3,232 matches
-
panoramic, comentariile românești manifestă așadar mai curând reținere în situarea Margueritei Yourcenar de partea modernității, cu toate că unele afirmații au mers și în această direcție, fie la modul general de exemplu, privind tratarea ludică a viziunii sale despre lume, în fond sceptică 25, ori privind barocul ei26 , fie cu aplicații mai stricte ca în cazul motivului oglinzii 27 ori al călătoriei 28. Pe drept cuvânt, Radu Toma a disociat scriitura yourcenariană de cea a lui Michel Tournier, care nu revine la textele
by George Rousseau [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
v b r i j ε (כ)v bri b(כ) v (a)ri Bovary Specificul literaturii este adăugarea unei astfel de motivații micro-structurale la structura globală a secvenței. În orice caz, aceasta vine să confirme analiza dimensiunii configuraționale, iar scepticii nu trebuie să uite că pagina a doua a romanului se încheie cu acest răspuns al lui Charles, dat profesorului la întrebarea cum îl cheamă, răspuns care plasează fonia în centrul textului: Noul venit, luînd atunci o hotărîre disperată, deschise
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
făcut din pedologie "rădăcina" "arborelui pedagogic", Ghidionescu a privit cu ochi critic tendința acesteia de supraevaluare a rolului eredității în dezvoltarea ființei umane. "Pedagogul", scria el, "nu trebuie să se lase abătut de problema eredității, nu trebuie să devină nici sceptic, nici fatalist, pentru a se resemna înaintea ei cu brațele încrucișate, ci trebuie să aibă deplină încredere că ereditatea îi lasă destul cîmp liber de activitate, de transformări și îmbunătățiri în educația copilului" (34, p. 51). După ce demonstrase caracterul complex
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
pun sub semnul contestației puterea însăși. Un regim incapabil să elimine, pașnic, sursele de tensiune socială nu poate reclama nici o legitimitate pentru sine și nici o scuză. Convorbiri literare, 1 (ianuarie 1991), p. 5 MOTIVE DE OPTIMISM? Analiștii se arată destul de sceptici cu privire la șansele noastre de a ne rostui acum o bună inserție în lumea liberă. Sceptici, fiindcă după o răsturnare spectaculoasă de regim, a celui mai aberant regim comunist, românii au ales, chipurile o formulă ce nu se îndepărtează prea mult
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
socială nu poate reclama nici o legitimitate pentru sine și nici o scuză. Convorbiri literare, 1 (ianuarie 1991), p. 5 MOTIVE DE OPTIMISM? Analiștii se arată destul de sceptici cu privire la șansele noastre de a ne rostui acum o bună inserție în lumea liberă. Sceptici, fiindcă după o răsturnare spectaculoasă de regim, a celui mai aberant regim comunist, românii au ales, chipurile o formulă ce nu se îndepărtează prea mult de vechiul regim. Legitimând oarecum echipa ce se reclamă de la Revoluția din Decembrie `89, însă
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
rostul lor în lume. O anchetă riguroasă despre finalitatea istoriei ar conduce, probabil la concluzii negative. Puțini sunt cei care îi acceptă cu inima deschisă rostul pedagogic ("magistra vitae") ce i se atribuie de milenii. Domină mai curând o atitudine sceptică, afină cu aceea impusă la începutul secolului de Paul Valéry și alți gânditori stând sub semnul unui hipercriticism, căruia i s-a reproșat de altfel, cu temei, sacrificarea nuanței de dragul culorii tari, a analizei sistematice în favoarea speculației șocante. De atunci
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
mai mult un dublu sens. Nu mai poate fi vorba de un raport univoc, prea simplu pentru a fi și adevărat. Acum un secol și mai bine, E. Quinet profetiza momentul când de la marginea Europei, dinspre Carpați, lumea apuseană obosită, sceptică, vetustă, va primi un suflu nou, revigorant și salutar. Mai aproape de noi, filosoful E. Boutroux socotea că acel moment a și sosit, de vreme ce un A. D. Xenopol le vorbea francezilor, la Paris, despre teoria istoriei, pe când G. Bengescu impunea acolo o
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
și managementul unor tipuri de infrastructură necesită crearea unor structuri administrative care să acopere grupuri de comune ce pot lua în considerare priorități în anumite limite bugetare”. Sursă:Manualul Operațional, 2004, PDR Evaluarea proiectelor de dezvoltare comunitară Există, probabil, mulți sceptici - atât printre cei care investesc în proiecte de dezvoltare comunitară, cât și printre cei care le „consumă” ori au statutul de „observatori” - care se îndoiesc de rostul unor astfel de proiecte. Într-un fel, scrie S. Sampson (2002), referindu-se
[Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
va încerca să deturneze fondurile, „uitând iarăși de satul aflat la periferia comunei”; alții nu aveau încredere că „o comunitate îmbătrânită, cu multe persoane bolnave, va putea realiza contribuția în muncă sau bani cerută de FRDS”; alții erau mai degrabă sceptici în privința faptului că membrii comunității se vor descurca într-un astfel de proiect fără sprijinul autorităților locale. Însă „vocile” nu s-au epuizat aici: unii, ce păreau a fi lideri ai comunității, „nu doreau să intre în gura satului [pentru că
[Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
