânteia). 13.1.2.5. Ingineria valoriitc "13.1.2.5. Ingineria valorii" Ingineria valorii este o tehnică ce sprijină cursanții în acțiunea lor de a lega funcționalitatea fenomenelor pe care le studiază de eficiența soluțiilor generate. Astfel: • la un lucru
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
A doua carte, 248-249; Dorin Tudoran, Poezie și ideal, LCF, 1976, 7; Daniel Dimitriu, Candoare și rafinament, CL, 1976, 4; Popa, Dicț. lit. (1977), 550; Iorgulescu, Scriitori, 154; Lit. rom. cont., I, 742; Dan Ciachir, „Frumosul în piele de tigru”, „Scânteia tineretului”, 1984, 10 865; Mihail Iordache, „Singurătatea de după dragoste”, CL, 1985, 10; Nicolae Turtureanu, Ștefuriuc, fecior de cuc, CRC, 1995, 6; Ulici, Lit. rom., I, 236-237; Rachieru, Poeți Bucovina, 456-461; Nicolae Cârlan, „Structura lacrimei”, ATN, 1998, 3; Carmelia Leonte, Metafizica
STEFURIUC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289915_a_291244]
-
A urmat, la București, școala elementară și liceul, încheiat în 1971 la „Matei Basarab”. Frecventează cenaclul Săgetătorul, condus de Tudor Opriș, și este prezent în mai multe antologii școlare. Laureat al concursurilor pentru elevi, publică versuri în „Suplimentul literar-artistic al «Scânteii tineretului»”, în „Țara visurilor noastre” (Oradea) și în câteva reviste școlare. Îi apar poezii și în „Cronica”, „Familia”, „Tomis”, „România literară”, „Amfiteatru”, caietele de poezie ale „Vieții românești”. Între 1972 și 1977 este student al Facultății de Filosofie de la Universitatea
STANESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289873_a_291202]
-
1 octombrie 1921 la 4 februarie 1922, conduce singur „Săgetătorul”, „publicațiune săptămânală pentru apărarea culturii românești”. A colaborat la „Rampa”, „Convorbiri critice”, „Noua revistă română”, „Facla”, „Universul”, „România literară” (seria Liviu Rebreanu) ș.a., iar după 1944 va fi prezent în „Scânteia”, „România liberă”, „Gazeta literară”, „Luceafărul” ș.a. Editorial, a debutat în 1906, cu piesa de teatru Eroii noștri, semnată Mihail Smolsky. Admis în Societatea Scriitorilor Români în 1911, face parte în mai multe rânduri din Comitetul de conducere, îndeplinind funcțiile de
SORBUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289795_a_291124]
-
Alexandru Ștefănescu, inspector financiar. Învață la Suceava, unde în 1965 termină liceul, și urmează cursurile Facultății de Limba și Literatura Română la Universitatea din București (1965-1970). Scurtă vreme va fi profesor, apoi intră în presă, ca redactor la „Tomis” (1971-1974), „Scânteia tineretului” (1975-1982), „Suplimentul literar-artistic al «Scânteii tineretului»” (1982-1983), „România liberă” (1984-1986), „Magazin” (1987-1989) și la „România literară” (unde funcționează din 1990, din 1995 fiind redactor-șef), director la revista „Zig-zag” (1991-1994), redactor-șef la „Flacăra” (1996). Debutează în 1965, cu
STEFANESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289910_a_291239]
-
Suceava, unde în 1965 termină liceul, și urmează cursurile Facultății de Limba și Literatura Română la Universitatea din București (1965-1970). Scurtă vreme va fi profesor, apoi intră în presă, ca redactor la „Tomis” (1971-1974), „Scânteia tineretului” (1975-1982), „Suplimentul literar-artistic al «Scânteii tineretului»” (1982-1983), „România liberă” (1984-1986), „Magazin” (1987-1989) și la „România literară” (unde funcționează din 1990, din 1995 fiind redactor-șef), director la revista „Zig-zag” (1991-1994), redactor-șef la „Flacăra” (1996). Debutează în 1965, cu poezie, în ziarul „Zori noi” din
STEFANESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289910_a_291239]
-
din București, secția engleză-română (1974-1978). Repartizat ca profesor la Școala Generală nr. 4 din Giurgiu, în 1982 părăsește învățământul spre a se angaja ca muncitor necalificat pe un șantier de la periferia capitalei. Corector la „România liberă” (1983-1988), devine redactor la „Scânteia tineretului”, secția de politică internațională (1988-1989), ulterior la suplimentul literar al cotidianului „Tineretul liber” (1990-1992), în intervalul 1992-1993 îndeplinind și funcția de redactor-șef adjunct al ziarului; concomitent, colaborează la postul de radio Europa Liberă cu comentarii politice. Din 1994
STANCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289861_a_291190]
-
și funcția de redactor-șef adjunct al ziarului; concomitent, colaborează la postul de radio Europa Liberă cu comentarii politice. Din 1994 lucrează ca redactor la secția culturală a „României libere”. Debutează în 1986, cu proză scurtă, la „Suplimentul literar-artistic al «Scânteii tineretului»”. A mai colaborat la „Adevărul literar și artistic”, „Apostrof”, „Convorbiri literare”, „Familia”, „Litere, arte & idei”, „Luceafărul”, „Ramuri”, „România literară”, „Tomis”, „Vatra”, „Viața românească” ș.a. Prima carte, romanul Vântul sau țipătul altuia, îi apare în 1992. I se acordă Premiul
STANCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289861_a_291190]
-
fiind membru fondator și vicepreședinte al Uniunii Forțelor de Dreapta, din care se retrage însă în anul următor. Din 2003 este director general adjunct al Teatrului Național „I. L. Caragiale” din București. Debutează cu proză în 1989, la „Suplimentul literar-artistic al «Scânteii tineretului»”, iar editorial cu romanul Drumul Olandei, apărut în 1991. Mai colaborează la „22”, „Dilema”, „Suplimentul literar și artistic al «Tineretului liber»” ș.a. La mijlocul anilor ’90 a coordonat colecția „Proză română contemporană” a Editurii RAO. Ca istoric, a scris câteva
STOENESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289943_a_291272]
-
de Telecomunicații și Școala Tehnică de Chimie din București (1957-1962). Student al Facultății de Filosofie a Universității din București (1962-1967), va fi, după absolvire, redactor de film la Studioul Cinematografic București (1967-1969), redactor la „România literară” (1969-1971), reporter special la „Scânteia tineretului” (1971-1976), producător de film la Casa de Filme nr. 1 (1973-1981) și redactor principal la „Contemporanul” (1981). Părăsește țara în 1981, iar în anul următor se stabilește la Montréal, în Canada. Aici înființează Editura Humanitas (unde publică volume de
STOICIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289957_a_291286]
-
familie, patrie și averi, iar pe de altă parte mai cu seamă la pasiuni. Viața călugărească pe care o are în vedere Dorotei este cea dusă în mănăstire. Caracteristică doctrinei lui Dorotei este și insistența asupra conștiinței, un fel de scînteie divină sădită de Dumnezeu în ființa umană în timpul Facerii; aceasta e aprinsă și însuflețită prin respectarea poruncilor (învățătura 2). Scrisorile, adresate unor călugări sau unor grupuri de călugări, se ocupă de probleme concrete de viață spirituală, bazîndu-se în mare măsură
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
o lua "linia" (frîntă) a partidului, fiecărui nou set de cîrmaci. Beniuc a proslăvit deopotrivă pe Stalin și pe Lenin, pe Gheorghiu-Dej, Ana Pauker, Vasile Luca, Nicolae Ceaușescu. Departe de a nega comunismul (vorbește, precum un articol de fond din Scînteia, despre "forțele democratice în frunte cu comuniștii", despre "lupta forțelor progresiste și democratice", despre "lupta forțelor democratice care a fost stimulată îndeosebi de către comuniști"), autorul Mărului de lîngă drum se manifestă în spiritul documentelor de partid, utilizînd fără complexe limba
O struțo-cămilă ideologică (III) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17121_a_18446]
-
soră cu moartea" - Agîrbiceanu). Involuntar comică mi se pare selecția ultimelor două exemplificări, din perioada presiunii ideologice și a propagandei, cu inovațiile lor: "o forță de demascare soră cu moartea" ("Cinema", 1968) și "o risipă de materiale soră cu moartea" ("Scînteia", 1969). Și în uzul actual, anumite alunecări și substituții produc, din aproape în aproape, extinderea formulei. Alături de construcția-tip - "O bătaie soră cu moartea îndură mai toate nevestele" ("Evenimentul zilei" = EZ, varianta pe Internet, 16.07.1997) - găsim mai ales
Rudenii și vecinătăți by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17163_a_18488]
-
aliatul ei, Paul Fargiss, cu care formează un cuplu eroic și mitic, om-mașină. În ciclul de povestiri Planetarium (care are drept motto un citat din Stanislaw Lem: "Dar să privești la stele, prietene, și să știi că aceste mărunte, alb-strălucitoare scântei sunt - când pui piciorul pe ele - regate ale mizeriei, ignoranței, ale diverselor stadii degenerative..." etc.), există aceeași preocupare de moralist, care ia însă în considerare nu numai ființa umană, ci toate entitățile raționale existente în univers. Scriitorul configurează, cu o
UN CRISTIAN TUDOR POPESCU MAI PUȚIN CUNOSCUT by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17138_a_18463]
-
mesaj ori se vorbea despre ea: "eminent om politic și savant de largă recunoaștere internațională șetc.ț"). Două fragmente (probabil, considerate ca fiind fundamentale și pe care le putem considera ca "tipice") au fost reproduse în cel mai important ziar, Scânteia, cu litere mari și puse în "chenar" (vezi Anexa). Vom analiza aici aceste două texte. Ele au aceeași lungime, reprezintă cam 11% din întregul M (în cele 16 paragrafe din totalul de 138 de rânduri - dintre care 73 de rânduri
Un text din "epoca de aur" by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/17126_a_18451]