platforma esențialismului aristotelian, prin care se emite ipoteza fondatoare a teoriei economice, conferă funcției Economiei obiectualism total, ființa umană fiind văzută ca resursă reproductibilă și nu ca factor creator de natură inefabilă. La drept vorbind, Economia s-a dovedit, în ciuda scepticilor, o știință experimentală de un fel special, pe care-l putem numi post-factum. Mai grav este că acest model specific este cumva unidimensional, poate cel mult rearanjat interior, pentru a se asigura de consecințe doar după ce realitatea s-a consumat
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
categoria care asistă, care cunoaște câte ceva "despre". Sunt "specialiștii" care-și dau cu părerea. Desigur, ei pot deveni oricând și clienți. În funcție de opinia și părerile lor despre practicile de prezicere, aceștia s-ar împărți în: 1) curioși și interesați; 2) sceptici și 3) dezinteresați. Rezultatele cercetării întreprinse în Iași arată că 40,6% dintre cei chestionați consideră curiozitatea ca fiind principala cauză a gestului de a asista ca spectator la diferite practici divinatorii. Este important să spunem că această opinie este
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
non-răspunsul trădează și faptul că opiniile celor chestionați se situează mai mult în zona superstițiilor, că, practic, sunt în situația de a nu putea da explicații pentru niște opțiuni considerate "ca de la sine înțelese". După opinia noastră, spectatorii dezinteresați și sceptici cu privire la fenomenul divinatoriu s-ar regăsi mai degrabă între cei care au declarat că nu cred în destin (21,0%). Dintre cei chestionați, 70,8% nu au apelat niciodată la astfel de practici și se situează în ipostaza de pur
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
unei trăsături a personajului ales Toate aceste ipostaze sunt convergente, ilustrând trăsătura dominantă a eroinei, înțelepciunea care o ajută să depășească - cu luciditate și putere de stăpânire - situațiile de criză în vârtejul cărora este prinsă. Această „înțelepciune adâncă și puțin sceptică a omului care confruntă orice situație de viață cu o enormă experiență personală, istorică, ancestrală“ (Al. George) îi conferă Vitoriei Lipan statutul de învingătoare pe care îl sugerează și prenumele eroinei. Înțelepciunea care o caracterizează se manifestă plenar în relațiile
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
știința (postmodernismul a introdus sintagma "gândire slabă", iar în planul metodei științifice elementul de maximă încredere a științei ca activitate umană esențială s-a impus sintagma lui Feyerabend "anything goes"; în același sens poate fi citat și John Gray, un sceptic radical al timpului nostru: "a crede că știința poate transforma specia umană înseamnă a crede în magie" (Gray, 2009, p. 129); • relativizarea activității științifice, însoțită de punerea sub semnul întrebării a realității ca referent ultim al cunoașterii și al adevărului
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
Egoist, bănuitor, vindicativ, încăpățânat, căutând singurătatea, meditativ, natură pesimistă, bizară, concentrată, avară. Teoretician complicat, rutinier, perseverent în tot ceea ce întreprinde, torturat de dorințe anormale. Memorie dificilă dar tenace. Deși are imaginație și intuiție, este un spirit sistematic, excesiv, superstițios sau sceptic. Somn dificil, tulburat de coșmare. Predispoziții morbide (Diateza nrvoasă) Auto-intoxicații prin insuficiența emonctoriilor: gută, litiază, diabet etc. Tendință la deshidratare și scleroză: emfizem, bronșiectazie, aterom cerebral, arterioscleroză, cataractă, gangrenă uscată etc. Tulburări mentale și psihice: insomnii, nevroze (epilepsie, isterie), epuizare
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
clasică, stăpân pe sine, ritmându-și extazul cu luciditate („trec orele prin vise și visele prin ore și toate împreună se rotesc, cu lumini schimbătoare, în apa ușoară și neagră, în apa sfințită a nopții”), alternează cu moralistul detașat și sceptic, pornit de la Psalmi și Cântarea Cântărilor, trecut prin dezabuzările culturii moderne și reîntors la învățătura iubirii („Puțini au harul de a trăi cum se cuvine clipa. Nu de-a se bucura mărunt, grăbit și speriat de ea, în umbra derizorie
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286486_a_287815]
-
formelor), pierderea suveranității statele Ădelegarea de suveranitate organizațiilor internaționale, exemplu: U.E.), pierderea identității individuale sau globalizarea economiei subterane sunt încă câteva caracteristici negative ale globalizării. Pe parcursul timpului s-au conturat trei scoli de gândire reprezentând tezele fundamentale privind globalizarea: hiperglobaliștii, scepticii și transformativiștii. Hiperglobaliștii sunt de părere că globalizarea contemporană reprezintă o nouă eră în care națiunile din întreaga lume sunt tot mai mult implicate și constrânși să suporte sancțiunile pieței globale. Scepticii consideră că fenomenul globalizării este o fantezie care
ARMA ECONOMICĂ ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII by Cristian Moșnianu () [Corola-publishinghouse/Science/844_a_1868]
-
de gândire reprezentând tezele fundamentale privind globalizarea: hiperglobaliștii, scepticii și transformativiștii. Hiperglobaliștii sunt de părere că globalizarea contemporană reprezintă o nouă eră în care națiunile din întreaga lume sunt tot mai mult implicate și constrânși să suporte sancțiunile pieței globale. Scepticii consideră că fenomenul globalizării este o fantezie care ascunde realitatea unei economii internaționale fracționate în care guvernele naționale rămân foarte puternice. Transformativiștii văd în globalizare forța ce pune în mișcare schimbările politice, economice și sociale care conturează o nouă dimensiune
ARMA ECONOMICĂ ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII by Cristian Moșnianu () [Corola-publishinghouse/Science/844_a_1868]
-
semnificativ este Uniunea Europeană) se promovează o evoluție în ceea ce privește colaborarea și cooperarea între guvernele statelor. „Globalizarea - constituirea unui sistem de fabricare a lumii este acum, în grade diferite, un fapt acceptat pe ; ; ; scară largă." Deși există păreri împotriva globalizării sau exista sceptici cu privirea la existența de facto a acestui fenomen complex, un lucru este cert: lumea contemporană este în continuă evoluție, în continuă mișcare, iar complexitatea fenomenelor sociale capătă amploare globală. Secolul XXI este un secol al confruntărilor economice, în care
ARMA ECONOMICĂ ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII by Cristian Moșnianu () [Corola-publishinghouse/Science/844_a_1868]
-
verbale (serie de întrebări alcătuită de CRIJ* Corsica), practicile sportive, sexualitatea (serie de întrebări alcătuită de Florence Maillochon, CNRS), pornografia (finanțată de Consiliul Superior al Audiovizualului) și telefonia socială (finanțată de Școala Părinților din Île-de-France)". În ce mă privește, rămân sceptic în fața acestei îngrămădiri, care mi se pare mai degrabă o încrâncenare de a ști decât o coerență tematică. Dar nu acesta-i fondul problemei: chestionarele de "delicnvență" autodeclarată de adolescenți se lovesc de numeroase reticențe (Zaubermann și Robert, 1995, p.
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
pe tehnicienii firmei B, o firmă europeană specializată în protecția spațiilor publice cu care am avut ocazia să colaborez la un moment dat, în Franța. Mărturisesc că, atunci când firma aceasta m-a contactat, am arătat mai întâi de o ironie sceptică. De vreme ce toate cercetările observatorului nostru merg în sensul necesității de a stabili o legătură între cartiere și școlile lor, e de mirare că o asemenea firmă poate face apel la noi. Am fost totuși sedus, de la bun început, de problema
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
maleabilă, care acceptă modificarea genetică în plan artistic (pentru o altă interpretare a artei transgenice, în direcție postumană sau postbiologică, vezi Causey, 2002Ă. Deși este entuziast în potențialul artistic al remodelării corpului din perspectivă transgenică, Eduardo Kac chestionează în mod sceptic posibilele probleme ideologic-politice ale biopirateriei cu material genetic, ale intruziunii controlului și ale manipulării informației genetice în alte scopuri decât cele artistice și științific-medicale pozitive. În această viziune paradoxală, arta transgenică este chemată să reflecteze asupra implicațiilor culturale și identitar-umane
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
și augmentări tehnologice s-ar aduce ființei umane. Atracția și fascinația care se manifestă astăzi pentru ființa cyborgică, cea avatarică sau cea transgenică trebuie să se realizeze în limita compatibilității acestora cu natura umană, cu complexitatea paradoxală și cu incertitudinea sceptică a umanului. Dacă ontologia virtuală este una „slabă” (în direcția perspectivismului filosofiei postmoderneă, epistemologia virtuală este una hibridă, neputând fi desprinsă de fenomenologie, de antropologia tehnoculturală și de etică. În acest sens, postumanismul temperat încearcă să chestioneze atât condiția umană
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
apoi, cu o relativă constanță, va continua publicarea la 1 decembrie a Caprei cu trei iezi, la 1 ianuarie 1876 apare Punguța cu doi bani, Dănilă Prepeleac la 1 martie și Povestea porcului la 1 iunie 1876. Ion Bălu este sceptic în ceea ce privește datele acestea, sau mai bine zis în ceea ce privește timpul scurt: „Toate evocările contemporanilor vorbesc despre greutatea cu care Ion Creangă își definitiva textele. De aceea este greu de crezut ca în opt luni de zile să fi scris toate narațiunile
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
listă, care nu este nici pe departe completă, se adaugă aplicațiile inginerești ale matematicii și rolul fundamental al acesteia în crearea calculului științific, modelarea fenomenelor economice și a proceselor aleatorii. Toate acestea par să susțină convingător ideea de altfel, în ciuda scepticilor, predominantă în știința contemporană că matematica nu este doar un instrument necesar al investigației științifice și pentru progresul tehnologiei, ci, de fapt, un mod de gândire universal care, judicios mânuit, este capabil să dea răspuns problemelor științifice de azi și
by VIOREL BARBU [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]